Universitatea liberă internațională din moldova

2.2. Esenţa şi conţinutul mediului de afaceri

Mediul de afaceri al unităii economice оl constituie agenţii din anturajul ei apropiat, din punctul de vedere al relaţiilor reciproce.

Оn general agenţii mediului de afaceri al unităii economice fără a se ţine cont de rolul lor sunt arătaţi оn figura 2.2. Оn realitate оnsă importanţa fiecărui asemenea subiect pentru fiecare organizaţie concretă este diferită.

Mediul de afaceri poate fi sursă de pericol pentru organizaţie pe de o parte, sau mijloc pentru crearea uni business industrial de calitate superioară pe de altă parte.

O particularitate specifică a mediului de afaceri ca formaţiune economico-tehnologică este caracterul lui neunitar. Aceasta se explică prin faptul că setul nominal de agenţi ai mediului de afaceri pentru fiecare organizaţie este strict individual şi fiecare are legătură numai cu această organizaţie şi nu interacţionează pe orizontală cu alţi agenţi ai mediului de afaceri dat.

Unii agenţi ai mediului de afaceri al organizaţiei concrete o pot depăşi de multe ori ca mărime şi concomitent să exercite funcţii similare (de mediu de afaceri) оn raport cu multe alte organizaţii. Оn figura 2.2 este arătată amplasarea schematică a agenţilor mediului de afaceri al organizaţiei cu admiterea că impactul lor asupra organizaţiei este echivalentă (deşi deosebirea există şi ea este strict individuală pentru fiecare organizaţie).

La rвndul său, organizaţia, оn jurul căreia s-a format un anumit mediu, se prezintă şi ea ca subiect al mediului de afaceri pentru alte organizaţii, inclusiv оn raport şi cu unii agenţi ai propriului mediu de afaceri (parteneri). O asemenea duplicitate a funcţiilor organizaţiei economice (ca centru al mediului propriu de afaceri şi ca element al mediului de afaceri al altor organizaţii) оi oferă acesteia calitatea unuia dintre segmentele de bază al macrosistemului (оn fizică – nucleul reţelei cristalice”), al macroeconomiei).

Fig. 2.3. Deformarea agenţilor mediului de afaceri ca urmare a modificării macromediului din cauza deplasării centrului de circuite de la O spre C [38, p. 67]
Mediul de afaceri al unei organizaţii concrete, datorită caracterului ei nedefinitivat din cauza hotarelor exterioare diluate şi оn lipsa legăturilor interne (pe orizontală), nu poate fi considerat ca un оntreg economic, ci doar ca un sistem intermediar оntre macro-şi micronivel. Din cauza impactului ei activ şi productiv asupra segmentului macroeconomic оn persoana organizaţiei economice un asemenea sistem (mediul de afaceri) nu poate să nu fie luat оn considerare la general şi оn mod special de către managementul anticriză. Aceasta oferă posibilitatea ca mediul de afaceri al organizaţiei economice să fie delimitat оntr-o categorie economică specială – „mezonivelul organizatoric” care are următoarele trăsături:

1. 
   o anumită formă (sfera de interacţiune a organizaţiei economice cu elementele din mediul de afaceri);
   
2. 
   conţinut concret destul de stabil (organizaţii din diverse ramuri şi sfere, ce interacţionează permanent cu firma dată);
   
3. 
   un anumit mecanism de funcţionare (principii de interacţiune a organizaţiei cu elemente din mediul de afaceri);
   
4. 
   termene de existenţă (care coincid cu ciclul de viaţă al organizaţiei industriale).
   

Aceasta оnseamnă că formaţiunea economică menţionată mai sus ocupă un anumit spaţiu, are o anumită perioadă de existenţă şi se află оn mişcare ( adică оn ritmul proceselor dinamice ale organizaţiei economice formatoare de mediu). Aceasta indică o certitudine suficientă a mediului de afaceri ca mezosistem economico-organizatoric.

Totuşi calităţile menţionate nu trebuie considerate temei suficient pentru definirea mediului de afaceri ca un оntreg economic. Aceasta se explică prin faptul că оn afara organizaţiei economice o asemenea formaţiune nu poate funcţiona, adică nici nu poate exista.

Mediul de afaceri reprezintă un anumit sistem de relaţii оntre agenţi (mezoeconomia) cu o organizaţie centrală, оn оmbinare cu care (dar nu separat de aceasta) formează o anumită structură economică.

O particularitate distinctă a grupului de agenţi ai mediului de afaceri este calitatea lor duplicitară referitor la organizaţia economică. Pe de o parte ei se prezintă оn rolul elementelor macromediului (macroeconomiei), formвnd condiţii de funcţionare a organizaţiei economice la scară macroeconomică, pe de cealaltă parte – оn rolul de elemente ale mediului de afaceri (mezoeconomiei), interacţionвnd nemijlocit cu organizaţia. La aceste elemente duplicitare ale mediului extern al organizaţiei economice pot fi atribuite următoarele:

1. 
   inspectoratele fiscale teritoriale ale ţării;
   
2. 
   procuraturile raionale;
   
3. 
   ageniile ce se ocupă de ocrotirea naturii;
   
4. 
   inspectoratele ecologice;
   
5. 
   inspectoratele sanitaro-epidemiologice;
   
6. 
   organele de stat pentru protecţia muncii
   
7. 
   serviciile teritoriale pentru оncadrarea оn cвmpul muncii;
   
8. 
   organele poliţiei rutiere, etc.
   

Aceste şi alte cвteva subdiviziuni structurale a organelor centrale interacţionează nemijlocit cu organizaţiile economice. Respectarea normelor de stat la macronivel, le oferă o anumită libertate de creaţie (pozitivă sau negativă) la faţa locului, ceea ce le asigură o calitate binară, ca elemente ale mediului extern.

Spre exemplu, organele fiscale centrale emit acte normative ce sunt condiţii obligatorii de funcţionare pentru contribuabili, iar aceştia interacţionează nemijlocit cu inspectoratele fiscale teritoriale. Deoarece ultimii sunt amplasaţi şi acţionează pe teritoriul unor localităţi concrete, apoi cerinţele lor faţă de agenţii economici conţin elemente de prioritate locală. Iar fiindcă diverse teritorii au structură economică diferită (industrie, agricultură, transporturi, comunicaţii, comerţ etc.) şi articole respective de venituri оn buget, aceasta se reflectă destul de accentuat оn caracterul interacţiunii organizaţiilor economice cu agenţii descrişi mai sus ai mediuluimlor de afaceri. Aceasta se manifestă оn stabilirea pentru organizaţie a eşalonării plăţilor, blocarea conturilor, amвnarea plăţilor etc.

Drept parteneri activi ai organizaţiilor economice ssunt serviciile teritoriale de amplasare оn cвmpul muncii. Acţionвnd conform instrucţiunilor ministerului de resort, care stabileşte ordinea generală de soluţionare a problemei locurilor de muncă, serviciile teritoriale (regionale, municipale, raionale) de amplasare оn cвmpul muncii colaborează nemijlocit cu organizaţiile economice şi alte tipuri de organizaţii. Concomitent se aplică un set de mijloace, destul de variate, pentru stimularea (cointeresarea sau impunerea) organizaţiei de a utiliza forţa de muncă şi soluţionarea pe această cale a problemelor sociale locale. Diferenţierea formelor de interacţiune a organizaţiilor economice cu asemenea agenţi ai mediului lor de afaceri introduce deosebiri de ordin demografic,de producţie i diverse priorităţi şi stimulente condiţionate de aceste deosebiri.

Subiecţii principali ai mediului de afaceri оn interacţiunea lor cu organizaţia economică stabilă, acţionează permanent asupra ei. La deplasarea centrului de obiective ale organizaţiei оn stare de criză, are loc modificarea volumului ei de interacţiune cu diverşi agenţi ai mediului de afaceri. Aceasta se explică prin acţiunea asupra ultimilor atвt din interior (din partea organizaţiei оn criză), cвt şi din exterior (din partea anturajului extern la macronivel). O asemenea deformare a factorilor mediului de afaceri ca urmare a schimbării condiţiilor din macromediu sub influenţa deplasării centrului de obiective strategice ale organizaţiei economice din punctul O spre punctul C cu coordonatele A, B este demonstrată оn figura 2.3. Luarea оn considerare a unor asemenea deformări ale mediului de afaceri are o deosebită importanţă pentru compania оn criză, cвnd chiar şi careva modificări, creşterea оntr-un grad foarte mic (cu plus sau minus) poate deregla stabilitatea ei fragilă.

Selectвnd grupul de factori cheie, care determină оn esenţă starea mediului de afaceri al organizaţiei aflate оn criză, şi analizвnd caracteristicile lor dinamice, se poate оncerca elaborarea mecanismelor respective pentru scoaterea organizaţiei din starea de instabilitate, folosind factorul stabilizator al mediului de afaceri.

Modificarea mediului de afaceri acţionează cel mai puternic asupra proceselor din cadrul organizaţiei, iar acestea, la rвndul lor, exercită un impact regulatoriu asupra mediului de afaceri.

La aprecierea mediului de afaceri prin prisma predispoziţiei organizaiei pentru criză pot fi aplicate următoarele stratificări:

1. 
   gradul de complexitate (simplu şi complex, adică constituit dintr-o mulţime de elemente diferite);
   
2. 
   gradul de inerţie (stabil şi instabil);
   
3. 
   gradul de certitudine (determinat, nedeterminat, dificil de pronosticat).
   

Matricea pentru aprecierea gradului de certitudine a mediului de afaceri оn impactul ei asupra organizaţiei poate fi prezentată оn figura 2.4.

Оn figura 2.4. se vede că cel mai previzibil e mediul de afaceri оn pătratul I₃C₁ ce se caracterizează prin simplitate şi grad оnalt de inerţie (stare stabilă). Deasemenea previzibil e mediul de afaceri, оn impactul său asupra organizaţiei, din pătratul I₁C₃, deoarece aici gradul lui оnalt de instabilitate se completează cu cea mai mare complexitate a sistemului (existenţa оn acesta a multitudinii de elemente diferite, fiecare dintre care poate progresa оn diverse direcţii).

I₃ C₁ I₃ C₂ I₃ C₃

I₂ C₁ I₂ C₂ I₂ C₃

I₁ C₁ I₁ C₂ I₁ C₃

Complexitatea „C”

Direcţiile de creştere a certitudinii mediului de afaceri

C₁ C₂ C₃

grad оnalt

I₁

I₂
I₃

exagerat
Fig. 2.4. Matricea certitudinii mediului de afaceri

Din punctul de vedere al calităţii medii prognozabile a mediului de afaceri оn acţiunea sa asupra companiei cel mai mult convin parametrii pătratului I₃C₂. Оn această stare mediul de afaceri este considerat ca sistem dinamic de complexitate medie, ce posedă, datorită acestei complexităţi, un grad destul de оnalt (mediu) al inerţiei. Aceasta permite prognozarea impactului mediului de afaceri asupra stării de criză a organizaţiei – parametrii I2C2 (adică parametrii medii ponderaţi). Cu ajutorul informaţiei sistematizate privind caracteristicile dinamice ale mediului de afaceri se poate оntocmi scenariul evoluţiei evenimentelor, adică tabloul tendinţelor ce se pot manifesta оn impactul crizei asupra organizaţiei. Asemenea scenarii pot fi cвteva, dar nu mai puţin de două – maximal negativ şi minimal negativ – оn baza cărora se elaborează strategia anticriză a organizaţiei оn interacţiunile ei interne.

Ca modalitate de apreciere a calităţii mediului de afaceri poate fi aplicată schema interdependenţei dintre оntreprindere şi factori оn schimbare constantă, propusă de profesorul Ivaşcov (figura 2.5).

Figura 2.5 demonstrează modelele de traiectorii privind dezvoltarea оntreprinderii de producţie. Dea lungul axei absciselor se calculează indicatorii timpului (T), dea lungul axei ordonatelor – valorile volumului de producţie (Q). La оnceput linia activităţii de afaceri a organizaţiei (volumul de producţie) evoluează pe curba logaritmică – pвnă la volumul de producţie egal cu valoarea Q1. Apoi pвnă la volumul de producţie egal cu Q2 evoluţia decurge pe exponentă [3. p. 52].

Astfel, după parametrii medii, funcţia de producţie a companiei, оn funcţie de factorii mediului exterior, poate fi aproximată printr-o dreaptă cu depărtare medie de la parametrul maximizator şi parametrul minimizator.

Fig. 2.5. Graficul interdependenţei dintre producţie şi factorii de mediu оn schimbare consecventă [3, p. 56].

Analiza comasată a mediului de afaceri se poate efectua şi după gradul lui de predispoziţie curentă (apropiată) sau оndepărtată faă de criză оn organizaţia economică. Mai preferabilă pentru obţinerea răspunsului la оntrebarea dată pare a fi metoda analizei factoriale universale SWOT².

Conform acestei scheme caracteristicile dinamice ale mediului extern оn impactul lui asupra companiei pot fi estimate sectorial – după una din cele patru direcţii menţionate mai sus, şi anume:

1. 
   cum se manifestă părţile puternice ale organizaţiei (agresivitate, stabilitate) оn interacţiunea ei cu mediul de afaceri;
   
2. 
   care sunt părţile slabe ale organizaţiei (imperfecţiune, instabilitate) оn raport cu mediul de afaceri;
   
3. 
   ce posibilităţi există (rezerve nefolosite, eficienţă) оn interacţiunea organizaţiei cu mediul de afaceri;
   
4. 
   ce pericole se observă sau se prevăd pentru organizaţie din partea mediului de afaceri.
   

Оn baza evaluărilor, efectuate la aceste patru direcţii se pot trasa hotarele cвmpului de stabilitate al organizaţiei economice оn zona parametrilor dinamici ai mediului de afaceri (figura 2.6).

Оn figura 2.6 pe linia absciselor sectorul OD se caracterizează gradul slăbiciunii organizaţiei economice оn raport cu mediul de afaceri şi diminuează cu valoarea sa absolută avantajele (forţa) organizaţiei pвnă оn punctul D₁. Оn mod similar diminuează cu valoarea sa absolută OC posibilităţile potenţiale (creşterea) ale organizaţiei, transferвnd punctul C pe poziţia C₁. Drept rezultat cвmpul stabilităţii de criză al organizaţiei economice оn interpretarea schematică a analizei SWOT se va prezenta prin poligonul ABD₁C₁. Această situaţie oferă оn ansamblu imaginea coraportului general dintre organizaţie cu mediul de afaceri şi şi starea de criză apropiată.

Fig. 2.6. Cвmpul stabilităţii de criză al organizaţiei оn mediul de afaceri [3, p.58]

O particularitate principial distinctă a dinamicii mediului de afaceri este impactul lui determinant asupra stării organizaţiei aflate оn criză. Atоt macromediul extern, cоt şi micromediul organizatoric intern, fără оndoială, influenţează esenţial stabilitatea generală a organizaţiei оn criză. Stabilitatea procesului de reproducţie i anume dinamica mediului de afaceri, оn acest context are importanţă decisivă. Aceasta se explică prin slaba gestiune a mediului de afaceri din exterior, prin inerţia оnaltă оn raport cu factorii endogeni şi exogeni, ceea ce decurge din caracterul dispersat al businessului lui economic. Această situaţiei cheie a mediului de afaceri оn raport cu organizaţia economică dictează necesitatea unei analize profunde a caracteristicilor lui dinamice, mai ales оn spaţiul stării de criză.

Practica de gestiune demonstrează că procesele la macronivel (modificarea legislaţiei fiscale, vamale etc., a taxei scontului, cursului valutar etc.) acţionează relativ slab asupra companiilor de producţie care au proces оndelungat de reproducţie.

Spre exemplu, dinamica comparativă a preţurilor la resursele energetice importate оn Republica Moldova din ultimii ani demonstrează un coraport al amplitudelor lor aproximativ de 3:1, adică odată cu creşterea preţurilor la resursele energetice cu 15-20% preţurile de mărfurile consum cresc aproximativ cu 3+5%. Concomitent se observă o dependenţă mai strictă оntre cantitatea de numerar şi preţurile pe piaţa de consum. Ultima circumstanţă situează pвrghia monetară dată оn economia deficitară de astăzi pe o poziţie cheie оn ce priveşte reglementarea proceselor reproductive оn mediul de afaceri.

1.