Universitatea de stat din moldova aprob

5.2. Cooperare internaţională

Crearea unor centre de cercetare în colaborare cu partenerii străini, creşterea mobilităţii academice în rândurile cadrelor didactico-ştiinţifice şi studenţilor organizarea unor reuniuni ştiinţifice de amploare la Chişinău şi în afara ţării, în parteneriat cu structurile academice din străinătate; publicarea cu ajutorul partenerilor străini a rezultatelor cercetărilor şi a diverselor materialele didactice, necesare pentru îmbunătăţirea procesului instruirii tinerilor specialişti.

Profilul dat are o întreagă tradiţie de colaborări cu instituţii din România, fosta URSS şi Occident. Dinamica acestora a depins de deschiderile sau, din contra, izolările ţării noastre în plan extern. Dar şi în aceste condiţii contactele se produceau la nivelul personal dintre cadrele didactico-ştiinţifice a Facultăţii cu diverşi reprezentanţi ai structurilor academice din străinătate. Abia în ultimii ani, când la Facultate a fost aleasă o nouă echipă managerială, care şi-a propus lărgirea relaţiilor internaţionale ale instituţiei au fost create condiţiile pentru un salt calitativ în acest sens. Astfel, în anul 2007 a fost încheiat un acord de colaborarea între Facultate şi Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii din Oradea (România). În rezultatul acestei colaborări au fost organizate câteva sesiuni ştiinţifice comune privind evoluţia societăţii de la frontiere, în cazul dat al celei româneşti şi al destinului românilor în cadrul marilor Imperii moderne (Imperiul habsburgic, Imperiul ţarist şi Imperiul otoman). Ca rezultat, în mai 2010 a fost înfiinţat un centru comun de Studii Imperiale Chişinău-Oradea sub egida căreia a fost organizată în octombrie 2010 o Conferinţă Ştiinţifică Internaţională la Chişinău, iar în luna noiembrie 2010 una la Oradea, în colaborarea cu Universitatea din Padova (Italia).

Un alt proiect este cel demarat de Facultatea de Istorie şi Filozofie, împreună cu Moldova Institut Leipzig şi Academia de Ştiinţe a Moldovei este întitulat: Nation, Identität, Rechtsstaat. Beg­riffs­ges­chi­chte im rumänischsprachigen Raum (Naţiune, identitate, stat de drept. Istoria conceptelor în spaţiul ro­mânesc. Acesta a fost demarat în anul 2010 şi preconizează editarea unui volum bazat pe comunicările care au fost ţinute la Conferinţa de la Leipzig din decembrie 2010. Din partea Facultăţii la proiect participă conf. univ. dr. Igor Şarov (decan), conf. univ. dr. Svetlana Suveică, conf. univ. dr. Igor Caşu, conf. univ. dr. Virgil Pâslariuc, conf. univ. dr. Ion Gumenâi. Istoria conceptuală este un curent ştiinţific extrem de prolific în ultimele decenii în istoriografia occidentală, de aceea aplicarea sa la realităţile din România şi Republica Moldova oferă posibilitatea reînnoirii metodologice şi con­cep­tua­le a ştiinţei istorice. Această sintagmă a fost folosita pentru prima dată de Hegel, domeniul de cer­ce­tare fiind numit Begriffsgeschichte, iar în engleză History of Concepts. Această metodă hegeliană, care s-a impus mai întâi în Israel şi apoi în alte ţări prin abordări inovatoare de genul Semantics and his­to­riog­raphy si Imperialist studies. O altă modalitate de aplicare a conceptelor a fost oferită de Richard Koe­bner în lucrarea sa siminală The Story and Significance of a Political Word. În Germania această metodă a fost pe larg aplicată de Reinhart Koselleck, care a creat o şcoala de cercetători ai Begrifsgeschichte. În limba română a fost publicată lucrarea lui Koselleck, Conceptele si istoriile lor, Bu­cureşti, Editura Art, 2009, care deschide drumul pentru aplicarea metodei în spaţiul istoriografic ro­mâ­nesc. Termenii au fost traduşi ori adaptaţi în mai multe limbi şi culturi europene, ceea ce a făcut ca stu­diile de istorie conceptuală să se extindă, să aducă rezultate remarcabile în istoriografie. Dacă Reinhart Koselleck a fost interesat în primul rând de concepte /noţiuni ce reflectă o gândire modernă precum Iluminism, Reformă, Progres, Revoluţie, Idealism, Privilegiu, Libertate, Viitor, proiectul de­ma­rat de către Facultatea de Istorie şi Filosofie îşi propune drept scop să cerceteze în primul rând con­cep­te care descriu „identităţi, „naţiune”, „stat de drept”, reprezentări ale „societăţii civile”; şi să cont­ri­buie la formarea unei noi metode de cercetare în Republica Moldova. Conceptele la care lucrează is­to­ricii din Republica Moldova acoperă o bază euristică largă: Constituţie, Putere, Stat de drept, Stat, So­cietate, Centralism, Limbă de stat, Naţiune, Proprietate, Identitate, Basarabia, Europa, ortodoxie şi altele.Universitatea din Oradea, Universitatea din Leipzig.