Vecina mea, Vera, are un frate. El a studiat dreptul la Universitatea din Budapesta, iar acum lucrează ca avocat la o firmă internaţională.
Prietenii părinţilor mei şi-au cumpărat mobilă nouă, iar pe cea veche au dus-o la ţară, unde au o micuţă casă de vacanţă.
La ei, tradiţiile de familie se transmiteau din generaţie în generaţie şi se păstrau cu mare grijă.
Spuneţi-mi, vă rog, cine este bărbatul acela cu ochelari care vorbeşte cu fiica mea ?
Vreţi să ajungeţi în centru ? Centrul oraşului este departe. Trebuie să luaţi un autobuz şi să mergeţi zece staţii. Dar muzeul pe care îl căutaţi nu se află în centru.
Un timp, eu şi prietena mea am mers în tăcere. Apoi ne-am întâlnit cu prietenii noştri şi am intrat între-o librărie să cumpărăm nişte vederi.
Anul trecut, la conferinţa pe probleme de ecologie de la Praga, am făcut cunoştinţă cu un tânăr francez care vorbea foarte bine şi ruseşte, şi româneşte.
Ce bine că a trecut ploaia! Putem să plecăm mai devreme şi să mergem la teatru pe jos.
