Vaccinu nu vindeca o infectie deja existenta

III - COPIII DISTRAŢI

Aceştia sunt cei despre care se spune că sunt totdeauna pe undeva pierduţi, cu capul în nori, şi că nu participă în clasă, ca şi când n-ar avea niciun interes faţă de ce se întâmplă acolo. Ar trebui ca profesorul să fie mereu în preajma lor pentru a-i readuce la realitate. Acasă, nu fac nici aici nimic singuri : trebuie ca mama lor sau altă persoană să se ţină de capul lor ca să-i determine să-şi facă lecţiile. Prin forţa lor proprie par incapabili de ceva, inafară de joacă. În plus îşi pierd toate afacerile, jucăriile, obiectele de şcoală, etc. Niciodată nu ştiu exact seara, ce teme au de făcut petru a doua zi. E nevoie aproape întotdeauna să telefoneze la unul din colegi ca să se informeze exact.

Vom vedea mai târziu cazul COPIILOR LENŢI, cu care se confundă uneori, dar distratul este lent pentru că îşi pierde vremea în reverii, în timp ce lentul veritabil este astfel chiar dacă îşi fixează bine atenţia pe ceea ce face.
Căutăm remediile în rubricile care respectă bine această stare de distragere, astfel ::

Ø DISTRACŢIE, LIPSA DE ATENŢIE : (absent minded, pag 1)

Ø DIFICULTATE DE A SE CONCENTRA (Concentration active difficult, pag. 13)

Ø IMAGINAŢIE DEBORDANTĂ (Fancies, exaltation of, pag. 41)

Primele două rubrici sunt foarte lungi şi comportă practic toate remediile pe care noi le-am trecut deja în revistă pentru acesti copii nervoşi şi dificili aşa cum sunt fricoşii şi timizii. Cred însă că în cea de a treia rubrică vor fi găsite remediile cele mai valabile dacă distragerea nu este în raport cu o stare constituţională, dacă ea este de o apariţie recentă şi explicabilă printr-un eveniment particular, şcolar sau familial.
Cele care mi se par că se potrivesc mai bine acestor copii vor fi:
CANNABIS INDICA : pentru cei care sunt intoxicaţi de televiziune şi de desene animate. Ei retrăiesc aproape constant istoriile celor văzute sau stârnite de imaginaţie, scăpându-le total cele ce se spun şi se petrec în clasă. Acasă este acelaşi copil care nu termină să se îmbrace dimineaţa, nici să ia micul dejun, trebue ca mama să facă totul în locul lui, dacă ţine neapărat să fie gata ca să plece la şcoală.
HYOSCIAMUS : coresponde la fel destul de bine cu această imagine a distratului pierdut în gândurile sale. Aici însă, gândurile sunt efectiv active : el vorbeşte singur, pare să fie constant în compania unui camarad imaginar. El joacă toate rolurile istoriilor pe care le inventează. În general aceste imaginaţii sunt mai degrabă violente. Se bate, ţipă, pe scurt poate să părăsească clasa in timpul orei, etc.
LACHESIS : Este în mod particular distrat dimineaţa, are destule dificultăţi de fixare a atenţiei sale, în timp ce seara şi noaptea este mult mai lucid. Dacă dimineaţa este cam adormit, după amiaza nu face decât să vorbească cu vecinii săi. Este bavardul ireductibil pe care nicio pedeapsă nu-l poate opri să vorbească. Este destul de adesea, un gelos care se crede persecutat de profesor, care preferă pe colegii săi.
NUX MOSCHATA : Se refugiază mai degrabă într-un vis inconsistent, are dintr-odată aerul că doarme, şi i se întâmplă să-l apuce somnul în spatele unui maldăr de cărţi. El nu este, cu toate acestea lent, când se trezeşte din letargia sa şi din contră arată o dispoziţie imprevizibilă, plângând şi râzând prea mult pentru fleacuri.

IV - COPIII LENŢI

Mulţi sunt aşa pentru că-şi fixează cu greu atenţia asupra a ceea ce trebue să facă. Ei se distrează de un nimic şi chiar fără nici o raţiune, cum am văzut la copii din grupul precedent. Ne trebuie deci vigilenţă pentru a clasa copilul LENT în grupul distraţilor sau în cel al copiilor veritabil lenţi. Aceştia din urmă sunt constituţional-lenţi : le este imposibil să meargă repede, gesturile lor sunt lente, gândirea lor este lentă şi aceasta nu este nici din greşala lor nici din lipsa voinţei. Ei petrec de două ori mai mult timp faţă de alţii pentru a scrie, pentru a scrie pe tablă sau a da o lucrare scrisă. Ei depun de două ori mai mult timp pentru a învăţa lecţiile şi n-au niciodată timpul de a termina temele pentru a doua zi. Primesc note rele fără a fi neinteligenţi. Sunt pur si simplu lenţi.

Pentru selecţionarea remediilor de încercat pentru aceste cazuri, vom lua în considerare rubricile :
Ø CONCENTRARE INTELECTUALĂ DIFICILĂ (Concentration pag. 13)

Ø LENTOARE INTELECTUALĂ (slowness, pag. 8l)

Ø OBTUZIE CEREBRALĂ (Dullness, Sluggishness, pag. 37)
Ţinând cont in mod particular de subrubricile privind copilul şi în special activitatea şcolară, am reţinut remediile următoare:

AETHUSA CYNAPIUM : este în special remediul copilului care are probleme în ceea ce priveşte fixarea atenţiei sale asupra muncii şcolare. Tradiţional el era considerat ca un “Students/root”. Personal, eu l-am prescris adesea pentru cei care, la apropierea unui examen spun că nu vor pute niciodată să vadă tot programul şi că sunt disperaţi că nu pot lucra suficient de repede.

BARYTA CARBONICA et
BARYTA MURIATICA au fost deja prezentate în cazul copiilor timizi. Dar ei au de asemenea capacităţi intelectuale mai degrabă diminuate. Ei sunt lenţi pentru că asimilează cu greutate şi progresiv ceea ce alţii învaţă rapid la şcoală. Se spune despre ei că le lipseşte maturitatea. Ei vor face, poate, studii chiar strălucite mai târziu, dar la un moment dat pot prezenta o anumită vâscozitate intelectuală.
Ambele sunt, între altele, totdeauna purtătoare de vegetaţii şi de amigdale mari, iar insuficienţa respiratorie pe care o provoacă pot fi, în parte, cauza dificultăţilor manifestate.
Cea CARBONICĂ este mult mai adesea indicată decât cea MURIATICĂ, la copil, dar ultima va acţiona posibil mai bine la cei slabi şi mai puţin timizi.
ANACARDIUM a fost şi el avut în vedere în caz de timiditate. Lipsa sa de încredere în forţele sale este cea care îi determină lentoarea. El ezită în mod constant între două soluţii : ezită în modul de a pronunţa cuvintele, de a le scrie, de a face fraze, de a da o soluţie la o problemă şi în acest fel el pierde timpul.

CARBO VEGETABILIS : este diminuat din punct de vedere fizic. El este lent pentru că nu are forţa de a merge mai repede. El ar avea nevoie de a se oxigena, de a se duce în recreaţie mai frecvent decât alţii. Aerul mai închis din clasă îl adoarme în mod veritabil. O fereastră deschisă, puţin aer proaspăt îi face bine, dar dacă învăţătoarea este friguroasă, el nu mai este bun de nimic. Ajunge adesea la o astfel de stare în urma unei boli din care îşi revine cu greutate.

HELLEBORUS : este lentul care pare intoxicat, ca paralizat, ca şi când ar fi fost drogat. El este cel care seamănă cel mai bine cu aceşti copii cărora li se dau doze puternice de VALLIUM sau de GARDENAL.

PHOSPHORUS : este din contră copilul inteligent dar care oboseşte anormal de uşor. El nu poate susţine nici un efort de concentrare a atenţiei mai mult de zece minute. După acest termen mintea lui scapă şi zboară în istorii imaginare. Am vorbit deja de copiii distraţi. Efectiv este cazul său, dar distracţia este provocată de fatigabilitatea lui exagerată, mai mult decât de imaginaţia sa excesivă.

PULSATILLA : poate fi de asemenea un distrat şi un fricos, dar lui I se întâmplă să fie lent numai pentru că este oprit de cea mai mică dificultate şi că îl apucă lacrimile de fiecare dată. Şi de fiecare dată trebue să fie consolat şi potolit. Nu miră, astfel, pe nimeni că are nevoie de două ori mai mult timp faţă de alţii, ca să-şi aducă la îndeplinire îndatoririle şcolare.
SEPIA : Rar ca remediu de copii, poate totuşi să fie indicat îm cazurile care se situează la limita depresiei nervoase. Copilul este paralizat psihologic de o decepţie profundă pe care n-o ştie şi refuză să şi-o exprime. Acesta poate fi simplul fapt de a se crede alungat din caldul cămin familial; sau ca urmare a decesului unei bunici. El se înfundă astfel în tristeţea sa (Dwells, pag. 39) şi nu mai are bucuria de a mai trăi (Loathing life, pag. 62.)