Universitatea liberă internațională din moldova


Tendinţe contemporane оn economia naţioanală



Yüklə 3,9 Mb.
səhifə13/45
tarix08.04.2018
ölçüsü3,9 Mb.
#47916
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   45

4.3. Tendinţe contemporane оn economia naţioanală


Odată cu influenarea economiei naţionale de procesele economiei mondiale şi liberalizarea acesteia creşte dependenţa ei de valurile activităţii de afaceri la meganivel. Totodată economia naţională interacţionează activ cu sisteme financiare globale şi alte sisteme. Aceasta a confirmat-o şi şi criza financiară din Rusia оn anul 1998, cвnd au falimentat o serie de fonduri investiţionale, bănci şi alte instituţii, precum şi s-a modificat brusc activitatea de afaceri a principalelor companii transnaţionale, precum i criza din 2008 care s-a soldat cu micorarea numărului de IMM i volumului de remitene оn Republica Moldova. Pe parcursul şi după criza financiară din Rusia din 1998 care a afectat dramatic şi ara noastră legată de schimburile comerciale cu Rusia оn proporţie de cca 60-80 %, Republica Moldova a оnregistrat o creştere negativă a PIB-ului de -6.5% şi, respectiv, -3,4%. O redresare rapidă a fost оnregistrată оn 2000 şi 2001, urmată de o creştere relativ stabilă a PIB-ului, pвnă la apariţia noii crize [57].

Criza financiară din Rusia din august 1998 a afectat mai multe ţări aflate оn tranziţie spre economia de piaţă, chiar şi acelea care au realizat stabilizarea economică, liberalizarea şi schimbările structurale, cum sunt de exemplu ţările baltice. Pentru cвteva luni Moldova a rezistat tulburărilor financiare din ţările vecine, fiind totuşi incapabilă să respecte cerinţele impuse de organismele financiare internaţionale şi donatorii bilaterali pentru a obţine asistenţa foarte necesară, cedвnd оn faţa presiunii asupra contului curent al Balanţei de Plăţi. Leul moldovenesc s-a devalorizat puternic şi ţara a fost aproape de colaps internaţional. După 7 ani de transformări structurale şi măsuri pentru stabilizarea macroeconomică efectele crizei din Rusia au fost mai mult asemănătoare celor din Ucraina, decвt celor din ţările baltice, fără a mai vorbi de ţările grupului de la Vyshegrad.

Cauzele crizei din Rusia sunt subiectul unor investigaţii intense. Cauza principală este pierderea оncrederii investitorilor financiari оn Rusia, precedată de pierderea de către Guvernul Rusiei a capacităţilor de onorare a obligaţiunilor pentru hвrtiile de valoare de stat şi creşterea pericolului colapsului şi devalorizării. Pe lвngă aceste cauze au mai fost şi slăbiciunea structurală a sectorului bancar din Rusia, diminuarea costului activelor la bursă, reducerea veniturilor din exportul produselor petroliere, precum şi creşterea riscului pe pieţele financiare mondiale urmată de colapsul dramatic al unor ţări asiatice, foarte dinamice pвnă la criză.

Totodată, ca rădăcină a crizelor au fost o serie de programe de stabilizare nereuşite şi suspendate, incapacitatea Rusiei de a micşora necesităţile оn finanţe publice, pe de o parte, şi lipsa sau/şi insuccesul majorităţii reformelor structurale, inclusiv privatizarea, restructurarea оntreprinderilor de stat, dezvoltarea lentă şi coruptă a sectorului privat, insuccesul programelor de economisire a energiei, lipsa reformelor оn sectorul agrar şi creşterea considerabilă a salariilor, mai mare ca оn alte ţări ale CSI. Toate acestea nu au fost justificate de indicatorii productivităţii sau lichiditatea ameliorată a sectorului оntreprinderilor, dar realizate din considerente politice.

Deoarece exportul către Rusia reprezintă circa 60 la sută din exportul total al Moldovei, importurile din Rusia - circa 40 la sută din total, rezultatele pe termen scurt au fost inversarea surplusului de export către Rusia, оn special deoarece importurile din Rusia sunt gazele, produsele petroliere, care au o elasticitate la preţ redusă, iar exporturile către Rusia sunt produsele alimentare şi agricole, la care competiţia la preţuri este mare şi, luвnd оn considerare aprecierea anterioară a leului, marja profiturilor exportatorilor este mică.

Mai mult decвt atвt, elasticitatea scăzută a preţurilor la importurile din Rusia оnseamnă o povară adiţională asupra traficului la frontieră cu Ucraina, care este de asemenea un partener comercial important pentru Moldova, dar care parcurge o perioadă de criză financiară poate mai dificilă decвt Rusia. Poate oare Moldova asana aceste şocuri externe şi ce trebuie să facă pentru aceasta?

Adesea perioadele de scădere al activităţii de afaceri оn lume, coincide cu o oarecare depărtare оn timp cu perioadele de оnviorare a businessului din Republica Moldova, care depinde de influena factorilor internaionali. Aceasta se explică prin faptul că оn economia ei se pune accent pe materia primă şi industria agrară, spre deosebire de econoeemiile marilor ţări industrializate, ceea ce introduce o oarecare permutare a proceselor de criză (avвnt – declin оn activitatea de afaceri) оn raport cu fazele tendinţelor la meganivel. Una din manifestările acestei polarităţi a valurilor activităţii de afaceri оn Republica Moldova şi оn lume a fost creşterea economică ce s-a observat оn anii 2001-2007 [67].

Din punct de vedere macroeconomic, economia Republicii Moldova este direct dependentă de doi factori: importuri şi remitenţele emigranţilor. Aceşti factori, la rвndul lor, sunt şi ei interdependenţi. Creşterea volumului remitenţelor stimulează consumul şi оn consecinţă se soldează cu creşterea importurilor.

Fiind la nivel de 36 la sută din PIB оn 2007, dependenţa Moldovei de fluxurile transferurilor valutare provenite din activitatea cetăţenilor de peste hotare este printre cele mai mari din lume. Moldova se află, alături de Tadjikistan, printre primele ţări din lume după ponderea remitenţelor оn PIB, potrivit raportului Băncii Mondiale. La momentul de faţă, impactul crizei internaţionale, prin prisma remitenţelor, оncepe a fi resimţit. Astfel, efectele se manifestă prin scăderea, оncepвnd cu luna octombrie a anului 2008, a volumului de remitenţe. Acestea au suferit schimbări ca volum, ceea ce ne face să constatăm că anume 2008 a fost anul cu cel mai оnalt nivel de remitenţe оn Republica Moldova - de circa 1,8 miliarde USD [57].



Fig. 4.1 Creşterea Investiţiilor Străine Directe şi creştere remitenţilor

Sursa: Datele BNM

Această diagramă arată clar că principalii factori de creştere au fost: creşterea constantă a Investiţiilor Străine Directe precum şi creştere impresionantă a remiterilor. Cвnd aceste surse s-au epuizat, ne-am confruntat cu realitatea şi, astfel, am avut o aşa-numită “aterizare dură", o scădere de 6,5% a PIB-ului оn 2009. Acest lucru arată, de asemenea, că modelul de creştere economică existent nu este durabil şi că Republica Moldova ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a trece оn termen rezonabil la o creştere bazată pe export.

Ca urmare a scăderii volumului de remitenţe se diminuează consumul, respectiv se reduce şi volumul importurilor, ceea ce va provoca, fără оndoiala, o scădere imediată a veniturilor bugetare, dependente оn proporţie de circa 90 la sută de consum, situaţie care s-a simţit urmărind оncasările bugetului public оn luna ianuarie 2009.

Diminuarea remitenţelor afectează оn mod direct ramurile economiei naţionale, оn special cea a construcţiilor. Se observă că banii cetăţenilor moldoveni care muncesc peste hotare s-au retras de pe piaţa apartamentelor, оn anul 2008 atestвndu-se o descreştere a volumul de vвnzări оn acest domeniu cu cca. 60 la sută, ceea ce a dus la stagnarea sectorului de construcţie a locuinţelor, prin diminuarea preţurilor pe 1 m. pătrat. Totodată, aceasta оi afectează atвt pe producătorii de materiale de construcţii, cвt şi pe cei ce acordă credite pentru procurarea imobilelor.

Un alt aspect esenţial reprezintă inflaţia, care оn mod direct duce la scumpirea produselor moldoveneşti atвt pe pieţele internaţionale, cвt şi pe cele interne, оn urma diminuării volumului producţiei fabricate şi scăderii cererii produselor autohtone pe alte pieţe, cauzată de criza mondială. Totodată, aceasta a avut consecinţe grave asupra pieţei forţei de muncă, cвnd migranţii sunt puşi оn faţa condiţiei de a reveni оn ţară şi cвnd statul prin politicile sale creează bariere оn calea exporturilor prin aprecierea monedei naţionale.

Оn primul rвnd, acest lucru se оntвmplă din motivul reducerii activităţilor оn sectorul real al economiei, оn special оn industrie, unde creşterea salariilor de mai mulţi ani este mai joasă decвt creşterea productivităţii, ceea ce s-a manifestat prin reducerea ofertelor de muncă. Оn general, situaţia se agravează din cauza scăderii cererii, atвt pe pieţele externe, cвt şi pe piaţa locală, la principalele bunuri industriale, aprecierii leului, ceea ce face marfa autohtonă să devină necompetitivă sub aspectul preţului, precum şi accesul foarte limitat la credite şi preţul оnalt al acestora. Оn asemenea condiţii, populaţia va оncepe fie să-şi consume treptat rezervele pe care le ţine sub formă de depozite оn bănci, fie să-şi vвndă activele sub diferite forme. Оn al doilea rвnd, va creşte presiunea pe piaţa forţei de muncă din partea emigranţilor, care vor reveni la baştină оn urma pierderii locurilor de muncă peste hotare.

Оn ianuarie 2009, оntreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie оn valoare de 1607,9 mil. lei оn preţuri curente, ceea ce a constituit 74,9 la sută оn preţuri comparabile faţă de ianuarie 2008. Descreşterea volumului producţiei industriale a fost determinată de reducerea producţiei оn оntreprinderile din industria extractivă cu 62,1 la sută, industria alimentară şi a băuturilor - cu 20,0 la sută, sectorul energetic - cu 16,4 la sută, ceea ce a cauzat micşorarea volumului total de producţie, respectiv, cu 0,6 procente, 20,2 procente şi 4,3 procente [57].



Evoluţia ulterioară a crizei economice оn Moldova depinde mult de deciziile adoptate de actuala guvernare, cоt si de posibilitatea atragerii de către aceştia a resurselor financiare externe, deoarece economia ţării noastre e dependetă de asistenta financiar exterioară.

Recapitulare

  1. Transformările revoluţionare оn domeniul tehnicii, tehnologiilor, intelectualizarea şi umanizarea societăţii pe baza informatizării globale şi a difuziilor culturale formează un nou mod (o nouă ordine) a proceselor economice la mega-, macro- şi micronivel оn direcţia unificării şi armonizării lor. Aceasta, pe de o parte, conferă proceselor de criză din economie un fel de universalitate, pe de altă parte, permite implicarea pentru depăşirea lor a unor forţe extinse la macro- şi mezonivel

  2. O trăsătură caracteristică a proceselor economice contemporane la mega-, macro- şi micronivel este schimbarea lor accelerată;

  3. Stările de criză sunt imanente nu numai sistemelor macroeconomice tranzitive, ci şi economiilor naţionale echilibrate superior dezvoltate, ceea ce acutizează necesitatea elaborării unor instrumente de analiză-pronosticare şi de gestiune operativă pentru profilaxia crizelor şi minimizarea consecinţelor acestora la toate nivelurile structurii economice.

  4. Оn diverse perioade de dezvoltare a civilizaţiei оn ultimele două secole statul a participat оntr-o anumită măsură la reglementarea proceselor economice la macro- şi micronivel; aceasta a asigurat posibilitatea de corectare a sistemului macroeconomic şi depăşire a crizelor.

  5. La momentul actual s-au cristalizat două modele diametrale de dezvoltare a economiei capitaliste: 1) monetarist, ce limitează implicarea statului оn dirijarea economiei оn temei la funcţiile de reglementare a circulaţiei monetare; 2) activitatea social-orientată a statului, ce rezidă оn sectorul de stat puternic, planificarea indicativă a economiei, programe social-economice de stat.

  6. Pe măsura concreşterii economiei ţării cu economia mondială şi depăşirea perioadei de tranziţie funcţionarea ei tot mai mult se coordonează cu ciclurile oscilatoare la meganivel (stare de aşteptare, avвnt, depresie, declin etc.).

  7. Оn primul deceniu al secolului XXI economia Moldovei a intrat pe făgaşul unei stabilităţi relative, de scădere a amplitudei proceselor din ramurile de bază, ceea ce creează un fundament favorabil pentru acumularea energiei de creştere.
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   45




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin