Vechiul testament



Yüklə 5,81 Mb.
səhifə141/190
tarix31.12.2018
ölçüsü5,81 Mb.
#88673
1   ...   137   138   139   140   141   142   143   144   ...   190

CAPITOLUL 27  
Despre lipsa si scumpete. Despre cumparare si vanzare. Infranarea limbii, castigarea prietenilor.  

l. Din pricina banilor, multi au pacatuit si cine cauta sa se imbogateasca isi intoarce ochiul de la dreptate. 


2. Intre incheieturile pietrelor se infige tarusul si intre vanzare si cumparare se va strange pacatul. 
3. De nu se va tine cineva pe sine cu sarguinta in frica Domnului, curand se va narui casa lui. 
4. Cand se clatina ciurul, raman gunoaiele; tot asa si pleava omului in vorbele lui. 
5. Vasele olarului le lamureste cuptorul; iar ispita omului cugetul lui. 
6. Cum a fast lucrat pomul, arata rodul lui; asa si cuvantul arata gandul cel din inima omului. 
7. Sa nu lauzi pe nimeni inainte de a vorbi cu el, caci cuvantul este piatra de incercare u omului. 
8. De vei alerga dupa dreptate, o vei prinde si te vei imbraca cu ea ca si cu o haina lunga de marire. 
9. Pasarile la cele ce sunt asemenea lor poposesc si adevarul la cei care il fac se intoarce. 
10. Leul pandeste vanatul; asa si pacatele pe cei care fac nedreptati. 
11. Vorba celui cuvios este totdeauna cu intelepciune; iar cel nebun se schimba ca luna. 
12. Cand te afli in mijlocul prostilor, cruta-ti vremea; iar cu cei intelepti zaboveste fara teama. 
13. Vorbirea prostilor este o groaza si rasul lor izbucneste in desfatarile pacatului. 
14. Vorba celui care mult se jura zbarleste parul si cand se cearta iti asurzeste urechile. 
15. Varsare de sange vine din vrajba trufasilor si sudalma lor este grea la auz. 
16. Cel care descopera tainele a pierdut credinta si nu va afla prieten dupa inima sa. 
17. Iubeste pe prieten si fii credincios cu el; iar de vei descoperi tainele lui, nu vei mai fi prieten cu el. 
18. Caci precum un om si-a pierdut mostenirea, asa si tu ai pierdut prietenia aproapelui tau. 
19. Si ca si cum ai fi slobozit o pasare din mana ta, asa ai scapat pe prietenul tau si nu-l vei mai castiga pe el. 
20. Nu alerga dupa el, ca mult s-a departat si a fugit ca o caprioara din lat. 
21. Ca rana se poate lega si pentru vrajba este pace; iar cel care a descoperit tainele a pierdut increderea. 
22. Cel care face cu ochiul mestesugeste rele si cel intelept se va departa de el. 
23. Inaintea ochilor tai, indulci-va gura sa si de cuvintele tale se va mira, laudandu-te; 
24. Iar in spate isi va schimba vorbirea si iti va pune in seama cuvinte care ranesc. 
25. Multe am urat, dar pe acesta mai mult decat orice; si Domnul il va uri de asemenea. 
26. Cel care arunca piatra in sus, peste capul sau o arunca si lovitura vicleana da nastere la rani. 
27. Cel care sapa groapa altuia va cadea el in ea si cel care intinde cursa se va prinde in ea. 
28. Cel care face rele, peste el vor cadea si nu va cunoaste de unde-i vin. 
29. Batjocura, sudalma este partea celor trufasi si pedeapsa ca leul va pandi asupra lor. 
30. In lat se vor prinde cei care se bucura de caderea celor drepti si durerea ii va mistui mai inainte de a muri. 
31. Mania si urgia sunt lucruri urate; si barbatul pacatos le tine minte. 

CAPITOLUL 28  
A nu pofti izbanda, ci a ierta strambatatea. Rautatile limbii, primejdiile si infranarea ei.  

l. Cel care se razbuna, de la Domnul va afla pedeapsa si pacatele lui le va tine minte. 


2. Iarta nedreptatea aproapelui tau si, atunci cand te vei ruga tu, ti se vor ierta pacatele. 
3. Omul care tine manie asupra omului, cum poate sa ceara de la Dumnezeu vindecare? 
4. De omul cel asemenea lui nu-i este mila si pentru pacatele sale se roaga. 
5. El fiind trup, tine manie, si cine va curati pacatele lui? 
6. Adu-ti aminte de cele mai de pe urma, de stricaciune si de moarte si te pazeste de vrajba si ramai intru porunci. 
7. Adu-ti aminte de porunci si de asezamantul de lege al Celui Preainalt si nu te mania pe aproapele, iertandu-i lui nestiinta. 
8. Departeaza-te de vrajba si vei imputina pacatele, ca omul manios va atata vrajba. 
9. Si omul pacatos va tulbura pe prieten si, intre oamenii cei ce au pace, va arunca vrajba. 
10. Precum este materia focului, asa se va aprinde si dupa putere vrajba va creste. 
11. Dupa puterea omului va fi mania lui; si dupa cum este avutia lui; va inalta mania sa. 
12. Sfada grabnica aprinde foc si vrajba grabnica varsa sange. 
13. De vei sufla in scanteie, se va aprinde, si de vei scuipa peste ea, se va stinge; amandoua ies din gura ta. 
14. Pe barfitor si pe cel cu doua limbi blestemati-i, ca pe multi care aveau pace i-au pierdut. 
15. Limba clevetitoare pe multi i-a clatinat si i-a risipit dintr-un neam intr-alt neam si cetati tari a surpat si casele celor mari a stricat. 
16. Limba clevetitoare femei vrednice a izgonit si le-a lipsit de ostenelile lor. 
17. Cel care asculta de ea, nu va afla odihna, nici nu va locui cu liniste. 
18. Lovitura biciului face vanataie, iar lovitura limbii frange oasele. 
19. Multi au pierit de ascutisul sabiei, dar mai multi de uneltirile limbii. 
20. Fericit este cel care a scapat de ea si care n-a trecut in mania ei, 
21. Care n-a tras jugul ei si cu legaturile ei nu s-a legat. 
22. Ca jugul ei jug de fier este si legaturile ei sunt legaturi de arama. 
23. Moarte rea este moartea ei si mai de folos este seolul decat ea. 
24. Nu va birui pe cei binecredinciosi si in vapaia ei nu vor arde. 
25. Cei care parasesc pe Domnul vor cadea intr-insa si se va atata intru ei si nu se va stinge. 
26. Se va trimite asupra lor, ca leul; si ca pardosul fi va pierde. 
27. Vezi, ingradeste mosia ta cu spini si argintul tau si aurul tau leaga-l bine. 
28. Si cuvintelor tale fa jug si cumpana si gurii tale fa-i usa si incuietoare. 
29. Ia aminte ca nu cumva sa aluneci cu ea si sa nu cazi inaintea celui ce te pandeste cu viclesug. 

CAPITOLUL 29  
Despre imprumut si chezasie. Milostenia, oaspetii cei nemultumitori si despre strainii nerecunoscatori.  

l. Cel care face milostenie imprumuta pe aproapele sau; si cel care da din punga sa, tine poruncile. 


2. Imprumuta pe aproapele tau in vremea lipsei lui; si iarasi inapoiaza aproapelui la vremea sa. 
3. Tine-te de cuvant si te increde lui si totdeauna vei afla ce-ti trebuie. 
4. Multi au socotit imprumutul ca bani gasiti si au facut necaz celor care i-au ajutat pe ei. 
5. Pana sa ia imprumutul, saruta mana celui ce-i da si pentru banii aproapelui vorbeste cu glas ademenitor, 
6. Iar cand este vremea sa intoarca taraganeaza, si se apara cu cuvinte de lene si invinuieste vremea. 
7. De va putea, abia va intoarce jumatate si o va socoti ca bani dati de pomana. 
8. Iar de nu, pentru ca l-a lipsit de bani, i se face lui vrajmas pe degeaba. 
9. Blesteme si sudalme ii va rasplati si, in loc de cinste, ii va plati cu necinste. 
10. Multi, pentru aceasta rautate, se intorc de catre om si nu imprumuta, temandu-se sa nu se pagubeasca in zadar. 
11. Insa cu cel smerit fii ingaduitor si nu intarzia a face mila cu el. 
12. Pentru porunca, ajuta pe sarac si in saracia lui sa nu-l intorci desert. 
13. Jertfeste banii tai, pentru un frate si un prieten, ca sa nu rugineasca sub o piatra, pierzandu-se. 
14. Pune-ti comoara ta intru poruncile Celui Preainalt si-ti va folosi mai mult decat aurul. 
15. Gramadeste milostenii in camarile tale si ele te vor scoate din orice nenorocire. 
16. Mai mult decat pavaza puterii si decat sulita tariei ele se vor razboi pentru tine impotriva vrajmasului. 
17. Barbatul bun se pune chezas pentru aproapele sau; iar cel care a pierdut rusinea il va parasi. 
18. Binele facut de chezas nu-l uita, ca el si-a pus viata pentru tine. 
19. Binele chezasului il strica pacatosul si cel nemultumitor in cuget paraseste pe cel care l-a izbavit. 
20. Chezasia pe multi drepti i-a pierdut si i-a azvarlit incoace si incolo ca valurile marii. 
21. Pe barbatii puternici i-a scos din case si i-a facut sa rataceasca pe la neamuri straine. 
22. Pacatosul, cazand in chezasie si gonind dupa castig nedrept, va cadea in judecata. 
23. Ajuta pe aproapele tau dupa puterea ta si ia aminte sa nu cazi. 
24. Cele mai de seama lucruri in viata omului sunt apa, painea, haina si o casa, pentru adapost. 
25. Mai buna este viata saracului, sub acoperamant de scanduri, decat ospete luminate in straini. 
26. Spre mic si spre mare, fii voitor de bine. Fie ca ai putin sau mult, fii multumit si nu vei fi socotit ca un strain. 
27. Trista este viata sa umbli din casa in casa, si unde te vei opri, nu vei indrazni sa deschizi gura ta. 
28. Vei ospata si vei adapa nemultumitori si de la ei vei auzi amaraciuni: 
29. "Vino incoace, tu cel strain, si pune masa si cu ce va fi in mana ta hraneste-ma". 
30. "Iesi, strainule, lasa locul unuia mai vrednic, ca mi-a venit oaspete fratele meu si-mi trebuie casa!" 
31. Grele sunt acestea omului care are minte: certarea stapanului casei si ocara ca esti camatar. 

CAPITOLUL 30  
Despre certarea si invatatura poruncilor. Ingrijirea sanatatii. Veselia, cumpatarea si infranarea.  

1. Cel care iubeste pe fiul sau il bate, ca mai pe urma sa se bucure de el. 


2. Cel care cearta pe fiul sau va avea multumire si intre cei cunoscuti se va lauda eu el. 
3. Cel care invata pe fiul sau intarata pe vrajmasi si inaintea prietenilor se va bucura pentru el. 
4. Murit-a tatal lui si este ca si cum n-ar fi murit, pentru ca asemenea lui si-a lasat dupa sine. 
5. In fata sa l-a vazut si s-a bucurat si la moartea sa nu s-a intristat. 
6. Asupra vrajmasilor a lasat razbunator si prietenilor rasplatitor de har. 
7. Cel care este moale cu fiul sau va lega ranile lui si de orice strigat se vor tulbura cele dinlauntru ale lui. 
8. Calul neimblanzit ajunge naravas, asa si un copil lasat in voia lui ajunge rau-crescut. 
9. Daca esti dragastos cu fiul tau, te va infricosa; joaca-te cu el si te va intrista. 
10. Nu rade cu el, ca sa nu te doara impreuna cu el si mai pe urma sa ti se strepezeasea dintii. 
11. Nu-l lasa in voia lui la tinerete si nu trece cu vederea greselile lui. 
12. Pleaca grumazul lui la tinerete si bate-l pana este prunc, ca nu cumva, incapatanandu-se, sa nu te asculte. 
13. Cearta pe fiul tau si fa-l sa lucreze, ca sa nu se poticneasca intru rusine. 
14. Mai bun este saracul sanatos si tare eu puterea, decat bogatul care are trupul sau ranit. 
15. Sanatatea si buna tarie este mai buna decat tot aurul, si trupul sanatos si eu putere, decat avutia nenumarata. 
16. Nu este mai buna avutia decat sanatatea trupului si nu este bucurie mai mare decat bucuria inimii. 
17. Mai buna este moartea decat viata amara sau decat boala necontenita. 
18. Bunatati multe, varsate imprejurul gurii celei inchise, sunt ca bucatele cele puse la mormant. 
19. Ce foloseste idolului jertfa? Ca nici nu mananca, nici nu miroase; asa este cel care stapaneste avutia, dar nu se poate bucura de ea. 
20. Cel care vede cu ochii si suspina este ca famenul care imbratiseaza pe fecioara si suspina. 
21. Nu da spre intristare sufletul tau si nu te necaji eu sfatul tau. 
22. Veselia inimii este viata omului si bucuria este indelungarea zilelor lui. 
23. Iubeste-ti sufletul tau si-ti mangaie inima ta si departe de la tine goneste intristarea, 
24. Ca pe multi i-a omorat intristarea si nu este folos intru ea. 
25. Pizma si mania imputineaza zilele si grija aduce batranetile mai inainte de vreme. 

CAPITOLUL 31  
Despre bogatie si saracie. Sfaturi la petreceri. Vinul, cumpatarea si ingrijirea sanatatii.  

1. Privegherea celui bogat topeste trupul lui si grija lui strica somnul. 


2. Grija privegherii goneste atipirea si ca boala grea alunga somnul. 
3. Ostenitu-s-a bogatul strangand bani si intru odihna sa se satura de desfatarile sale. 
4. Saracul se zbuciuma pentru ca nu are cu ce trai, iar cand se odihneste toate ii lipsesc. 
5. Cel care iubeste aurul nu se va indrepta si cel care alearga dupa stricaciune se va satura de ea. 
6. Multi au cazut pentru aur si inaintea lor le-a fost pieirea. 
7. Lemn de impiedicare este aurul celor ce-i jertfesc lui si tot cel fara de minte se va prinde in el. 
8. Fericit este bogatul care s-a aflat fara de prihana si dupa aur n-a umblat. 
9. Cine este acesta? Si-l vom ferici, ca a facut lucruri minunate intru poporul sau. 
10. Cine a fost incercat cu aurul si a ramas desavarsit si i-a fost lui spre lauda? 
11. Cine este acela care a putut calca porunca si n-a calcat-o? Si a putut face rau si n-a facut? 
12. Se vor intari bunatatile lui si milosteniile lui le va povesti adunarea. 
13. Cand sezi la masa mare, sa nu deschizi spre ea gura ta, 
14. Si sa nu zici: "Multe sunt puse pe masa!" Adu-ti aminte ca rau lucru este ochiul viclean. 
15. Ce este mai rau intre lucrurile create, decat ochiul viclean? Pentru aceea la toate cate vede lacrimeaza. 
16. Sa nu-ti intinzi mana unde altul se va uita, ca sa nu-ti bagi mana cu el in blid. 
17. Din tine insuti cunoaste ale aproapelui si la tot lucrul gandeste. 
18. Mananca cuviincios cele ce sunt puse inaintea ta si nu plescai, ca sa nu te faci nesuferit. 
19. Ispraveste cuviincios cel dintai si nu fi nesatios, ca sa nu smintesti. 
20. Si cand sezi intre mai multi, sa nu intinzi mana ta mai inainte de ei. 
21. Omul bine-crescut se indestuleaza cu putin si in asternutul sau nu va gafai de prea multa mancare. 
22. Cu somn sanatos se odihneste pantecele celui cumpatat; se scoala dimineata si sufletul lui e limpede. 
23. Truda nesomnului si a gretii si durerile imbuibarii sunt cu omul nesatios. 
24. Si de te-ai silit in mancaruri, scoala-te, du-te imprejur si te vei simti usurat. 
25. Asculta-ma, fiule, si baga de seama si mai pe urma vei intelege cuvintele mele. 
26. In toate lucrurile tale fii cumpatat si nici o neputinta nu te va intampina. 
27. Pe cel ce da ospete stralucite, il vor binecuvanta buzele si marturia darniciei lui este intemeiata. 
28. Asupra mesei zgarcitului va carti cetatea si marturia rautatii lui este adevarata. 
29. La vin nu te face viteaz, ca pe multi i-a pierdut vinul. 
30. Cuptorul incearca otelul calit; tot asa si vinul, inimile trufasilor, care stau gata sa se incaiere. 
31. Intocmai ca apa pentru viata este pentru om vinul, de-l vei bea cu masura. 
32. Ce viata are cel lipsit de vin? Ca acesta s-a facut ca sa veseleasca pe oameni. 
33. Bucuria inimii si veselia sufletului este vinul, cand se bea la vreme cu masura. 
34. Amaraciune sufletului este vinul cand se bea mult; certuri si caderi face. 
35. Betia inmulteste mania celui fara de minte spre impiedicare si imputineaza virtutea si agoniseste rani. 
36. La ospatul vinului sa nu mustri pe aproapele tau si sa nu-l defaimi la veselia lui. 
37. Cuvant de batjocura sa nu-i zici si sa nu-l necajesti cu vreo cerere. 

CAPITOLUL 32  
Cum se pastreaza sanatatea. Respectul batranilor. Increderea in sine si credinta in Dumnezeu.  

1. Povatuitor te-a pus; nu te tine mare, fii intre ei ca si unul dintre ei. 


2. Grijeste de ei si apoi sezi, si, dupa ce vei face toate cele ce trebuie, culca-te, 
3. Ca sa te veselesti de ei si, pentru podoaba, sa iei cununa. 
4. Graieste tu, cel care esti mai batran, cu buna stiinta, ca ti se cuvine si sa nu impiedici muzica. 
5. Unde nu este ascultare, nu cheltui vorba si, cand nu este vreme, nu te arata intelept. 
6. Ca un inel cu piatra scumpa pe podoaba de aur este rostul cantaretilor la ospatul vinului. 
7. Pecete de smarald cu mestesug de aur este glasul cantaretilor la vinul cei dulce. 
8. Graieste, tanarule, cand ai nevoie; insa dupa ce de doua trei ori te va intreba. 
9. Strange-ti cuvantul; cu putine spune multe; fii ca unul care stie, clar care tace. 
10. Intre cei mai mari nu te face ca si cum ai fi asemenea lor si, altul graind, nu vorbi multe. 
11. Inaintea trasnetului se grabeste fulgerul; si inaintea celui rusinos va merge harul. 
12. La vreme te scoala si nu fi cel mai de pe urma; alearga acasa si nu fi lenes. 
13. Acolo fii multumit si-ti implineste dorintele tale si sa nu graiesti cuvant trufas. 
14. Si pentru aceasta binecuvinteaza pe Cel care te-a facut si veseleste-te din bunatatile Lui. 
15. Cel care se teme de Domnul va primi invatatura si cei care maneca (il cauta dis-de-dimineata) vor afla bunavointa. 
16. Cel care cauta legea se va satura de ea si cel care se fatarniceste se va impiedica in ea. 
17. Cei care se tem de Domnul vor afla dreapta judecata si indreptari ca lumina vor aprinde. 
18. Omul pacatos se fereste de mustrare si dupa voia lui isi va afla potrivire. 
19. Barbatul cel de sfat nu va parasi cugetarea; iar cel strain si trufas nu se va teme de frica, chiar daca va face ceva fara de sfat. 
20. Fara de sfat nimic sa nu faci; si dupa ce faci, sa nu-ti para rau. 
21. Pe cale surpata nu merge, ca sa nu te impiedici de pietris. 
22. Nu te increde nici in drumul cel drept si de fiii tai te pazeste. 
23. In tot lucrul crede sufletului tau, ca aceasta este paza poruncilor. 
24. Cel care crede legii asculta de porunci; si cel care nadajduieste spre Domnul nu se va lipsi. 

CAPITOLUL 33  
Dumnezeiasca intelepciune pe unii ii inalta, iar pe alti ii smereste. Barbatul intelept nu se supune prostiei fiului sau, nici femeii, nici altcuiva.  

1. Pe cel care se teme de Domnul, nu-l va intampina raul, fara numai ispita si iarasi il va izbavi. 


2. Barbatul intelept nu va uri legea, iar cel care se fatarniceste in aceea este ca o corabie in furtuna. 
3. Omul intelegator va crede legii si legea ii va fi credincioasa. 
4. Pregateste cuvantul si asa vorbeste, leaga impreuna invatatura si raspunde. 
5. Ca roata carului este inima nebunului si ca osia pe care se intoarce este gandul lui. 
6. Ca un armasar este prietenul hulitor; el necheaza oricine ar incaleca pe el. 
7. Pentru ce zi pe zi intrece si toata lumina zilei anului de la soare este? 
8. Prin intelepciunea Domnului ele s-au deosebit intre ele, ca El a statornicit vremurile felurite si zilele de praznic. 
9. Dintre ele pe unele le-a inaltat si le-a sfintit; pe altele le-a pus in numarul zilelor. 
10. Si toti oamenii sunt din tarana si din pamant a fost zidit Adam. 
11. Cu multimea stiintei Domnul i-a osebit si a schimbat caile lor. 
12. Dintre ei a binecuvantat si a inaltat, i-a sfintit si i-a apropiat la Sine. 
13. Dintre ei a blestemat si a supus si i-a scos din locasurile lor. 
14. Ca lutul olarului, asa sunt in mana Lui; toate caile Lui, dupa buna placerea Lui. 
15. Asa sunt oamenii in mana Celui care i-a facut, ca sa le dea dupa judecata Sa. 
16. Impotriva raului este binele si impotriva mortii, viata. 
17. Asa si impotriva cuviosului, cel pacatos. 
18. Asijderea priveste la toate lucrurile Celui Preainalt; ele sunt perechi, perechi, una impotriva celeilalte. 
19. Si eu, desi sunt ca unul venit pe urma, am privegheat si am mostenit tot ca de la inceput, 
20. Ca unul care aduna in vie pe urma culegatorilor, dar cu binecuvantarea Domnului am ajuns si ca cel care culege am umplut teascul. 
21. Socotiti ca nu numai pentru mine singur m-am ostenit; ci si pentru toti cei care cauta invatatura. 
22. Ascultati-ma pe mine, mai-marii poporului; si povatuitorii adunarii, bagati in urechi. 
23. Fiului si femeii, fratelui si prietenului, in viata ta, sa nu le dai putere asupra ta. 
24. Si banii tai sa nu-i dai altuia, ca sa nu-ti para rau si sa te rogi pentru ei. 
25. Pana traiesti si este sufletul intru tine, nici unui trup nu te supune. 
26. Bine este ca fiii tai sa se roage de tine, decat tu sa cauti la mainile lor. 
27. In toate lucrurile tale fii tu stapanul si nu ingadui asupra cinstei tale nici o pata. 
28. In ziua sfarsitului zilelor vietii tale si la vremea mortii, sa-ti imparti mostenirea. 
29. Mancare, toiag si povara la asin; iar la sluga paine, certare si lucru. 
30. Lucreaza cu sluga si vei afla odihna; daca slobozesti mainile lui, el va cere libertate. 
31. Jugul si hamul pleaca grumajii si pe sluga cea rea legaturile si caznele. 
32. Pune-l la lucru, ca sa nu sada, ca multa rautate a invatat lenevirea. 
33. La lucru pune-l precum se cuvine si de nu te va asculta, ingreuiaza obezile lui. 
34. Si sa nu faci nimic afara din cale si fara de judecata nimic sa nu lucrezi. 
35. De ai sluga, sa fie cu tine, ca ai castigat-o cu sange. 
36. De ai sluga, ingrijeste-o ca si pe tine insuti, deoarece, ca de sufletul tau, vei avea nevoie de ea. 
37. De o vei necaji si va fugi, in care parte de loc o vei cauta? 

CAPITOLUL 34  
Desertaciunea visurilor si a vrajilor; nadejdea in Dumnezeu; ajutorarea saracului si simbria slugii.  

l. Desarte nadejdi si mincinoase isi face omul cel neintelegator si visurile fac pe cei neintelepti sa-si iasa din fire. 


2. Ca si cel care se prinde de umbra si alearga dupa vant, asa este si cel care crede visurilor. 
3. Numai oglindire este vederea viselor; asemanarea felei inaintea felei adevarate. 
4. De la diavol ce poti scoate curat? Si din minciuna ce poti scoate adevarat? 
5. Ghicitul, talcuirea semnelor si visele desarte sunt ca la aceea care este gata sa nasca; inima aiureaza. 
6. De nu vor fi trimise de la Cel Preainalt, ca sa te cerceteze, sa nu dai inima ta spre ele. 
7. Ca pe multi i-au inselat visele si au cazut cei care au nadajduit in ele. 
8. Fara minciuna se implineste legea si intelepciunea este desavarsita in sinceritate. 
9. Omul invatat multe a cunoscut si cel care stie multe intelepteste va grai. 
10. Cel care nu a invatat stie putine, iar cel care a umblat multe tari a inmultit intelepciunea. 
11. Multe am vazut in calatoriile mele si mai mult decat cuvintele mele este intelegerea mea. 
12. De multe ori am fost in primejdie de moarte si am scapat prin acestea. 
13. Duhul celor care se tem de Domnul va fi viu, pentru ca nadejdea lor este spre a se mantui. 
14. Cel care se teme de Domnul n-are teama de nimic; el nu tremura, caci Dumnezeu este nadejdea lui. 
15. Fericit este sufletul celui care se teme de Domnul. 
16. Si in cine se reazema si cine este intarirea lui? 
17. Ochii Domnului peste cei care Il iubesc; scut puternic si intarire vajnica este Domnul; 
18. Adapost impotriva vantului din desert, umbra impotriva arsitei de la amiaza, ocrotire impotriva piedicilor, asigurare impotriva caderilor. 
19. El inalta sufletul si lumineaza ochii, dand vindecare, viata si binecuvantare. 
20. Cel care jertfeste din nedreptate, aduce prinos hulit si nu sunt spre buna vrere prinoasele celor fara de lege. 
21. Nu binevoieste Cel Preainalt spre darurile celor nelegiuiti; nici inmultirea jertfelor celor nelegiuiti nu curateste pacatele. 
22. Cine aduce jertfa din averea saracilor junghie pe fiu inaintea tatalui sau. 
23. Painea celor lipsiti este viata saracilor si cel care o ia pe aceasta este omul varsarii de sange. 
24. Cel care ia aproapelui hrana trebuitoare este ca si cel care omoara pe aproapele sau, si cel care opreste simbria slugii, ca acel care varsa sange. 
25. Cand unul zideste si altul strica, ce folos au, fara numai ca se ostenesc? 
26. Cand unul se roaga si altul blesteama, al cui glas va auzi Stapanitorul? 
27. Cine se spala de la mort si iarasi se atinge de el, ce i-a folosit spalarea? 
28. Asa omul cel care posteste intru pacatele sale si iarasi merge si face aceleasi. 
29. Rugaciunea lui, cine o va asculta? Si ce a folosit smerindu-se pe sine? 

Yüklə 5,81 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   137   138   139   140   141   142   143   144   ...   190




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin