|
|
səhifə | 12/13 | tarix | 30.01.2018 | ölçüsü | 1,19 Mb. | | #41990 |
| continue.
Sursa 4
-
C.S.Care forţe ortodontice favorizează rezorbţia osului la adult:
-
continue;
-
intermitente;
-
mari;
-
mixte;
paraaxale.
Sursa 4
-
C.S.Care factori fac ca deplasările ortodontice la adult să fie mai întîrziate:
-
spaţieri medulare mari;
-
spaţieri medulare mici;
-
afecţiuni ale articulaţiei temporo-mandibulare;
-
fibre calogenice subţiri a parodonţiului;
forţe ortodontice uşoare.
Sursa 4
-
C.S.Care modificări sunt posibile la deplasările dentare la adult:
-
rezorbţii radiculare;
-
mineralizare secundară rapidă;
-
amplitudine mare a deplasărilor;
-
deplasări rapide;
perioadă iniţială scurtă.
Sursa 4
-
C.S.Care sunt cauzele prognaţiilor dento-alveolare:
-
deplasare posterioară a mandibulei;
-
supraacoperirea frontală;
-
abrazie patologică compensată;
-
contacte dento-dentare premature;
migrări dentare pe verticală.
Sursa 1
-
C.S.În ce limite este posibilă repoziţionarea anterioară a mandibulei la tratamentul unor prognaţii false la adulţi:
-
1,0-2,0 mm
-
2,0-3,0 mm
-
3,0-4,0 mm
-
4,0-4,5 mm
2,0-4,0 mm
Sursa 1
-
C.S.Recondiţionarea neuro-musculară la tratamentul anomaliilor de ocluzie la adulţi se
realizează cu ajutorul dispozitivelor:
placa palatinală cu plan înclinat; -
aparate fixe;
-
aparate mobile;
-
aparate funcţionale cu şurup;
tracţiune extraorală.
Sursa 1
-
C.S.La tratamentul protetic a edentaţiei parţiale la mandibulă asociate cu ocluzia adâncă,
migrarea verticală a incisivilor inferiori poate fi preîntâmpinată prin mijloace:
-
şlefuirea selectivă a dinţilor;
-
şlefuirea selectivă a dinţilor şi protezarea ulterioară;
-
şlefuire selectivă a dinţilor şi aplicarea croşetului continuu;
-
extracţia dinţilor;
repoziţionarea mandibulei.
Sursa 1
-
C.S.Care metode de tratament sunt indicate pacienţilor cu forme scheletate de gravitate medie a anomaliilor de ocluzie la adult:
rtodontice; -
chirurgicale;
-
protetice;
-
funcţionale;
-
biomecanice.
Sursa 1
-
C.S.La tratamentul anomaliilor dento-maxilare la adult nu sunt recomendate folosirea metodelor:
-
chirurgicale;
-
şlefuirea selectivă a dinţilor;
protetice; -
funcţionale;
-
mixte.
Sursa 1
-
C.C. Indicaţi particularităţile tabloului clinic la pacienţii adulţi cu anomalii dento-maxilare:
frecvent sunt prezente breşe ale arcadelor dentare -
formarea şi stabilirea ocluziei individuale a luat sfârşit
-
spaţiul de inocluzie fiziologică este absent
-
spaţiul de inocluzie fiziologică este majorat
-
particularităţi ale tabloului clinic nu sunt
Sursa 1
-
C.C. Indicaţi metodele de examinare clinică a pacienţilor adulţi cu anomalii dento-maxilare:
inspecţia -
radiografia panoramică
-
palparea articulaţiei temporo-mandibulare
-
tomografia articulaţiei temporo-mandibulare
-
biometria modelelor de diagnostic
Sursa 1
-
C.C. Din metodele de tratament a anomaliilor dento-maxilare la adulţi fac parte:
ortodontice -
chirurgicale
-
fizioterapeutice
-
protetice
-
hipnoza
Sursa 1
-
C.C. Angle sistematizează anomaliile de ocluzie în plan sagital:
forma dento-alveolară -
anomalii în stadia incipientă
-
anomalii combinate
-
ocluzia distală
ocluzia mezială
Sursa 1
-
C.C. Deosebim următoarele forme de prognaţie.
secundară gnatică -
mixtă
-
incipientă
dento-alveolară
Sursa 1
-
C.C. Tratamentul protetic al prognaţiei este indicat în caz de:
forme gnatice imposibil de tratat ortodontic -
prezenţa breşelor arcadelor dentare întinse
-
insuccesul tratamentului ortodontic aplicat
-
nu este indicat
nici un răspuns nu este corect
Sursa 1
-
C.C. Tratamentul ortodontic în caz de prognaţie este indicat:
forma dento-alveolară -
forma scheletată
-
ocluzia distalizată falsă
-
ocluzia distalizată primară
-
la insistenţa pacientului
Sursa 4
-
C.C. Ocluzia adâncă poate fi:
decompensată secundară -
primară
-
combinată cu prognaţia
-
compensată
Sursa 4
-
C.C. Particularităţile tabloului clinic a anomaliilor dento-maxilare la adulţi sunt determinate de:
-
tipul de alimentaţie
-
particularităţile organizmului adult
-
starea psihică
-
combinarea cu alte leziuni şi deformaţii ale sistemului stomatognat
factorul social
Sursa 4
-
C.C. Particularităţile tratamentului anomaliilor dento-maxilare la adulţi sunt determinate de:
-
-
asocierea cu alte deformaţii şi leziuni a sistemului stomatognat
-
condiţiile sociale
-
tipul de masticaţie
tipul şi forma anomaliei sau deformaţiei
Sursa 4
-
C.S.Care materiale sunt utilizate mai frecvent pentru confecţionarea implantelor:
aliajele nobile; -
hidroxilapatita;
-
titanul;
-
stecloceramica;
-
carbonul.
Sursa 1
-
C.S.După operaţie, la nivelul interferenţei os – implant, se realizează un ligament
periimplantar asemănător celui parodontal în timp de:
-
o lună;
-
3 luni;
-
6 luni;
12 luni; -
nici când.
Sursa 1
-
C.S.La nivelul interferenţei os-implant pot fi observate următoarele situaţii fiziologice:
-
nici una;
-
ligamente orizontale şi oblice;
-
spaţiu omogen celui periodontal;
-
vase sangvine;
-
ţesut fibros diferenţiat.
Sursa 1
-
C.S.Un implant poate declanşa următoarele tipuri de reacţii patologice:
-
osteointegrare cu contact intim;
-
apariţia ţesutului fibros diferenţiat;
-
creşterea osului în implant;
-
mobilitate temporară de gr.I;
inflamatorie;
Sursa 1
-
C.S.Factorii care favorizează fenomenul de osteointegrare sunt:
-
forţe paraaxale mici;
-
forţe ce depăşesc rezistenţa osului;
manteriale neacceptate de os; -
supraîncălzirea neesenţailă a osului;
-
includerea tardivă în funcţie a implantului
Sursa 1
-
C.S.Tratamentul protetic pe implante este mai favorabil în situaţiile când:
-
reconstrucţia se efectuează doar pe dinţi naturali;
-
reconstrucţia protetică se execută doar pe implante;
-
reconstrucţia protetică se execută pe dinţi naturali şi pe implante însă numărul implantelor depăşeşte numărul dinţilor naturali;
-
numărul dinţilor naturali depăşesc numărul implantelor;
numărul dinţilor stâlpi naturali şi a implantelor se prezintă în număr egal.
Sursa 1
-
C.S.Cînd lucrarea protetică pe implante poate fi rigidă
-
pe implante majoritare;
-
pe dinţi naturali şi implante în număr egal;
-
pe dinţi naturali majoritari;
-
pe implante subperiostale;
-
pe implante endodonto-endoosoase
Sursa 1
888. C.C. Şlefuirea selectivă a dinţilor stâlpi la protezarea pe implante este indicată: -
după o operaţie;
-
în timpul operaţiei;
-
pînă la operaţie;
-
după osteointegrarea implantului;
nu importă.
Sursa 1
889. C.C. Valoarea necesară pentru dezocluzie între implant şi dinţii naturali este de:
-
0,0 microni;
-
100 microni;
-
300 microni;
-
500 microni;
-
1,0-1,5 mm.
Sursa 1
890. C.C. Pronosticul protezării pe implante depinde de:
-
factorii congenitali;
-
factorii dobândiţi;
-
-
calificarea medicului protetician;
-
calitatea îngrijirii igienice a cavităţii bucale
Sursa 1
-
C.C. În protetica dentară sunt utilizate următoarele tipuri de implante:
endoosoase subperiostale extratisulare endodontoendoosale supradentalesubmucosale;
Sursa 1
892. C.C. Implantele endoosoase pot fi în formă de:
ace -
piramidă
-
şurub
-
cilindru
-
triunghi
Sursa 1
-
C.C. Implantele endoosoase sunt indicate:
-
atrofia apofizei alveolare de gradul I-II
-
atrofia apofizei alveolare de gradul IV
-
cînd grosimea apofizei alveolare este nu mai mică de 6mm pentru implantul şurub
-
cînd grosimea apofizei alveolare este nu mai mică de 3 mm pentru implantul lamă
-
grosimea apofizei alveolare nu are importanţă
Sursa 1
894. C.C. Implanturile subperiostale sunt indicate:
-
la absenţa atrofiei procesului alveolar
-
la atrofia procesului alveolar de gr. I-II
-
la atrofia procesului alveolar de gr. II-III
-
la prezenţa unei grosimi a procesului alveolar nu mai mică de 3 mm pe tot traseul
-
la prezenţa marginilor ascuţite a procesului alveolar
Sursa 1
895. C.C. Indicaţi particularităţile punţilor dentare pe implante în zonele laterale ale arcadelor
dentare:
-
au un relief ocluzal bine exprimat
-
au un relief ocluzal slab exprimat
-
relieful ocluzal este plat
-
partea ocluzală a corpului de punte nu trebuie să depăşească suprafaţa premolarului
Dostları ilə paylaş: |
|
|