UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE
BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ARTE PLASTICE
LUCRARE DE LICENŢĂ
SPECIALIZAREA PICTURĂ
ABSOLVENT,
TOMA VS. JERRY
ADRIAN BUZDUGĂ
Toma versus Jerry
ARGUMENT
Am visat azi noapte. Tom sarea pe o icoana.Spectaculoasa intamplare a avut loc pe o panza alba din atelier. Interesanta a fost sinteza aceea intre doua religii, complementare intre doua icoane.
Castig de cauza, doi in unu!Icoana este o conventie reprezentativa a religiei noastre.Desenul animat este un nou mod de a (educa). In fapt fiecare epoca cu ustensilele si uneltele ei. Din cele mai timpuri vremuri imaginea (reprezentarea) ce tine rolul de comunicare (ce a vanat omul a pictat in grota), este forma primordial a acesteia. Orice imagine transmite unu sau mai multe mesaje. Imaginea a fost si va fi utilizata ca instrument de manipulare, religios, politic, cultural. Am dorit sa arat grafic egalitatea celor doua tipuri de imagini. Sensul celor doua reprezentate este acelasi doar forma difera. Discursul acesta se adreseaza maselor, ma refer la cultura vizuala de ieri si de azi . Doresc sa dau un mesaj de alarma, sau daca nu, macar cateva clipe de gandire prin cea mai usoara metoda de intelegere pentru noi.
PERSPECTIVE MASS MEDIA
Urmatorul articol este un extract din revista Free Inquiry, Volumul 24, numarul 1.
Televiziunea, ca substitut principal al relatiilor si a comunitatilor din ziua de astazi, este de asemenea o piata pentru ofrande sacre ambalate comerical, si pentru profunzimi ascunse in profan. Slujbele, chiar si rugaciunile si binecuvantarile s-au indepartat de locatia originala- biserica
Acum exista cate o versiune televizata a iluminarii spirituale pentru orice categorie demografica, si pentru orice grad de piosenie religioasa, de la “lumina credinciosilor” la religii fundamentaliste, religii in slujba starii de bine, sau cu precadere psihologice, pana la o intreaga statie dedicate religiei timpurii (Reteaua WORD).
De la miraculoasele vindecari infaptuite de tele-evanghelistul Benny Hinn prin intermediul ecranului TV, pana la astrologie sau decorarea casei in stil Feng Shui, aceste programe sunt suficiente pentru a-l impinge chiar si pe cel mai rational om sa poarte o casca de protectie din tinichea atunci cand foloseste o telecomanda. Dar religia televizata nu se opreste la programele care au cuvantul ‘Inger’, ‘Atins’ sau alta expresie asemanatoare in titlu, sau la reclame pentru hartie igienica si teledonuri.
Copiii, cei mai tineri consumatori de produse cu titlul de entertainment, isi incep educatia religioasa uitandu-se la desene. Unele sunt transmise dinadins, si intr-un mod deschis, ca serialul de desene Povesti din Biblie, vandut printr-o reclama TV care se adreseaza parintilor:
Ne ingrijoreaza lipsa cunostintelor biblice ale copiilor;
Suntem dezgustati de mizeriile multiculturale la care sunt supusi copiii care se uita la Sesame Street;
Suntem gata sa platim scump pentru toate episoadele, in loc sa obligam copiii sa mearga in vacante cu teme biblice sau la biserica;
Putem obliga copiii sa se uite.
Nota: aceste desene nu trebuie confundate cu “Povestile Biblice” vandute de Charlton (smulge-pistolul-din-mainile-mi-reci-si-moarte) Heston pentru copiii mai mari.
Alte desene sunt de asemenea transmise cu intentie dar, nu atat de pe fata. Brand-ul Veggie-tales (povesti cu legume) (o salata usoara pentru Dumnezeu) se adreseaza copiilor ai caror parinti au fost scandalizati de pacatoasa orientare homosexuala a lui Tinky Winky, din desenele Teletubby. Ele pun in scena intamplari din Biblie si pilde cu invataminte morale, iar actorii sunt asparagusul, castravetii, rosiile (desi, nu sunt fructe?) si alte legume asortate. Ele apar chiar in propriul lor lung metraj.
Dar cea mai buna cale de a castiga majoritatea tinerilor natiunii, care se feresc de programele religioase ca de ciuma (doar daca nu cumva le place tehnica de animatie a lutului din David si Goliath) este cea a subversiunii, folosita in desenele la care acestia deja se uita.
Aluziile religioase abunda in aproape toate desenele vechi si actuale: de la preistoricii Flintstones, in care personajele traiesc inainte de inventia ‘monoteismului’, pana la Jetsons cei din viitor.
Inca de la inceputurile acestei forme de arta, scenariile au fost inspirate din Biblie. Acest lucru insemna ca parintii isi vor lasa copiii sa se uite la desene. Biblia este de asemenea o buna sursa de material cunoscut, existand de secole in domeniul public.
Personajele primelor desene animate se rugau, deliberau intre bine si rau cu un ingeras pe un umar, si cu un diavolas pe celalalt, purtau aureole, mureau si sufletele lor se inaltau spre rai sau cadeau spre iad- sau se trezeau la viata cu un crin in mana. Lumea desenelor animate se poate lauda cu o numeroasa populatie de spirite, fantome, si alte manifestari supranaturale, de la cele prietenoase e.g. Casper, pana la demoni rauvoitori, expusi ca impostori numai de echipa sceptica din Scooby Doo.
Folosirea desenelor animate ca propaganda in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial demonstreaza ca creatorii de desene animate stiu exact ce fac-in pofida desenului “Toti cainii merg in Rai”. Cand alte culturi fac legatura intre observatii religioase si animale, obiecte neinsufletite, sau fenomene naturale, acestea sunt considerate primitive, pagane, sau chiar mai rau. Adeptii acestora sunt tinta convertirii la monoteism- mai blanda daca este facuta de misionari, mai dura daca este o misiune a armatei. Cu toate acestea, in desene, Crestinismul este inerent: in soare, in ocean, in papusi, in jucarii, in animale, in copaci, in stele, in mancare, etc. Exista ramasite de ornamente de Craciun la aproape fiecare personaj imaginabil, model cultural sau produs: Pepe Le Pew, Elvis, Marilyn Monroe, Speedy Alka-Seltzer, Chinese Barbie (convertita la confucianism), Three Stooges (care erau Evrei), chiar si Darth Vader, care s-a nascut in urma cu mult, mult timp, intr-o galaxie foarte, foarte indepartata, cu mult inainte de Hristos. Nu e de mirare ca unii britanici s-au declarat adepti ai religiei Jedi in ultimele sondaje.
Temele religioase sunt de asemenea secularizate pentru desene, ca de exemplu dragalasii si prietenosii Care Bears care vin din nori, pe pamant, de cate ori nivelul-de-grija scade mai mult de un anumit punct, situatie similara cu credinta evreilor ca lumea se va sfarsi atunci cand numarul oamenilor cinstiti va ajunge la 7.
Testoasele Ninja au schimbat situatia. Desi testoasele amatoare de pizza au fost numite dupa pictorii renasterii, constiinta le-a fost data din cauza mutatiei chimice (stiinta, si nu Dumnezeu le-a creat) si au urmat invatamintele unui Sensei sobolan. Au ajutat la stabilirea unei influente asiatice in desenele americane, batatorind calea altor anime-uri japoneze, e.g. Pokemon. Nickelodeon a desfiintat si alte limitatii, odata cu petrecerea din Rugrats dedicata sarbatorilor evreiesti, o adevarata alarma de trezire multiculturala.
Dar, avand in vedere ca si mintile blasfematoare vin de la dumnezeu, s-a nascut o noua forma de educatie. Nu studiaza scriptura pentru a gasi Cuvantul lui Dumnezeu, ci il cauta in desenele de success.
Charles Schultz si-a presarat intentionat mesajele religioase in desene, deci conceptul din spatele ‘Bibliei in Viziunea Alunelor’ de Robert Short (1965) nu a fost deloc exagerat. Poate ca si-a facut pledoaria cu Lucy, ca reprezentanta a Pacatului Originar, dar majoritatea teologilor considera ca Snoopy este extrem de nepotrivit in rolul lui Iisus.
The Simpsons, serialul lui Matt Groening, a inceput ca o satira a artistului care a scris Life in Hell (Viata in Iad). The Simpsons a fost acuzat ca minimalizeaza toate valorile sacre ale oamenilor decenti, cu frica de Dumnezeu; a fost interzis, asaltat de comentarii negative, liderii religiosi si unii parinti au protestat impotriva sa. Groening insusi a recunoscut ca nu si-ar lasa proprii copii sa se uite la serial. Dar multi fosti critici incep sa inteleaga trend-ul religios al serialului, inclusiv reviste ca Secolul Crestin si Crestinismul Azi.
Studiile Stiintifice ale Religiei in SUA
Conform sociologului John Heeren, care pare a fi un om cu foarte mult timp liber, o analiza pe saptezeci si unu de episoade din The Simpsons, pentru Christianity Today, a dezvaluit ca 69% dintre ele contin aluzii religioase, si 10% dintre scenarii au de a face in mod direct cu religia. El a prezentat aceasta descoperire “Studiilor Stiintifice ale Religiei in SUA”.
In Gospel According to the Simpsons (Scriptura dupa Simpsons), autorul Mark I. Pinsky, reporterul religios al publicatiei Orlando Sentinel, dezvaluie lectii religioase si o valoare care ii spala pacatele desenului. Exista de asemenea Gospel According to the Simpsons: Leaders Guide for Group Study (Scriptura dupa Simpsons: Ghidul liderului pentru studiul in grup), pe care Pinsky a scris-o impreuna cu Samuel F Parvin, autorul cartii Weekend at the Movies: the Best Retreats from Reel to Reel, care ne invata cum sa ne cream propriul salas religios inspirat din film si explica lectiile religioase care se gasesc in block-buster-uri ca Big, Dave, si Pleasantville.
Bazandu-se pe Scriptura dupa Alune si munca revelatoare a lui Benjamin Hoff- The Tao of Pooh, Scriptura dupa Simpsons este, probabil, o incercare de a recastiga controlul pe care il are The Simpsons and Philosopy: The D'oh! of Homer , editat de William Irwin, Mark T. Conard, si Aeon J. Skoble.
The D'oh of Homer contine optsprezece eseuri scrise de filosofi contemporani, profesori universitari in majoritatea lor, care interpreteaza aspecte ale serialului dupa metodele lui Aristotel, Marx, Kant, conform epistemologiei, valorilor euristice, din punct de vedere politic, din punct de vedere al politicii sexuale (trei sferturi din personaje sunt masculine), conform eticii, etc.
Toata aceasta atentie acordata desenelor animate spune multe despre climatul nostru intelectual contemporan: daca nu faci referire la cultura popular, nici macar intelectualii nu iti vor citi cartea.
Intr-un eseu, Davin Vessey explica faptul ca personajul Ned Flanders din Simpsons nu este nimic altceva decat ceea ce Matt Groening si echipa sa vor sa il lase sa fie…pentru ca, in mod evident Ned nu are nici o parere despre nimic, si nu ia niciodata initiative.” El explica metodologia sa de a-i trata pe Ned si pe celelalte personaje ca si cum ar fi reale, in timp ce recunoaste rolul zecilor de scriitori care lucreaza la serial.
Pe de alta parte, Pinsky, care este evreu, recunoaste ca evalueaza familia animata la valoarea sa aparenta, clasificandu-i ca Crestini-Evrei, influentati de asemenea din alte parti de catre comunitatea diversa din Springfield. Dupa ce intervieveaza scriitorii adevarati in carne si oase, este obligat sa recunoasca faptul ca cei doi Protestanti credinciosi din echipa constituie o raritate. Majoritatea scriitorilor serialului The Simpsons sunt fosti catolici si evrei, atei convinsi sau cel putin, agnostici, majoritatea educati in Harvard sau Ivy League.
Pinsky este de parere ca serialul prezinta valori morale ale familiei pentru ca Marge nu a divortat de Homer in pofida faptului ca el a lasat-o insarcinata inainte de casatorie, a maltratarii minorilor, a abuzului de droguri si alcool, a bigamiei, a sexului in public, a ilegalitatilor, a abuzului de batrani, a farselor exagerate de Halloween, a tranzactiei cu diavolul, a incalcarii majoritatii din cele 10 Porunci, a lacomiei fara limite, si alte mii si mii de pacate corupte si capitale.
In episodul in care Homer devine accidental misionar, Pinsky, care citeaza capitolul si versetul episoadelor intr-o maniera academica (aproape biblica) (asa cum fac si filosofii cartii D’oh), vede reafirmarea credintei in timp ce Homer striga in gura mare: “Ajuta-ma, Jeebus”. Nestiind numele Mantuitorului, in ciuda vizitelor regulate la biserica pastorita de Reverendul Lovejoy nu prea indica zel din partea lui Homer, mai ales ca, pe parcursul episodului, ajunge sa corupa un trib de oameni inocenti. Inainte de episodul destul de recent in care se converteste la religia ‘Buddhista a lui Richard Gere’, transmis dupa publicarea cartii lui Pinsky, Lisa Simpson parea a fi ate, sau cel putin agnostica. O persoana intelectuala in general (vezi “Lisa si Anti-intelectualismul American” de Aeon J. Skoble in The Simpsons si Filosofia), avand un spirit puternic progresiv, pro-ratiune, antisuperstitie, antipoluare, pro-drepturi-animale, pro-feminist si pro-umanist, Lisa ramane totusi un copil destul de innocent. De aceea, Pinsky o descrie pe Lisa, care candva o compatimea pe mama sa pentru faptul ca era credincioasa, ca un personaj reprezentativ pentru Iisus Cristos. Se potriveste probabil mai bine decat Snoopy.
The Simpsons sunt niste artisti ai satirei care nu iarta pe nimeni, minimalizand orice religie cu exceptia celei a Islamului, pe care niciodata nu au considerat-o amuzanta. Au innebunit biserica catolica. Membrii echipei serialului au fost somati uneori sa isi ceara scuze fata de victimele glumelor, si anume, intregului oras Rio de Janeiro.
Clownul Krusty, singurul evreu-model din Springfield (a se scuza expresia), s-a impacat cu tatal sau, un rabin ortodox, intr-un episod pe care Pinsky il considera semnificativ. Manager-ul magazinului general Apu, sotia sa, Manjula, octupletii lor, si guru-ul Kwik-i-Mart care locuieste sus pe creasta muntilor Himalaya, intr-un magazin non-stop, au cauzat daune morale Hindusilor de pretutindeni. Dar nu toata lumea se simte jignita. Principalul personaj cu credinta in Dumnezeu este Ned Flanders-vecinul lui Homer, dusman, si uneori prieten, cel mai mare fanatic crestin, un tip atat de obsedat de sfintenie incat pana si preotul fuge de el. Ned, raposata lui sotie Maude, si cei doi fii ai lor au devenit niste eroi in ochii crestinilor, cel putin in ochii unora care nu pot face diferenta intre realitate si fantezie. Anul trecut, in Regatul Marii Britanii, concursul de asemanare cu Ned Flanders a avut atat de multi participanti incat, multi dintre ei au trebuit sa fie trimisi acasa.
Aceasta identificare este facuta dinadins, cel putin dupa parerea Christianity Today, care noteaza ca, conform unui sondaj mai multi oameni il identifica pe Ned cu religia crestina decat “pe papa, pe Maica Teresa, sau Billy Gragam.” (Desi este tarziu, ne cerem scuze fata de John Lennon, care a provocat o data un scandal cand a comparat popularitatea Beatles cu cea a lui Iisus).
Cartea lui Pinsky “Scriptura dupa Disney”va fi publicata in curand , desi “Scriptura dupa Disney: Valori Crestine in Primele Desene Clasice” de Philip Longfellow Anderson a fost publicata in 1999, cartea tratand in majoritatea ei subiectul Disney, inainte de Michael Eisner (omul care ni l-a adus pe Mickey Mouse). Cartea explora, printre alte parabole, atat rolul marului din Gradina Edenului, cat si a marului cauzator de coma din Alba-ca-Zapada. Chiar daca este o serie de carti si de lung-metraje, si nu un serial de desene animate, exista de asemenea o “Scriptura dupa Harry Potter: Spiritualitatea in Povestile celui mai Cunoscut Cercetator din Lume” de Connie Neal, care compara in mod detaliat seria Potter cu Biblia, cautand iluminarea spiritual in seria pe care crestinii o interzic si o ard. Ea si-a cladit cariera explicand seria Harry Potter, publicand cartea “Legatura intre un crestin si Harry Potter?”. Neal a colaborat de asemenea cu Parvin, partenerul lui Pinsky la cartea “Scriptura dupa Harry Potter: Ghidul liderului pentru studiu in grup” care se va lansa in curand. In timp ce Toma de Aquino se rasuceste in mormant, cineva sta undeva, in fata televizorului, tastand febril la un laptop viitoarea carte “Scriptura dupa Southpark”. Drepturile de autor pentru Ghidul de studiu imi apartin.
Beth Birnbaum este o scriitoare independent.
-
Walt Disney. Ultimii ani din viata sa
Disney era un fumator inrait, si, in ciuda avertismentelor familiei si doctorului sau, a continuat sa fumeze pana cand s-a imbolnavit de cancer la plamani. Deseori isi fuma tigarile pana la filtru si dincolo de acesta! Pana la urma, fumatul conduce la declinul sau fizic si moare la varsta de 67 de ani. Avea de asemenea si alte probleme de sanatate, un accident la polo l-a lasat cu dureri de spate. In loc sa se opereze, a preferat sa se trateze la un chiropractor. Ca rezultat al acestor vizite la chiroterapie Disney a continuat sa sufere pana la sfarsitul vietii de dureri de spate, impotriva carora nu a gasit nici o solutie (ba chiar a considerat ca acest tratament a contribuit la prelungirea problemelor in loc sa aiba vreun rezultat benefic). In ultimii sai ani de viata s-a confruntat cu multiple dureri si de aceea avea nevoie de comprese fierbinti pe fata pentru a-i ameliora durerile in timpul noptii. Disney credea in Dumnezeu si era un romano-catolic nepracticant. Craciunul si zilele aniversare erau pentru el niste traditii importante. S-a spus despre Disney ca era un om care respecta toate religiile. Fiica sa a invatat intr-o scoala catolica dar s-a casatorit intr-o biserica protestanta, ea si viitorul ei sot au fost botezati acolo cu putin timp dupa nunta, dar nici el nici familia lui nu erau oameni religiosi. Fiicele lui Disney i-au adus numerosi nepoti, dar foarte tarziu, abia al cincilea copil al celei mai mari fiice ale sale,a fost numit, eventual, Walter, spre usurarea lui Disney. Disney a aflat de la o ghicitoare inainte sa isi inceapa cu adevarat cariera, ca va muri inainte sa isi termine capodopera. Nu a uitat niciodata acest lucru, si intr-adevar, a murit inainte sa vada aprobarea sau inceputurile operei cele mai de pret asociate cu numele sau- Disney World. Fratele si ginerele sau au continuat sa faca parte din echipa dupa moartea sa, au dus munca la final, si Disney World a devenit un simbol universal de mai bine de 40 de ani.
2.Concluzie asupra filmelor Disney pentru Copii
si a Impactului Psihologic al Filmelor si Fanteziilor Copilariei
Copiii retin deseori imagini religioase si spiritual foarte marcante intalnite in filme, ca Lion King, a carui tema este strans legata de crezurile religioase si practicile animismului African. "Hercules" este un alt exemplu de film pentru copii incarcat cu elemente religioase, ca si Aladdin, intr-o anumita masura, care impleteste legenda, relicvele religioase, si fantezia romantica. Pentru unii copiii care ‘s-au hranit’ cu filmele lui Disney, Disney World si fanteziile cu printese Disney care s-au comercializat intens in ultimii zece ani, anii de formare, modul de gandire si dezvoltarea psihologica sunt puternic influentate de fanteziile si cultura Disney. Un copil a carui colectie video contine 100 de filme Disney si filme asemanatoare, va fi puternic influentat in modul de gandire si in modul de viata in anii maturitatii. Disney, si industria filmelor pentru copii in general, au o puternica influenta cultural asupra lumii.
3.Disney, Maltratarea din Copilarie si Implicatiile Fanteziilor si Filmelor Disney
Disney insusi a fost victima abuzului in timpul copilariei. De la o varsta frageda, pana cand a implinit 14 ani, a fost batut adesea de tatal sau cu orice obiect pe care il gasea pentru a-i aplica o lovitura sau o reala bataie.
Ultima data cand a fost maltratat avea 14 ani, tatal sau nu a considerat ca munceste suficient de repede, si l-a trimis in subsol, pentru a-si astepta pedeapsa. Fratele sau mai mare, Roy, i-a oferit un strigat de incurajare,"Nu il mai lasa sa te bata. Nu-l mai lasa sa te trateze ca pe un copil". Cand tatal sau a apucat un maner de ciocan sa il bata, Walt i l-a luat din mana si i-a oprit bratul. Tatal sau a inceput sa planga si nu l-a mai batut niciodata. In mod interesant, o scena din filmul de animatie Pinocchio este atat de asemanatoare cu experienta lui de la 14 ani, incat nu poti sa nu fi surprins. Demonstreaza faptul ca amintirile abuzului din copilarie nu se sterg, nici pentru oamenii de mult ajunsi la varsta maturitatii.
Copilaria cu probleme a lui Disney insusi duce la constientizarea faptului ca, de cele mai multe ori, maltratarea copiilor are loc departe de ochii lumii, si ca se transmite din generatie in generatie, dar ca, in acelasi timp, este posibil ca acest cerc vicios a abuzului sa fie oprit. Unii dintre ei au evadat in reverii, insa, copiii care au fost victim abuzurilor au nevoie de ajutor, au nevoie de sprijinul celorlalti si de protectori. Cei care sunt constienti de prevalenta of maltratarii copiilor,atat in Statele Unilte cat si in alte tari, se pot orienta catre un loc de munca ce consta in asistenta si ingrijirea copiilor. In unele state din America si in alte tari, exista o mare cerinta in ceea ce priveste educatorii copiilor de varste mici si cu probleme speciale. Educatorii prescolari si de gradinita de calitate sunt la mare cautare. Educatorii axati pe probleme speciale au un rol vital in grija pentru copiii afectati de acestea.
Sigmund Freud a a spus, si pe buna dreptate, inaintea celui de-al doilea razboi mondial, ca suntem indragostiti de povestile cu printese (Cenusareasa, Alba-ca-Zapada , Frumoasa din Padurea Adormita erau déjà de secole povesti din folclorul german si nu numai. Fratii Grimm au fost primii care in prima jumatate a secolului 18, au colectionat si documentat aceste basme, ca apoi sa le astearna in scris), ca rezultat al unei incercari de a ne retrai copilaria pierduta in urma unor evenimente oprimante. In cazul lui Disney, aceasta teorie pare sa se aplice. Este posibil ca tocmai copilaria sa presarata cu abuzuri sa il fi convins sa isi dedice viata unei munci creative pentru a construi o lume de vis, fara cusur, pe care nu a avut-o atunci cand era copil. Un coleg de munca a observat fervoarea aproape diavoleasca cu care lucre Disney, ca si and ar fi fost in transa. In timp ce crea, se pare ca se simtea inca bantuit de trecut, si efortul extraordinar depus in creerea si recreerea fanteziilor din copilarie ar fi avut radacini psihologice mai adanci, in incercarea de a scapa de trecut.
4. Violenta in Desenele Animate pentru Copii
Pe de alta parte, Disney nu era un puritan cand era vorba despre arta, nici un idealist, "Ofera publicului exact ce isi doreste," a declarat; era condus de ambitia succesului iar popularitatea si comercialismul au jucat un rol vital in deciziile sale. A incurajat un tanar artist sa abandoneze arta pura in favoarea unei munci care i-ar aduce castiguri mari si faima. Acest lucru se intampla cu precadere in timpul productiei filmelor Peter Pan si Alice in Tara Minunilor, cand compania suferea din punct de vedere financiar. Scenele de actiune si scenele violente au fost adaugate si accentuate in mod voit, pentru a atrage audienta si pentru a aduce multimile in cinematografe la Peter Pan. (Violenta in desenele animate pentru copii continua sa fie o problema si in zilele noastre. Un sondaj din 1996 a aratat ca 8 din 10 desene pentru copii difuzate duminica dimineata contin personaje violente.
George Gerbner, Media and Democracy: A book of Readings and Resources 1996 - Media Violence-Opposing Viewpoints, NY p.154. )
Expunerea la violenta, chiar si in desene animate, poate afecta dezvoltarea mentala, emotional si neurologica a unui copil.
-
Incarnarea Dragonului Malefic– Filmele Disney
Problemele de sanatate mintala la copii, ca bolile de anxietate, tulburarile somnului, unele tulburari de atentie si depresia la copii, pot fi conectate cu expunerea la scene infricosatoare din film, si cu anumite temeri. Unii copii au cosmaruri ca rezultat al vizionarii scenelor infricosatoare din Frumoasa din Padurea Adormita si Alba-ca-Zapada.
Pentru ca multi copii se uita la filme Disney sau desene animate de la televizor, de sute sau mii de ori in timpul anilor copilariei, acest lucru poate avea un mare impact asupra dezvoltarii cognitive si emotionale , stabilind niste tipare ale gandirii, tipare emotionale si chiar si comportamentale, care pot influenta individul chiar si la maturitate.
Garfield este un motan pufos, portocaliu, care s-a nascut in bucataria unui restaurant Italian (mai tarziu in episodul special Garfield: Cele 9 Vieti, aflam ca este vorba despre Restaurantul Mama Leoni) si imediat dupa aceea a mancat toate pastele si lasagna pe care le-a vazut, ajungand sa fie astfel pasionat si obsedat de lasagna.
Glumele din benzile desenate au ca subiect mai ales obezitatea lui Garfield (intr-o pagina, Jon glumeste “Nu as putea spune ca Garfield este gras, dar ultima oara cand s-a urcat pe o roata Ferris, cei doi oameni din varf au murit de foame”) si ura sa fata de exercitiile fizice (sau fata de orice fel de munca; este cunoscut pentru cuvintele “respiratia este exercitiu”). Inafara de portretizarea lui ca fiind lenes si gras, Garfield e de asemenea pesimist, sadic, cinic, sarcastic, ironic si putin enervant. II place sa distruga lucrurile, sa ii faca rau postasului, s ail chinuie pe Odie, sa il impinga pe Odie de pe masa; de asemenea, face comentarii rautacioase, de obicei despre faptul ca Jon nu poate face rost de o intalnire (intr-o pagina, cand Jon isi plange de mila din cauza ca nimeni nu vrea sa iasa cu el de Anul Nou, Garfield ii raspunde, “Sa nu te simti prost Jon. Nu ar iesi cu tine nici intr-o zi obisnuita”) Desi Garfield poate fi foarte cinic, el are si o slabiciune pentru ursuletul lui Pooky, mancare si somn, dar intr-o zi de Craciun el spune “Mi se spune ca trebuie sa ma trezesc devreme, sa ma port frumos cu oamenii, sa sar micul dejun, sa nu ma joc cu soarecii…As vrea sa nu se termine niciodata.”
Johnny Bravo (vocea lui ii apartine lui Jeff Bennett, care il imita pe Elvis Presley) – Jonathan “Johnny B.” Bravo este musculosul personaj principal al acestui serial de desene animate. S-a zvonit ca numele sau mijlociu ar fi Boston.
Este un om incredibil de narcisist si prostut, si cu toate astea nu este singurul individ dubios din oras, ceea ce a condus la o eterna neputinta de a atrage femeile, devenind o gluma ambulanta in toate episoadele. Pretinde ca isi antipatizeaza cel mai bun prieten,Carl Chryniszzswics. Johnny poate fi, de asemenea interpretat ca o reprezentare masculina a ‘blondei prostute’, cu singura exceptie a primei editii a ‘Annual Fancy Anvil Award Show Program Special: Live in Stereo’, in care Johnny a fost o gazda extreme de suava si inteligenta. Personajul este cunoscut pentru miscarile sale extrem de rapide (pe care le face de obicei in incercarea de a impresiona femeile), care sunt de obicei insotite de un pocnet puternic de bici. Cele mai cunoscute replici sunt “Ma doreste!” si ‘Ohhh Mama!” dupa ce femeile il bat pentru ca refuza sa le lase in pace. Este imbracat intr-un tricou mare, stramt, si negru si blugi foarte mici. Personalitatea lui Johnny si aparitia fizica se inspira de la un antrenor personal din Anglia pe nume Shane Dickens. Trei dintre glume sunt: faptul ca poarta niste ochelari lui-marca inregistrata; spargerea celui de-al patrulea perete, si fapul ca Johnny e batut mar de femei care il resping. Numele de Johnny Bravo vine dintr-un episod din “The Cheyenne Show”, si urma de asemenea sa fie numele de scena al lui Greg Brady intr-un episod din “The Brady Bunch”. Cu toate acestea, Van Partible a declarat intr-un interviu pentru Cartoon Network ca a derivat numele de la numele sau intreg, “Efrem Giovanni Bravo Partible.” S-a spus de asemenea ca ziua lui de nastere este de Ziua Indragostitilor si ca ii plac emisiunile kung-fu cu fete. Cand i-a imprumutat vocea sa lui Johnny Bravo, Jeff Bennett l-a imitat pe Elvis Presley.
Wolverine, este un personaj fictiv, un super-erou care apare in cartile de benzi desenate publicate de Marvel Comics.
Nascut sub numele de James Howlett si cunoscut ca Logan, Wolverine este un mutant cu un numar de imbunatatiri fizice atat naturale cat si artificiale. Puterea sa initiala de mutant este aceea de a se vindeca rapid, la care se face referire prin termenul ‘factor mutant de vindecare’, care regenereaza tesutul din corp, lezat sau distrus, dincolo de capacitatile unui om obisnuit. Aceasta putere a facilitat adaugirile artificial la care a fost supus in programul Weapon X (numit si programul Weapon Plus in volumele care au urmat), in care scheletul sau a fost intarit cu metalul indestructibil adamantium. Ca rezultat al imbunatatirii scheletale, si in ciuda unei inaltimi de doar 1.60m, Wolverine are uimitoarea greutate de 136 de kilograme.
Spre nemultumirea Profesorului Xavier, Wolverine este de asemenea un consumator de alcool si fumator inrait- puterile sale de vindecare inlatura efectele pe termen lung ale consumului alcool si tutun si ii ingaduie sa se dedea exceselor prelungite. In contrast cu natura sa de bestie, Wolverine este extreme de inteligent. Datorita vietii sale foarte lungi, el a calatorit in jurul lumii si a dobandit cunostinte remarcabile in limbi si culturi straine. Vorbeste fluent in Engleza, Japoneza, Rusa, Chineza, Cheyenne, Spaniola, Araba si Lakota; stie de asemenea limbile Franceza, Thailandeza, Vietnameza, Germana, Italiana, Portugheza, Koreana, Hindi, si Persana.
Presa a transformat acest tablou intr-o furtuna mediatica, mai puternica decat motivul original al controversei. Oamenii in pijamale care se simt ofensati de acest tablou nu constituie decat un mic procent al populatiei. Cat despre mine, il admir pe domnul Tarnowski pentru ca a gasit o modalitate de a imbina doua lucruri pe care le iubesc, Pastele si desenele animate.
George Condo este un mare artist contemporan el pictand ceea ce nu ii place adica desene.
Jeff Koons (n. 21 ianuarie 1955) este un artist conceptual american, cunoscut pentru reproducerile la scară largă a unor obiecte banale, cum ar fi animalele din baloane. Caracteristica principală a manierei în care acest artist lucrează este utilizarea unei cromatici pure, intense şi materialele folosite în lucrările sale, de cele mai multe ori de factură neconvenţională. Unii critici observă în arta acestuia elemente specifice de kitsch şi o atitudine comercială de factură cinică. Artistul recunoaşte că nu există semnificaţii ascunse în operele sale.
Naruto Uzumaki este un personaj fictiv din seriile manga şi anime Naruto, creat de Masashi Kishimoto ca personaj principal al seriei. In timpul concepţiei lui Naruto, Kishimoto a vrut ca personajul să fie unul "simplu şi prost"
În serie, Naruto este un ninja din satul fictiv Konoha iar visul lui este să devină un Hokage, liderul satului. Din cauza faptului că este gazda vulpii cu nouă cozi, o creatură malefică ce a atacat Konoha, el este ostracizat de către ceilalţi săteni. Pentru aceasta el compensează cu personalitatea lui veselă şi zgomotoasă, iar pe parcursul seriei, el reuşeşte să se împrietenească cu alţi ninja din Konoha şi din alte sate. El are o relaţie mai apropiată cu Sasuke Uchiha, unul din colegii lui din Echipa 7
Tatăl lui Naruto, Al patrulea Hokage, a sigilat periculoasa Vulpe cu Nouă cozi in corpul lui Naruto cu costul propriei vieţi, lasându-l orfan. Naruto nu a fost iubit şi nu i-a fost acordată atenţie în timpul copilăriei, deoarece sătenii din Konoha s-au purtat urât cu el pentru că este containerul Vulpii cu nouă cozi. Dorind ceea ce i-a lipsit toată viaţa, visul lui Naruto este să devină Hokage, protectorul satului, sperând că îi va aduce recunoaşterea şi respectul sătenilor. Pentru a obţine acest titlu, Naruto are o determinare puternică, fiind întotdeauna încrezător că poate îndeplini orice sarcină cu uşurinţă. Eforturile lui Naruto au dat roade, pe parcursul seriei el fiind recunoscut de multe personaje că într-o zi va fi un excelent Hokage.
După ce Gaara a fost învins de Naruto în luptă, el îşi dă seama că puterea adevărată este arătată atunci cand lupţi pentru cei dragi şi nu pentru sine. Aceste schimbări, pe care celelalte personaje le întampină, servesc ca morală pentru secvenţa din care fac parte şi treptat devin caracteristica principală a acestor caractere.
Prin abilitatea sa de a-i schimba pe ceilalţi, Naruto a dobândit prietenii care i-au lipsit în copilărie. Printre multele prietenii pe care le-a format, niciuna nu este mai puternică decât acea pe care o are cu cei doi coechipieri: Sasuke Uchiha şi Sakura Haruno. Cu Sasuke, Naruto împarte o relaţie competitiva pe care o considera ca o frăţie. Chiar dacă Sasuke îl trădeză pe Naruto şi restul Konohăi la sfârşitul Părţii 1, Naruto îşi păstrează ataşamentul faţă de Sasuke, fiind gata să se ia de oricine vorbeşte urât de el. Faţă de Sakura, Naruto are o adâncă dedicaţie pentru ea, înrădăcinata în iubirea ce o are faţă de ea de ani. Ataşamentul lui Naruto faţă de Sakura este atât de puternic încât ar face orice ca ea să fie fericită, jurând chiar să-l aducă înapoi pe Sasuke.
Din cauza demonului vulpe din el, Naruto are acces la uriaşele rezerve de chakra ale acesteia, permiţându-i să facă tehnici pe care cineva de vârsta lui nu ar putea niciodata să le facă. Deşi mici porţiuni ale chakrei Vulpii cu Nouă Cozi se amestecă constant cu chakra lui Naruto, el poate accesa rezervele de chakra fie lasându-se prada furiei, fie cerându-i direct vulpii să-i împrumute o parte din puterea ei. Când Naruto are acces la rezervele de chakra, o mantie în forma de vulpe apare în jurul său cu un anumit număr de cozi, indicând nivelul curent de putere. Cu toate că fiecare coadă măreşte dramatic puterea lui de luptă, Naruto începe să-şi piarda conştiinţa cu numărul lor, pierzând complet controlul odata cu apariţia celei de-a patra coadă. Deoarece îşi poate răni prietenii în timpul transformării, Naruto încearcă să folosească chakra vulpii cât mai rar.
Pe parcursul seriei, Naruto profită de rezervele sale uriaşe de chakra. Primul exemplu de acest fel este folosirea Tehnicii Umbrelor Clonate, care creează orice număr de copii fizice ale corpului celui ce le foloseşte, deşi tehnica cere o cantitate foarte mare de chakra. Naruto poate crea sute de clone dintr-o dată, fără să se extenueze. El a găsit multe moduri de a folosi aceste clone, cum ar fi sperierea unui oponent şi cercetarea unei mari zone într-un timp foarte scurt. Abilitatea lui de a invoca broaşte pentru a-l ajuta în lupte depinde tot de chakra vulpii, putând invoca broaşte mari doar cu ajutorul ei. Cu toate acestea, el învaţă, de asemenea, să folosească senjutsu - o abilitate care îi mareşte incredibil puterea.
Rasenganul, o bilă concentrată de chakra care se învârteşte, prima oară creată de tatăl său, este metoda favorită de atac a lui Naruto. Pentru a crea rasenganul, Naruto se foloseşte de clonele din umbre pentru a manipula chakra împreună. Deşi este capabil să pătrundă în orice atinge, Minato a creat Rasenganul pentru a-l combina cu chakra lui de vânt. Prin antrenamente intense, Naruto a reuşit să-şi combine chakra de vânt cu rasenganul, simţindu-se mândru că a putut să-l depăşească pe Al Patrulea Hokage. Acest lucru a dus la crearea tehnicii Stilul Vânt: Rasenshuriken (Fūton: Rasenshuriken?), care distruge ceea ce loveşte la nivel celular, dar mâna lui Naruto este şi ea afectată.
REPREZENTAREA IADULUI IN VIZIUNEA MODERNA
Fresca realizată de pictorul Ion Bădilă în Capela Militară din Piaţa 700, care îl înfăţişează pe liderul al-Qaida în chip de Satana, a ajuns obiect de studiu la Facultatea de Arhitectură.
La Capela Militară situată în Piaţa 700 din Timişoara, acolo unde Osama bin Laden este pictat în chip de Satana, era linişte ieri-dimineaţă, la câteva ore după ce preşedintele SUA Barack Obama anunţa uciderea teroristului. Asta fiindcă nu sunt prea mulţi timişoreni care să fi auzit că în oraşul lor există o asemenea frescă.
Doar studenţii în anul IV de la Facultatea de Arhitectură studiază de anul trecut, în cadrul cursului de urbanism, despre pictura lui Bin Laden din Capela Militară. "Studenţii s-au dus imediat acolo, să vadă cu ochii lor pictura din biserică, au venit foarte şocaţi. De aici au înţeles că arhitectura este mesaj", spune arhitectul Radu Radoslav.
În urmă cu nouă ani, mai exact în iulie 2002, "Evenimentul zilei" prezenta în exclusivitate fresca ce îl arată pe Osama bin Laden în scena "Iadului", din Capela Militară din Timişoara.
"Teroristul este cea mai pură reprezentare a răului"
"Lucram la "Pogorârea în iad" şi am văzut la televizor cum era prezentat atentatul terorist din America, despre care toată lumea spunea că reprezintă apocalipsa şi iadul adus pe Pământ. Poate dacă nu lucram atunci la acea scenă, niciodată nu aş fi ajuns să-l pictez pe Bin Laden. Am considerat că teroristul este cea mai pură şi justificată reprezentare a răului", explica în 2002, pentru EVZ, pictorul Ioan Bădilă.
Fresca prezintă, sub picioarele Mântuitorului, flăcările Iadului, turnurile de la World Trade Center arzând, un drac ţinând în mână o rachetă şi un avion la care se uită un arab cu barbă. Iar elementul central este reprezentat de Osama bin Laden, călare pe un avion Boeing ce se îndreaptă spre "Turnurile Gemene".
Error! Hyperlink reference not valid.
Dostları ilə paylaş: |