Vasile alecsandri” lecturiada îndrumări metodice pentru părinţi Teleneşti 2009
Yüklə 261,09 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- I compartiment
- Al II compartiment Lectura versurilor
- Antrenament pentru atenţie:!
- Frînturi de limbă, poezii pentru exersare
- Orice copil poate să scrie o poezie Atelier de creaţie Moderatori : scriitoarea Claudia Partole
- 2. Poezie prin joc.
TEHNICI DE LECTURĂ EXPRESIVĂ Atelier pentru părinţi şi copii Nicoleta Agrici- Pălărie  Am să încep atelierul de astăzi cu ceia ce s-a început TOTUL şi cu ceia ce se începe Cartea cărţilor Biblia:
„L-a început a fost Cuvîntul” Cuvîntul este Totul şi Totul este Cuvîntul, adicâ Dumnezeul este Totul şi Totul este Dumnezeu. Nu există armă mai puternică în lume decît cuvîntul. Prin cuvînt omul trăeşte şi iubeşte, luptă şi urăşte, zideşte şi crează, distruge şi omoară, ajunge la Dumnezeu sau coboară în infern. I compartiment: Lectura unei poveşti Copilul este o foaie albă pe care maturul trebue să scrie unele cuvinte vii sau moarte în dependenţă de gradul de intelegenţă de care dispun. Noi am venit să găsim cuvîntul viu, care este ca o cheiţă de aur pentru inima copilaşului. Această putere o deţine povestea , cu ea şi vom începe . - Vă plac poveştile, copii? Dar D-voastră bnicilor şi mămicilor? Nu cred că este cineva care să nu cunoască povestea lui C Callodi „Pinochio”, iar A. Tolstoi un autor renumit rus a ascultat şi el povestea aceasta fiind copil, iar crescînd mare a compus şi el pe baza acestui suget o poveste nouă „Buratino”. Acum împreună ne vom reaminti această frumoasă poveste: I sarcină: Pasul 1 O mamă citeşte un fragment din „Buratuno”, Pasul 2 După ce citeşte, copiii numesc personajele din fragment Pasul 3 Alegem actorii după exterior pentru rolul potrivit Pasul 4 Din braţul de costume copii vor alege pentru fiecare personaj costumul potrivit Pasul 5 Începem să-i machiem Pasul 6 Reprezentarea teatrală Pasul 7 Lectura repetată pe roluri a fragmentului cu copii mai mari. Povestea este poarta prin care copilul priveşe lumea. De aici el află că viaţa este o continuă luptă dintre bine şi rău, că cît n-ar fi răul de tare, doar dragostea îmbinată cu fapte bune învinge orce pericol. Povestea este împletită de evenimente neaşteptate, momente de suspans, scene dramatice cu deznodămînt fericit. Lectura unei poveşti pentru un matur este un lucru puţin anevoios. Fiind cuprins de probleme cotidiene el a pierdut acea emotivitate firească pe care a avut-o în copilărie. Deacea textul citit de el este un text alb fără culoare, fără viaţă. Este nevoe doar de un simplu efort ca să treziţi copilul din D-stră penru joaca cu copilul D-voastră, şi atunci veţi deveni cel mai bun părinte al copilului , cea mai preferată jucărie a lui şi cea mai iubită mamă din lume, a căror dragoste reciprocă va fi înscrisă în Istoria Universală a Marelor Iubiri. Adresarea copilului: Dragi părinţi, bunici, fraţi şi surori!! Stiu că mă iubiţi ca pe ochii din cap şi îmi doriţi tot ce e mai bun pe lume. Ştiţi, fără îndoială, şi faptul că primii trei ani din viaţa mea sînt cei mai importanţi pentru ca eu să devin aşa cum vă doriţi : puternic, sănătos şi independent. Ceea ce poate nu ştiţi este că, la naştere, creerul meu conţine 100 de milioane de neuroni. Dar dacă pîna la trei ani aceştea nu vor fi puşi la treabă prin jocuri, comunicare, învăţare permanentă de lucruri noi, o treime din neuronii mei vor muri şi eu nu voi putea fi niciodată la fel de ager şi deştept cum aş fi putut fi , şi cum v-aţi dori să fiu. Tot de ce am nevoe acum sunt nişte lucruri simple, pe care le puteţi face oricînd şi cu uşurinţă: Să-mi vorbiţi despre toate lucrurile, culorile sau vietăţile ce mă înconjoară şi despre tot ce faceţi la moment, indiferent dacă sortaţi rufele pentru spălat, reparaţi un scaun sau hrăniţi animalele. Chiar dacă vi se pare că eu nu înţeleg. Nu este adevărat. Eu înţeleg şi învăţ totul. Să-mi citiţi povestea de seară. Chiar şi ziua , nu voi avea nimic împotrivă. Ştiu că uneori vă plictisiţi să-mi spuneţi de mai multe ori aceleaşi poezii şi poveşti. Doar repetînd eu învăţ. Să vă jucaţi cu mine. Întodeauna. Oricînd. Să ştiţi că cele mai bune jocuri nu sînt cele mai scumpe sau cele mai colorate, ci sînteţi chiar voi – mînile , chipurile voastre, ochii şi urechile – toate acestea formează o lume întreagă pe care îmi place să o descopăr. Şi să mă îmbrăţişaţi ori de cîte ori vă par trist, speriat, capricios sau singur. Dar şi atunci cînd sînt vesel şi fericit. Aşa învăţ să fiu sigur, să iubesc viaţa şi să mă simt bine oriunde m-aş afla. Al II compartiment Lectura versurilor Acum o să trecem la alt compartiment care se numeşte vers. Recitarea expresivă a unui vers, este un lucru care nu se prea bucură de multă atenţie nici într-o instituţie. Deaceia versurile nu sunt preferate nici de elevi nici de maturi. Şi drept să zic, nici poeţii nu ştiu să-şi citească expresiv şi logic propria poezie. Cu toate că atunci cînd o scrie el o înţelege logic dar cînd o citeşte el o cîntă într-o singură tonalitate, ceia ce fac şi elevii la şcoală. Poezia are un spectru larg de culori, variaţii, intonaţii, ritm , pauze. Despre aceasta vom încerca să vorbim în continuare. Vorbirea versificată reprezintă o îmbinare de cuvinte desăvîrşite din punct de vedere intonaţional şi ca semn al al acestei desăvîrşiri este pauza . Nerespectarea pauzei strică ritmul poeziei. Sunt două tipuri de pauze:
Pauza logică finisează o propoziţie sau o parte logică închegată a propoziţiei, de obicei aceasta este virgula sau punctul. Pauza ritmică – are o funcţie ritmică, intonaţională, marchează intonaţiile ritmice. Pauza ritmică poate să corespundă cu cea logică dar una pe alta nu se exclud . Gr. Vodă „Cîntec limbii noastre” Limba noastră nu-i săracă, Limba noastră e poporul Şi cît miezul lui nu seacă Ea-şi păstrează viu izvorul. Ritmul este un criteriu important în vorbirea versificată căci ea este construită pe repere ritmice. Ritmul e în strînsă dependenţă de stările sufleteşti , de ideile şi aspectele din realitatea relatată în poezie. Ritmul fiind una din modalităţle importante pentru comunicarea emoţiilor umane necesită să fie respectat în procesul unei lecturi în glas. El se realizează printr-un complex intonaţional, ajutat fiind de pauzele ritmice şi logice. Ritmul de proză e mai neregulat, mai greu de observat, pe cînd vorbirea versficată este organizată ritmic în mod intenţionat. Exersarea ritmului în baza versurilor de mai jos: Obada Pe cerul albastru Iar soarele creşte. Prin colb Ionel O obadă goneşte. El vrea s-o ajungă, S-o-ntreacă el vrea Chiar dacă piceoarele-ncep al durea, Si degetul mare-l anină-l juleşte Nimic el nu simte, goneşte, goneşte. Un pas îi rămîne, să-l facă nu poate Viteza lui creşte, obada-i aproape Urzicele-l pişcă şi spini-l înţeapă Prin apă el sare, e tot numai apă, Cărarea îngustă rămîne în urmă, El rîpa n-o vede de goană nebună, El dealuri întrece, prin mirişti el zboară, Îi mare dorinţa cît ziua de vară, Dar iat-o agunge-nainte el fuge, Dar ea ţicnita din urmă-l ajunge... Cu limba de-un cot şi cu părul zburlit El fuge de spaimă ca unul smintit. Începe-a striga, ca de şarpe muşcat, De-o ciotcă sa-anină şi cade din pat. George Meniuc VIN TURCII Într-o zi Un şoricel, Fîstîchiu Şi mititel, S-a trezit Sub stejărel: Cum stătea Pe gînduri dus, A trosnit o rămurea Şi de sus S-a desprins o ghindă grea, L-a plesnit jap- jap Drept în cap... Şoricelul a tulit-o pe cărare, Îngrozit nevoie mare, Lîngă pîlcuri de aglicie Îl întîmpină ariciul -Ce o ştergi, ce-atîta grabă? -Vin turci cu măciuci Bat în cap după cap, Trag devale de-un picior Curge sînge roşior. -Văleleu! -Mărg şi eu. Împreună fug întruna: Soricelul mititelu Şi Ariciul pogoniciul. Pe un lot cu curechi Stă un ciot cu urechi E chiar badea Epurilă, Epurilă zăpăcilă. -Ce fugiţi, ce-atîta grabă? -Vin turci... Împreună fug întruna Şoricelul - mititelul Şi ariciul-pogoniciul Epurilă zăpăcilă În poiană Îi întîmpină Cumătra vulpe Cea cu puf pe botul hulpav. -Staţi puţin, ce-atîta grabă ? - Vin turcii... Împreună Fug întruna Şoricelul mititelu Şi ariciul pogoniciul Epurilă zăpăcilă După ei Cumătra vulpe Ce-a cu puf pe botul hulpav. Cînd ajung la un hăţiş Ese lupul din tufiş, -Alelei, ce-atîta grabă? -Vin turci... Înpreună Fug întruna Şoricelul mititelu Şi Ariciul pogoniciul, Epurilă zăpăcilă, După ei Cumătra vulpe Ce-a cu puf pe botul hulpav, Apoi lupul ortoman. Undei codru mai bătrîn Îi zăreşte Moş Martin, Cel mai mare prisăcar. Şi-i întreabă pe fugari: -Ce fugiţi, ce-atîta grabă?.... -vin turci... Înpreună Fug întruna Şoricelul mititelu Şi Ariciul pogoniciul, Epurilă zăpăcilă, După ei Cumîtra vulpe, Ce-a cu puf pe botul hulpav Apoi lupul ortoman, După care Moţ Martin Cel mai mare prisăcar. Au ajuns la o colibă Sau ascuns colea în pripă Gemuindu-se nici morţi, nici vii. În colibă toţi aşteaptă Peste noapte o năvală de stafii Tocmai începea o bură Să foşnească prin pădure. Fulgera şi detuna. Moş Martin n-a mai răbdat: În tot codrul a urlat. -Moş Martine cei cu tine? -Moş martine nu ţie bine? -Gloanţele te-au ciuruit, -Focul rău mi te-a orbit, -Puştile te-au asurzit, -Suliţa te-a prăvălit, -Sabia te-a hăcuit? Moş Martin nic cîr , nici mîr, A dărîmat acoperişul Şi-a tulit-o prin hăţişuri. Numai şoricelul adormise mititelu. Şi în toate cu pricina Fuse-o ghindă bat-o vina. Pentru ca lectura în voce a unui text sau a unei poezii să fie desăvîrşită , avem nevoe şi de articulaţie corectă. Articulaţia deplină a cuvîntului îmbinată cu o intonaţie artistică (culoare) redă limbii prospeţime , melodicitate şi frumuseţe irepetabilă atunci cînd este pusă în coşul de flori al limbilor. Deacea pentru acei care au defecţiuni în vorbire, sau au o rostire lenoasă şi neclară recomand anumite exerciţii. Exerciţii pentru articulaţie
Antrenament pentru atenţie:!
Pentru limbă:
Frînturi de limbă, poezii pentru exersare Cocoşel cu gîtul gol Bate toba prin ocol El se jură că nu bate Dar l-am prins cu toba-n spate *** La tîmplar în tîmplărie S-a- ntîmplat o întîmplare Că tîmplarul din-tîmplărie S-a lovit cu tîmpla tare. *** De departe dincolo de dincolo de desişurile de pe deal se auzeau detunături. *** Capra calcă piatra Peatra crapă-n patru Crapă capul căprei-n patru Cum a crăpat peatra-n patru. *** Cupa cu căpac, căpac cu cupă. *** Năravu- nrădăcinat Nu poate fi vindecat Fiindcă cine orice-nvaţă Nu uită în viaţă. *** Broaştele cînd cîntă spun aşa -Ai dat pînza? Ai dat pînza? - Am dat-o, am dat-o, am dat-o! - Cu cît, cu cît, cu cît? - Cu-n ort, cu-n ort, cu-n ort? - O –că –că- că- că – că cu mult - O –că -că – că – ai dat-o! Că – că cu mult ai dat-o! *** Între servitoare -De ce eşti necăjită, Ciriţă? - A spart doamna un taljer. - Şi pentru aceasta eşti tu necăjită? - Da, pentru că la spart de capul meu. *** Toa-*ca Oa-ca o-că-ie. (Ziceţi cît mai repede) *** Ia-ca! Broas-ca e ? Plos-că e? Plos-că-ie? Toa-că e? Zoa-că e? Oa-că e? O ca- ră e ? Ori o ia-că o-că- ie? *** Vinerea viitoare verişoara Veruţa vine în vacanţa de vară la Viişoara, la verişoaraViorica vinerea viitoare... Orice copil poate să scrie o poezie Atelier de creaţie Moderatori: scriitoarea Claudia Partole  Eugenia Bejan, director adjunct Biblioteca Naţională pentru copii, specialist bibliotecomie
 Spun astronomii “Cu ochiul liber se pot observa aproape 5000 de stele, dar folosind un telescop optic se pot observa sute de mii de stele din galaxia noastră”. În cazul copiilor noştri aceste telescoape sîntem noi – părinţii. De multe ori, în viaţă, noi - telescoapele suntem strivite sub greutatea grijilor cotidiene, insuficienţei de cunoştinţe în educaţie, indiferenţă, goana după bani. Şi multe stele, cad fără a mai avea şansa de a fi văzute.
În viaţă în primul rînd părintele trebuie să fie acel telescop, care să întrezărească rază firavă de lumină, ce începe a răsări din sufletul propriului copil. Dar cum sa descoperim talentele şi înclinaţiile copiilor noştri, cum să le cultivăm şi să ţinem seama de ele cînd alegem activităţile din timpul liber? Cred că înainte de a ne apuca să căutam raspunsul acestei întrebări, ar fi bine să ne uitam cu atenţie la copil, să-l întrebăm, ce-i place şi, mai ales, să-i oferim mai multe variante. Pur si simplu sa încerce. Daca îi place va continua, dacă nu…va încerca altceva. Cele mai reuşite activităţi sunt cele în urma cărora obţinem ceva care poate fipăstrat mai mult timp. Activităţile nu trebuie să fie pretenţioase sau costisitoare, astfel încît nu aveţi nevoie de cine ştie ce materiale, ingredinte, spatiu, ustensile. Cu cat aveţi lucruri mai puţine şi mai simple, cu atît creativitatea şi originalitatea vor fi mai mult stimulate. Vă propunem în continuare un atelier, în care , dragi părinţi şi copii veţi obţine abilităţi practice pentru a dezvolta imaginaţia şi creativitatea copiilor voştri. Şi atunci cînd lectura va fi o ocupaţie preferată şi permanentă, utilizînd exerciţiile propuse, veţi reuşi să aprindeţi lumina talentului în sufletele copiilor voştri. Obiective:
Sarcini pentru participanţi: 1. Propunem un rînd, de exemplu “Dacă ar fi” şi fiecare participant scrie în contextul acestor cuvinte un rînd. În rezultat s-a primit următoarea poezie: Dacă ar fi să mă nasc încă o dată Mi-aş alege altă soartă Din nou să zbor,ca Icar aş încerca Lumea o voi iubi Ca pe nimic altceva, Cu dreptate-o voi cinsti Căci aici sunt născut.
Mi—e frică de Dumnezeu pe care îl am în suflet mereu, mi-e frică că o să-mă pierd. Mi-e frică de îngeraşii supăraţi
De nopţile întunecate, De luna argintie, De stele nemărginite. Mi-e frică de ploaie, De frig şi ninsoare. mi-e frică de furtună cînd îmi zice noapte bună. Mi-e frică de bunul Dumnezeu Şi este cu noi împreună totdeauna Zi şi noapte, iarnă şi vară Şi de duşmani ne păzeşte.
Mie-e frică de sufletele întunecate. Mi-e frică de îndiferenţa rece Mi-e frică să nu-mi pierd niciodată neamul, să nu rămîn singură în lumea asta Mi-e frică de nevoi Mi-e frică de război
mi-e frică de gîndaci Mi-e frică de broscuţe Că sunt netede ca nişte băsmăluţe. Mi-e frică de umbrele negre Mi-e frică de hoţia gîndurilor mele, de visele care le voi visa Mi-e frică de cuvinte ce rănesc Mi-e frică că lumea nu va mai fi romantică. Mi-e frică dacă mă muşcă cineva. Mi-e frică (uneori!) de mine... 3. Se propun 5 cuvinte: dacă, cînd, doresc, mîine, august, pe care fiecare participant să le folosească într-o poezioară din 11 cuvinte. August... luna ce lumea aşteaptă Cu speranţa că vacanţa va dura ... ***
Doresc... Lumea să devină mai bună, Gîndurile rele să ne lase... ***
Dacă mîine e 10 august Sergiu face 5 ani. Doresc mult... să ajung şi la nunta lui. ***
Cînd florile-nfloresc Să le culeg pe toate Le caut şi găsesc. ***
Dacă uşor gîndesc Poezii alcătuesc Cînd gîndurile bune În august se adună *** Dacă august, mîine, va topi ghiaţa Din cele mai reci suflete, Doresc ca rîuri de bunătate să curgă pe Pămînt 4. Participanţilor li se propune să scrie o poezie despre lucruri obişnuite, care ne înconjoară. EU VISEZ
Să fiu o zînă Să am o baghetă-n mănă, Să plouă cu stele La castelul cu mergele *** SĂ FIU TATĂL ÎMPĂRAT Să dau porunci la argaţi. Să fiu lăudat şi iubit, Cu onoare vestit şi cinstit Să conduc împărăţie mare Cunoscută-n lume de fiecare, Să ştie că-i conduc cu respect Cu dreptate şi corect. Împărat e o întămplare Om să fii e lucru mare. Nu uita nici cînd Menirea ta pe acest pămînt. ***
Cînd futurile zboară Pe aripi poleiul florilir frumoase se va aşterne... ***
Pe aragaz fierbea o supă Şi cratiţa aburea supărată, Doar stomacul meu savura Mulţumit că acuş mîncaea e gata... **** Un şiret e supărat Şi de ciudă, s-a ascuns sub pat Eu îl caut..., dar din casă dhetuţa fără el nu iese... ***
Îmi răscoleşte sufletul Străpuns de săgeata lui Cupidon El e dragostea noastră Dragostea poporului ***
Numai cînd mă gîndesc la tine, Un gînd bun îmi vine Despre tine copile ***
Gioocelul Giocelul ese-afară Alb şi mititel Suflă vîntul , el se-ascunde Sub un copăcel
Noi ne bucurăm, C-o să-i dăm în dar mămicăi Cîte-un giocel ***
Cînd plouă pămîntul cîntă, Soarele şi norii acompaniază, Iar stropii dansează. ***
Doresc să fiu erou, În poveste să trăesc, Făt- frumos să mă mumesc. ***
În tabloul înrămat, Care pe perete stă agăţat E pictată blînda , mîndra învăţătoare a vieţii Bunicuţa ... ***
Papucii Cînd vin seara acasă Papucii mei mă aşteaptă Şi-mi încălzesc picoarele Reci ca rîşchitoarele. ***
Papucii Eu am nişte papuci roşii Îi port Şi mă joc cu ei. *** Doresc să trăiască copiii În lume fericiţi, Alături de scumpii părinţi. *** Carte, cărţulie dragă, Eşti alături ziua-ntreagă, Todeaună mă-nsoţeşti Şi la bine mă îndrumezi. ***
Dimineaţa-n pădurice Am zărit un aricel Cu o ciupărcuţă-n spate Roşie niţel. *** Jucăriile Tren, păpuşă, maşinică Toate-s jucării Ce merg din mînă-n mînă La veselii copii. *** Ceasul bate tic-tic-tic Nu se-opreşte nici un pic Parcă este-o inimă Ce cu greu suspună, Numără secundele Orele , minutele, Ne orientăm după el Chiar dacă-o secundă-i ca un soricel. ***
În pernă moale cînd te culci Îţi pare o boare de vînt Ce suflă în frunzele verii. ***
Dacă aş putea În lume aş zbura, Ca fluturii pe floare Un îngeraş în suflet. *** Doresc o lume mai bună Un popor Cinstit Un suflet curat *** Stiloul este supărat Că toată vara Copiii l-au uitat. *** Mîne este ziua mea, Dacă nu voi zbura Îngerii mă vor ajuta Primăvara e regină În rochiţă de brănduşi Ea aduce lumină La copii ghiduşi ***
Ne coboară Şi încet el ne măsoară Şi încet noi îl rugăm Să ne spună ce să măsurăm. ***
Plaiul meu Cînd soarele răsare Cînd florile-nfloresc Cînd plaiul meu zîmbeşte Atunci şi eu zîmbesc.
Am şi eu un creionaş Tare este el poznaş, Face numai nebunii Prin caiete la copii Maşinele, floricele Desenează el prin ele. ***
Gospodină cu fustiţă Strînge totul din ogradă, O ajută pe fetiţă, Care-o strînge strîns de coadă. *** Doresc să fiu mereu copil Nevinovat şi fără griji Să port cireşe la urechi *** Dacă ninge ,dacă plouă Nu mi-e frică de nimic, Sînt alături de tătic. ***
Ceasul este nemilos Tot odată blînd: Timpul îl alungă, Dar tot mereu îl cheamă,
La gara trenurilor imaginare, Într-o dimensiune nouă, Într-o zi de august. ***
Am nişte papuci micuţi Şi ei sînt foarte drăguţi Îmi clipesc din ochi mereu Că sunt preferaţii mei. ***
Eşti anotimpul aşteptat De tot neamul nostru, Hai, vino să ne bucurăm De roadele pămîntului. ***
Înfloreşti şi înfloreşti În poveste te regăseţi Şi nu-ţi vine să te despărţeşti ***
Sunt foarte supăraţi, Că stau pe trotuar Uitaţi şi nespălaţi. Cînd o să treacă iarăşi Săndel fudul pe lîngă ei, De ar vorbi sărmanii
Iar spune ca să ştie Că este tare rău. ***
Ar scrie-o poezie
***
Stă cuminte el şi tace Pe mîna cu cinci degete... (inelul) ***
Cînd merele cad Cînd păsările pleacă De ce sunt trist Mai stai oleacă. (toamna) ***
E un anotimp frumos Este cald, mai sînt şi nori Şi vacanţa ne aşteaptă, Cald va fi în restul zilelor, fără nori. (Vara) ***
E roşcată e şi şmecheră, Roade ghindă ziua-ntreagă. Prin copaci se mişcă După-o ghindă mică. (Veveriţa) ***
Are coada roşcovană, E şireată şi vicleană Păcăleşte pe oricine Oare ce fel de guvină-i? (Vulpea)
(Harbuzul) *** Are multe ilustrate Simple şi mai colorate Scrie multe şi mărunte Şi politică şi mai glumeÎmi spuneţi cine-i?
***
Se aştern pe-al nostru plai Şi nu sînt în luna mai, Ei sunt albi şi lucitori Se numesc ei (fulguşori) ***
Gospodină cu fustiţă Strînge totul din ogradă O ajută pe feriţă Care-o strînge strîns de coadă. (mătura) ***
Cu capul lung şi e vărgată Şi se numeşte ea (Girafă)
Yüklə 261,09 Kb. Dostları ilə paylaş:
|