Universitatea de stat din moldova facultatea de Istorie şi Psihologie

Concluzii

Litoralul nord-vestic al Mării Negre din cele mai vechi timpuri a constituit un mediu ideal pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţilor umane ce au habitat în acest spaţiu. Coloniştii greci aşezaţi aici cu traiul au găsit condiţii propice pentru practicarea agriculturii, pescuitului, creşterea animalelor şi posibilitatea de a face negoţ cu triburile locale.

Grecii au început colonizarea litoralului Nord-Vestic Mării Negre pe la mijlocul sec.VII a.Chr., din această perioadă datează şi primele lor aşezări, ele fiind amplasate de obicei în locuri bine apărate natural: insule, peninsule, pe malurile rîurilor.

Primii exploratori ai ţărmurilor Mării Negre fiind coloniştii milesieni, care au şi fondat majoritatea coloniilor din nord-vestul litoralului Mării Negre, cu excepţia Callatisului şi Chersonesului fondate de către dorienii din Heracleea Pontică.

Teritoriul colonizat de greci nu era unul depopulat, ei au întîlnit aici comunităţi ale tracilor septentrionali, care în perioada respectivă au atins un nivel relativ înalt în dezvoltarea economică, astfel dispunînd de supra produse au fost în stare să creeze condiţii favorabile pentru desfacerea mărfurilor greceşti.

Condiţiile favorabile din regiunea nord-vestică a Mării Negre, precum şi prezenţa unor comunităţi barbare sedentare cu un nivel relativ înalt de dezvoltare care erau capabile să însuşească realizările civilizaţiei greceşti, au constituit factorii de bază ce au înlesnit colonizarea spaţiului riveran al Pontului Euxin.

Din punct de vedere cronologic, principalele oraşe-polise greceşti de pe coasta nord-vestică a Mării Negre au fost fondate din secolul VII – pînă în secolul IV a. Chr., Istria, Berezan – sfîrşitul secolului al VII-lea a. Chr., Tomis, Olbia, Callatis – secolul al VI-lea a. Chr., Tira – secolul al V a. Chr., şi Chersones – secolul al IV-lea a. Chr.

Prezenţa populaţiei barbare în interiorul aşezărilor greceşti de pe litoralul nord-vestic al Mării Negre este demonstrată de descoperirile ceramicii modelată cu mîna şi locuinţe caracterestice triburilor autohtone ale tracilor de nord.

Recipientele ceramice descoperite în zona nord-vestică a litoralului Mării Negre au caracteristici ale ceramicii de tradiţie hallstatiană, fapt care, atestă fără tăgadă continuitatea populaţiei barbare în aceste regiuni, anterior stabiliririi grecilor.

Sumary
In this article it is described the geographical environment, climatic conditions, and the demographic situation at the North - West seaside of Black sea during the VII-I centuries B.C.

Greeks colonized corresponding regions, as they have met here a favorable environment for living, but not a bare and uninhabited place. The fact proved by the barbarian hand-worked ceramics finds out in archaic layers from the Greek settlements. During this period, the local tribes have reached a relatively high developed economical level, being in state to create the necessary conditions to sell the Greek goods. After ethnical provenance, the majority of barbarian population at the Northern and Western seaside of Black Sea were making part of Thracian and Scythians native tribes in Callatis, Tomis, Istria, Tyras and Olbia cities, or of Tauris native tribes in Chersonez.