realizarea butoanelor de presiune asupra cîmpului protetic
Sursa 1
C.S.Indicaţi limetele lingurii individuale în edentaţiile totale confecţionată după Brahman:
nu ajung la mucoasa pasiv mobilă
ajung la nivelul mucoasei pasiv mobile
corespund limitelor viitoarei proteze
nu corespund limetelor viitoarei proteze
depăşesc limitele viitoarei proteze
Sursa 1
C.S.Indicaţiile amprentării compresive după Gavrilov, Rumpel în edentaţia totală sunt:
totdeauna
numai cînd mucoasa fixă este îngroşată
numai cînd mucoasa fixă este în “creastă de cocoş”
la absenţa torusului palatin
prezenţa torusului mandibular
Sursa 1
C.S.Metoda antropometrică de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia totală prevede:
modelarea definitivă a şablonului superior
modelarea reliefului ocluzal a şablonului inferior
stabilira planului transversal
utilizarea compasului Gheringher-Appenrodt
utilizarea unor teste clinice
Sursa 1
C.S.Metoda anatomofiziologică de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia parţială prevede:
utilizarea tehnicii “secţiunei de aur”
utilizarea compasului Gheringher, Appenrodt
iniţial determinarea dimensiunei verticale de postură mandibulară
aplicarea bordurilor de ocluzie pe şabloane din acrilat
determinarea gradului de etanşeizare-ermetizare a viitoarei proteze
Sursa 1
C.S.Ce reprezintă reflexul Sears la determinarea relaţiilor centrice intermaxilare în edentaţia totală:
protruzia şi retruzia repetată a mandibulei
mişcarea de lateralitate a mandibulei
“închiderea “cavităţii orale pe molari
“închiderea” cavităţii orale cap la cap
poziţia forţată a capului strict vertical
Sursa 1
C.S.La determinarea relaţiilor centrale intermaxilare în edentaţia totală se va utiliza următorul test funcţional:
respiraţia orală
deglutiţia infantilă
respiraţia nazală
aplicarea vîrfului limbii pe bila de ceară de pe marginea distală a şablonului superior
deplasarea limbii spre obraz dreapta-stînga
Sursa 1
C.S.În regiunea frontală a arcadei dentare superioare planul protetic necesar de apreciat în edentaţia totală este paralel:
planului Frankfurt
unghiului sagital incizal
unghiului transversal incizal
planului Camper
liniei bipupilare
Sursa 1
C.S.Fixarea relaţiilor centrice intermaxilare cu ajutorul şabloanelor şi bordurilor de ocluzie în edentaţiile totale se face prin:
ramolirea suprafeţei ocluzale a bordurii superioare
ramolirea suprafeţelor orale a bordurilor de ocluzie a şablonului inferior
ramolirea suprafeţelor vestibulare a bordurilor de ocluzie a ambelor şabloane
se ramolesc toate suprafeţele bordurilor de ocluzie a ambelor şabloane
pe suprafaţa bordurii de ocluzie inferioare se aplică o plăcuţă ramolită de ceară în care se v-or imprima şanţurile ocluzale de pe bordura de ocluzie a şablonului superior
Sursa 1
C.S.Ce modificări ale meniscului articulaţiei temporo-mandibulare au loc la pacienţii edentaţi total:
subţierea
îngroşarea
nu se modifică
este subluxat
este absent
Sursa 1
C.S. Ce modificări ale capsulei articulaţiei temporo-mandibulare au loc la pacienţii edentaţi total:
este întinsă
este micşorată
se atrofiază
este hipertrofiată
este nemodificată
Sursa 1
C.S.Indicaţi simptomul caracteristic pentru sindromul Costen în edentaţia totală:
cracmente articulare
deriglări cinematice mandibulare
deriglări de temperatură
majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
microglosie
Sursa 1
C.S.Indicaţi tipul II de atrofie a procesului alveolar mandibular după Koller în edentaţia totală:
este bine exprimat
este atrofiat uniform pe toată întinderea
este atrofiat mai mult lateral şi mai puţin frontal
este atrofiat mai mult frontal şi mai puţin lateral
este atrofiat în trepte
Sursa 1
C.S.După Gavrilov rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă în edentaţiile totale depinde de:
grosimea corticalei
stratul spongios
ţesutul glandular
ţesutul adipos
reţeaua vaselor sangvine
Sursa 1
C.S.Indicaţi scopul amprentării preliminare în tratamentul protetic al edentaţiei totale:
biometria amprentei în scopul obţinerii datelor suplimentare
confecţionarea şabloanelor cu borduri de ocluzie
determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
obţinerea lingurii standart
obţinerea lingurii individuale
Sursa 1
C.S.Indicaţi tipul III de atrofie a procesului alveolar în edentaţia totală la maxilă după Schroder:
este bine exprimat
este atrofiat total
este atrofiat mediu
este atrofiat în trepte
este atrofiat slab
Sursa 1
C.S.La examenul exobucal a pacienţilor edentaţi total stabilim:
C.S.Indicaţi rolul zonelor de tampon la maxilă după Gavrilov:
asigură fixarea protezei
formează supapa circulară
amortizează presiunile masticatorii
majorează gradul de adeziune
majorează eficienţa masticatorie
Sursa 1
C.S.Spaţiul retrozigomatic (punga Eisenring) va condiţiona fixarea protezei totale cînd grosimea marginii protezei:
va ocupa acest spaţiu în totalitate
va ocupa acest spaţiu parţial
va depăşi cu mult acest spaţiu
nu va ajunge la acest spaţiu
îl va ocupa în întregime numai în unele segmente
Sursa 4
C.S.Atrofia totală a apofizei alveolare la maxilă edentată total, prezenţa bolţei palatine plate şi a tuberozităţilor maxilare slab pronunţate după Schroder corespunde clasei:
I
II
III
IV
V
Sursa 1
C.S.După Sangiuolo cînd substratul osos la mandibulă edentată total are un grad de atrofie avansat cu dispariţia apofizei alveolare şi tuberculii piriformi atrofiaţi aproape complet corespunde clasei:
I
II
III
IV
V
Sursa 1
C.C. Tabloul clinic în edentaţiile parţiale este în dependenţă de :
stereotipul actului de masticaţie
sex
factorul etiologic
factorul fizionomic
localizarea breşei
Sursa 1
C.C. Indicaţi simptoamele exobucale ale edentaţiei parţiale întinse:
gură semideschisă
proeminenţa oaselor zigomatice
deschiderea gurii în zig-zag
prăbuşirea buzei superioare
prabuşirea obrajilor
Sursa 1
C.C. Indicaţi simptoamele endobucale ale edentaţiei parţiale întinse:
micşorarea treimei inferioare a feţei
macroglosia
prezenţa breşelor mari ale arcadelor dentare
migrări dentare
coborîrea comisurilor gurii
Sursa 1
C.C. Indicaţi formaţiunile anatomice ale fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă necesare de a fi luate în consideraţie la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile:
papila incisivală
papilele interdentare
plica pterigomandibulară
tuberozităţile maxilare
frenulul buzei superioare
Sursa 1
C.C. Indicaţi metodele clinice de examinare a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale:
inspecţie
percuţie
auscultaţie
palparea
sondarea
Sursa 1
C.C. Examenul clinic a muşchilor sistemului stomatognat la pacienţi cu edentaţii parţiale include:
inspecţia
determinarea forţei musculare
palparea
electromiografia
miotonometria
Sursa 1
C.C. Gnatosonia este metoda de studiu a zgomotelor la pacienţii cu edentaţii parţiale produse de:
contacte dento-dentare premature
contactele dintre dinţi şi produsele alimentare
forţa de incizie a alimentelor
duritatea alimentelor
afecţiunile articulaţiei tempro-mandibulare
Sursa 1
C.C. Gnatofonia ca metodă complimentară a examenului pacienţilor cu edentaţii parţiale se utilizează la:
diagnosticul dereglărilor funcţiei fonetice
diagnosticul funcţiei gustative
determinarea calităţii reabilitării fonetice
determinarea calităţii materialelor utilizate
determinarea fisurilor în baza protezei
Sursa 1
C.C. După structura morfologică şi funcţională, elementele cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse sînt clasificate în:
dinţi restanţi cu parodontul lor
limba cu muşchii ei
planşeul bucal cu muşchii săi
fibromucoasa şi oasele maxilarelor
palatul moale şi muşchii săi
Sursa 1
C.C. Modificările poziţiei dinţilor în edentaţiile parţiale depind de:
C.C. Şcoala naţională determină axul de inserţie ţi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate ca:
o direcţie bine determinată care permite aplicarea protezei pe cîmpul protetic fără obstacole
o direcţie bine determinată de înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic fără obstacole
o traectorie a mişcării laterale a protezei conform mişcărilor mandibulare
o traectorie a mişcării anterio-posterioare a protezei conform mişcărilor mandibulare
o traectorie de mişcări mixte a protezei conform mişcărilor mandibulare
Sursa 1
C.C. În edentaţiile parţiale cl. II Kennedy la fixarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate pe hemiarcada neîntreruptă se v-or utiliza croşetele:
Jackson
Kemeny
Ackers
Bonwill
Adams
Sursa 1
C.C. În edentaţiile parţiale cînd parodontul dinţilor restanţi este afectat, protezele parţiale mobilizabile scheletate au funcţia de:
imobilizare a dinţilor restanţi
restabilire a respiraţiei nazale
restabilire gustativă
dispovărare a dinţilor restanţi
homeostazie a sistemului stomatognat
Sursa 1
C.C. În edentaţiile intercalate bilaterale cănd parodontul dinţilor restanţi situat distal este afectat în protezele parţiale mobilizabile scheletate se recomandă croşetele:
Ackers
Inelare
Continuu
Kemeny
Ney № 6
Sursa 1
C.C. La prezenţa edentaţiilor parţiale frontale pacienţii se adresează de urgenţă la medic din motivul dereglărilor:
fizionomice
de respiraţie
fonetice
de deglutiţie
de masticaţie
Sursa 1
C.C. În edentaţiile parţiale frontale protezele parţiale mobilizabile scheletate sunt indicate:
în edentaţiile întinse
cînd dinţii limitrofi breşei au un parodont deficitar
la absenţa incisivului lateral
la absenţa incisivilor central şi lateral
la adolescenţi în perioada de formare a sistemului stomatognat
Sursa 1
C.C. Indicaţi etapele clinice la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
C.C. Aplicarea protezei parţiale mobilizabile scheletate în cavitatea bucală prevede:
inspecţia extrabucală a protezei
determinarea rezistenţei protezei la îndoire
verificarea intrabucală a protezei
determinarea elasticităţii braţelor protezei
determinarea grosimii conectorului principal
Sursa 1
C.C. La inspecţia extrabucală a protezei parţiale mobilizabile scheletate înainte de aplicare pe cîmpul protetic se verifică:
prezenţa surplusurilor de acrilat pe suprafeţele interne ale croşetelor
înălţimea cuspizilor dinţilor naturali
gradul de înclinare vestibulară a dinţilor frontali
calitatea finisării şi lustruirii
necesitatea sterilizării protezei
Sursa 1
C.C. După aplicarea protezei parţiale mobilizabile scheletate pe cîmpul protetic se verifică:
stabilitatea protezei
gradul de fărămiţare a produselor alimentare
menţinerea protezei
contactele dento-dentare în ocluzia funcţională
mărimea efortului de deglutiţie
Sursa 1
C.C. Examenul clinic a articulaţiei temporo-mandibulare după aplicarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate pe cîmpul protetic prevede:
determinarea caracterului excursiilor condililor articulari cu ajutorul cineradiografiei
determinarea prezenţei cracmentelor în articulaţie prin auscultaţie
daterminarea caracterului excursiilor condililor articulari a mandibulei prin palparea zonei periarticulare
determinarea dimensiunei verticale de ocluzie
determinarea rapoartelor elementelor articulare prin electroradiografie
Sursa 1
C.C. Determinarea rapoartelor între componentele articulaţiei temporo-mandibulare după aplicarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate se va efectua cu următoarele metode paraclinice:
inspecţia
tomografia
tomografia computerizată
teleradiografia
palparea zonei periarticulare
Sursa 1
C.C. Modelele de diagnostic în edentaţiile parţiale întinse se v-or studia:
separat fiecare model
în raport de înălţimea solclului
în conformatorul pentru realizarea soclului
în poziţie de ocluzie centrică
în paralelograf
Sursa 1
C.C. Pe modelele de diagnostic în edentaţiile parţiale întinse se va determina:
înălţimea spaţiului interocluzal în zona breşelor arcadelor dentare
poziţiile dinţilor ce delimitează breşele arcadelo dentare
culoarea dinţilor restanţi
gradul de implantare a dinţilor restanţi
lăţimea fibromucoasei pasiv mobile
Sursa 1
C.C. În situaţiile clinice ale edentaţiei parţiale întinse cu micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie condilii articulari ai mandibulei se v-or plasa:
anterior-inferior
anterior-superior
însus
posterior
strict anterior
Sursa 4
C.C. Examenul clinic a apofizelor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse prevede:
determinarea înălţimii şi reliefului apofizei alveolare
densitatea osului alveolar
determinarea formei procesului alveolar
prezenţa sau absenţa osteoporozei
grosimea corticalei osului alveolar
Sursa 1
C.C. Gradul de rezorbţie şi atrofie a proceselor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse va depinde de:
stereotipul actului de masticaţie
duritate produselor alimentare
etiologia edentaţiei
traumatismul produs la extracţia dinţilor
tipul de ocluzie
Sursa 1
C.C. După topografia breşei edentaţia parţială poate fi:
laterală
frontală
fronto-laterală
circulară
întreruptă
Sursa 1
C.C. Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona dinţilor restanţi:
în zona dinţilor frontali – la colet
în zona dinţilor frontali – pînă la tuberculii palatinali
în zona dinţilor laterali – pînă la zona supraecuatorială
în zona dinţilor laterali – la colet
în zona tuturor dinţilor restanţi ecuatorial
Sursa 1
C.C. Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor restanţi:
în zona dinţilor frontali – supraecuatorial (acoperă ⅔ din înălţimea lor)
în zona dinţilor frontali – la colet
în zona dinţilor laterali – la colet
în zona dinţilor laterali – supraecuatorial
în zona tuturor dinţilor restanţi – subecuatorial
Sursa 1
C.C. Indicaţi etapele amprentării preliminare în edentaţiile parţiale întinse:
C.C. Examenul clinic al parodontului dinţilor retanţi la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse prevede determinarea:
gradului de retracţie a gingiei
grosimei gingiei
densităţii osului alveolar
adîncimii pungilor dento-paradontale
sensibilităţii gingiei
Sursa 1
C.C. La examenul clinic a arcadelor dentare la pacienţii cu edentaţii parţiale prin inspecţie se determină:
forma arcadelor dentare
înălţimea arcadelor dentare
prezenţa, mărimea şi numărul breşelor arcadelor dentare
culoarea arcadelor dentare
topografia breşelor arcadelor dentare
Sursa 1
C.C. Corecţia poziţiei braţului croşetului simplu a protezei parţiale mobilizabile acrilice se va efectua:
degetal
cu cleşte crampon
cu cleşte în cioc
cu cleşte cu fălci rotunde
cu ciocănaşul tehnicianului dentar
Sursa 1
C.C. La examenul mişcărilor de lateralitate a mandibulei în ocluzia funcţională la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse mandibula se va deplasa spre dreapta sau spre stînga pînă la:
maximal
contactul de cap la cap a caninilor
contactul de cap la cap a incisivilor
contactul de cap la cap a cuspizilor dinţilor laterali
minimal
Sursa 1
C.C. La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total la palpare se evidenţiază:
gradul de deschidere a gurii
relaţiile crestelor alveolare edentate
starea articulaţiei temporo-mandibulare
starea şi dimensiunile torusului palatin
starea funcţională a unor muşchi
Sursa 1
C.C. Prin auscultaţie la examenul exobucal în edentaţia totală depistăm:
saltul articular
cracmentele articulare
zgomotele ocluzale la deschiderea gurii
zgomotele ocluzale la închiderea gurii
durerea articulară
Sursa 1
C.C. Prin inspecţie la examenul endobucal în edentaţia totală determinăm: