7. Lista materialelor solicitate organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării
pentru evaluare şi acreditare.................................................................................... .............31
STRUCTURA RAPORTULUI DE AUTOEVALUARE
1. Date generale
Printre facultăţile fondatoare ale Universităţii de Stat din Moldova, la 1 octombrie 1946 Facultatea de Istorie, în special profilul „Procese civilizatorii: unitate şi diversitate istorico-culturală”, a contribuit esenţial la constituirea potenţialului intelectual al Republicii Moldova, fiind un centru prestigios de cercetări ştiinţifice în domeniul istoriei naţionale şi universale. Pe parcursul anilor acest profil a trecut printr-un şir de transformări importante, în funcţie de cerinţele înaintate faţă de învăţământul istoric din ţară.
Concomitent cu aceasta, se conturează câteva direcţii ştiinţifice prioritare, care în fond erau axate pe studierea istoriei spaţiului dintre Nistru şi Prut. Printre primii fondatori de şcoli ştiinţifice din cadrul profilului, poate fi amintit Mihail Munteanu, care şi-a concentrat eforturile la studierea istoriei Basarabiei în sec.XIX, având ca discipoli pe unii din actualii profesori şi cercetători: P. Cocârlă, V. Tomuleţ, etc.
În anii ’80-90 ai sec. XX se formează câteva şcoli ştiinţifice, ce activează până în prezent. Acestea au în vizor un spectru mult mai larg de probleme, începând cu preistoria şi terminând cu epoca contemporană.
Una din ele este şcoala fondată de profesorul I. Niculiţă, ce are în obiectiv studiul etnogenezei tracilor; tracii septentrionali la finele mileniului II - începutul mileniului I a. Chr.; interferenţe culturale în spaţiul nord-balcanic în mileniul I a. Chr.- prima jumătate a mileniului I p. Chr.; romanizarea în spaţiul limitrof provinciilor romane; creştinismul şi rolul lui în procesul de romanizare în zona nord-vest-pontică; probleme de etnogeneză a românilor. Majoritatea discipolilor acestei şcoli continuă să activeze în domeniu atât în cadrul profilului (E. Sava, T. Arnăut, A. Zanoci, V. Banaru), cât şi în alte instituţii de profil din ţară (O. Leviţki, N. Mateevici) şi de peste hotare (V. Cavruc, R. Ursu-Naniu, A. Popa).
O altă şcoală este îndrumată de profesorul P. Cocârlă şi are ca domeniu de studiu: relaţiile economice ale oraşelor din Sud-Estul Europei; componenţa etnică şi confesională a locuitorilor târgurilor şi oraşelor din această zonă geografică în perioada trecerii de la medieval la modern (sec. XVII - prima jumătate a sec. XIX); relaţiile internaţionale dintre ţările din Sud-Estul Europei în sec. XVII - prima jumătate a secolului al XIX-lea. Discipolii acestei şcoli V. Tomuleţ, L. Zabolotnaia, R. Ţugulschi activează în continuare în cadrul profilului.
Şcoala ştiinţifică întemeiată de profesorul A. Petrencu are ca domeniu de studiu: relaţiile Republicii Moldova şi României cu statele europene în perioada interbelică şi postbelică; politici statale faţă de grupurile etnice în spaţiul românesc; probleme actuale ale celui de al doilea Război mondial; probleme de istoriografie etc. Discipolii acestei şcoli continuă să activeze atât în cadrul profilului (D. Sârghi, I. Şarov), cât şi în alte instituţii din ţară (L. Pădureac, L. Tihonov, R. Solovei) şi de peste hotare (A. Trifan).
Un domeniu vast de cercetare îl constituie Istoria contemporană a Republicii Moldova, perioada 1918 până în prezent la care şi-au adus contribuţia mai mulţi cercetători, printre care C.Solomon,
I. Moiseev, Gh.Palade, E. Muraru, L. Moldovan, V. Cozma, T.Josan ş.a.
Cercetarea bazei documentare de arhivă va permite elucidarea noilor aspecte ale relaţiilor României şi Republicii Moldova cu statele europene. Va contribui la evidenţierea unor laturi necunoscute ale acestor relaţii, ceea ce va deschide perspectiva elaborării unei noi concepţii referitoare la relaţiile internaţionale, interetnice în secolul XX în spaţiul Europei.
Cercetarea ştiinţifică se efectuează în cadrul a 4 catedre şi 2 laboratoare „Tracologie” şi laboratorului „Antropologie”. Laboratorul de cercetări ştiinţifice a fost fondat în anul 1990 cu scopul de a intensifica procesul de investigaţii în domeniul preistoriei, istoriei antice şi medievale a spaţiului Nord-Balcanic al Europei de Sud-Est – încadrat în perioadele respective în procesul de indoeuropenizare, constituire a grupului glotonimic pelasgiano-tracic şi al tracilor, procesele de romanizare, creştinizare şi formare a romanicilor de est.
Misiunea profilului dat este una plurivalentă şi se bazează pe trei dimensiuni:
-
Dostları ilə paylaş: |