Victor visinescu jurnalism contemporan
Yüklə 2,39 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- SAPTE ORI SAPTE EGAL STUDIU DE CAZ
- PAGINA ÎNTÂI - "VITRINA" ORICARUI ZIAR
Avertisment. Acest subcapitol este amenintat de întrebarea: a reusit/reuseste presa sa se faca ecoul realitatilor tranzitiei în tipologia enuntata si cu atributele a), b) si c) ale triplei ei ipostaze? Ar fi naiv sa se creada ca un raspuns prin "da" sau "nu" este conform cu practica jurnalistica, ar fi chiar o greseala ca cineva sa gândeasca exclusivist. În acelasi timp nici nu este posibil ca în spatiul dramuit al unei singure parti dintr-o carte care-si asuma prezentarea unuia dintre cele trei mari tronsoane mediatice sa se formuleze un raspuns analitic cuprinzator. Nu ne ramâne decât sa sugeram un posibil relief tematic al presei generaliste românesti din anul 2001 si acesta limitat la principalele ziare bucurestene, pe care le-am gasit într-o dimineata sau alta la un chiosc oarecare, cu speranta ca nu vom fi judecati prea aspru pentru a ne fi limitat doar la atât, noi însine regretând ca nu putem continua investigatia pe spatii largi. Cum însa temele sunt redundante, indiferent de proximitatile geografice, dorim sa credem ca observatiile ce ne vor fi prilejuite la studiul nostru de caz îsi vor valida realismul dincolo de perimetrul intrat sub lupa. SAPTE ORI SAPTE EGAL STUDIU DE CAZ Sa ne explicam: cifra 7 era, pentru zei, cea mai mare, cea la care trebuia sa te opresti. Noi nu ne-am gândit la zei când într-o zi de sâmbata, 25 august 2001, am cerut la un chiosc toate cotidienele din acea zi. Vânzatoarea ne-a privit nedumerita, pe taraba avea multe ziare si reviste, i-am precizat: numai pe cele din Bucuresti si numai cele de azi. A cautat, a înmanunchiat, a numarat si ne-a zis: doar pe astea 7 le mai am, altele s-au vândut de cu zori. Nu stiam ce cumparasem, i-am dat banii si, în drum spre caså, le-am trecut din mâna în mâna, iar acasa le-am ordonat alfabetic, nu dupa alte criterii prestabilite: "Adevarul" (A), "Cotidianul" (C), "Evenimentul Zilei" (Ez), "Jurnalul National" (JN), ”Libertatea"
chiosc ca nu le-am ocolit premeditat, speram, de asemenea, ca ziua de sâmbata, tot la întâmplare aleasa, sa nu semnifice cele trei ceasuri rele, cum se zice în popor. Mai ne-a ramas de explicat ce semnifica sapte ori sapte. Primul 7 reprezinta numarul publicatiilor din care vom exemplifica în studiul de caz; cel de al doilea 7 reprezinta subtemele pe care le-am considerat de o semnifica¡ie certa pentru mai toate ziarele si, prin comparatie, factori de individualizare a profilului publica¡iei respective. Iata cele 7 subteme la care ne vom opri:
O ultima precizare metodologica: în diferitele împrejurari ale studiului de caz, când vom apela la exemple din ziarele sus-mentionate, pentru ratiuni de spatiu, nu vom mai indica toate elementele cerute de tinuta stiintifica a unei cercetari (titlul complet, ziua, data, numarul, seria, editia etc.), ci pur si simplu vom folosi sigla ziarului deja indicata, stiindu-se, de asemenea, ca toate publicatiile de referire au aceeasi data de aparitie: sâmbata 25 august 2001. Desigur, reproducerile din text vor fi puse între ghilimele, cu mentionarea titlurilor de articole sau a altor elemente de identitate. PAGINA ÎNTÂI - "VITRINA" ORICARUI ZIAR Pagina întâi? "Cea mai importanta pagina a ziarului - citim în Mic dictionar de jurnalism - pentru ca de forma si continutul ei depind achizitionarea si lectura ziarului. În realizarea acestei pagini, este obligatoriu ca armonizarea designului cu continutul sa incite la lectura si sa conduca la un profit maxim al lecturii. Adesea, pagina întâi are si rol de Elemente de identitate ale celor 7 cotidiene: * Adevarul. Ziar national independent. Nr.3481, 4000 lei. Sâmbatåa 25 august, duminica, 26 august 2001. Fondat 1886. [Motto] Nimeni nu este mai presus de lege (Articolul 16 din Constitutia României). * Cotidianul. Fondator Ion Ratiu. Director onorific Octavian Paler. Anul XI, nr. 199 (3057) sâmbata 25, duminica 26 august 2001, 12 pagini, 2 editii, 4000 lei. *Evenimentul zilei. Cotidian de informatie. Director Cornel Nistorescu. Fondat 1992. Sâmbata 25, duminica 26 august 2001. Editia I, Anul X, Nr. 2794, 16 pagini, 4000 lei. * Jurnalul National. [Motto supratitrat] În slujba cetateanului. Sâmbata 25 august 2001. Anul IX, numarul 2518, 4000 lei, 12 pagini. Editia a II -a. Tiparit la Bucuresti si Cluj. * Libertatea. Cotidian national. [Motto] Zi de zi. Scurt pe doi. Sâmbata 25 august 2001. Nr. 3368. Tiparit în trei editii. Tiraj: 105.000 exemplare 3000 lei, format tabloid. *National. Cotidan de stiri si comentarii. Redactor sef Gheorghe Voicu. Anul V, nr. 1288, sâmbata 25, duminica 26 august 2001, 4.500 lei. *România libera. Fondat 1877. Nr. 3477. Serie noua. Sâmbata 25 august 2001. 24 pagini – 4000 lei. Tiparit în doua editii.
Nota. Revenind asupra datelor/nominalizarilor din frontispiciile celor 7 ziare: a) unele indica anul fondarii, fara fondatori, altele fondatorii fara an; b) unele îsi definesc profilul prin genuri (stiri si comentarii, de exemplu), altele prin motto-uri care le anunta preponderenta profilului; c) unele nominalizeaza conducatorii/functiile, altele o fac în casete redactonale de interior; d) unele indica numarul de pagini/editii/localitati, altele partial (sau deloc); unele au frontispiciul distinct, sus, în capatul paginii întâi, altele îl au coborât, supratitrat/subtitrat cu evenimente considerate “torpile”. Diversitatea conceperii “cartilor de vizita” în maniera în care am consemnat, completata cu diversitatea de vizualizare (litere, fond coloristic, aranjament titraj) reflecta optiunile proprii fiecarei redactii, probabil cu justificarile de rigoare.
Raspunsul la formula A-I-D-A înseamna sa te uiti pe pagina întâi a ziarelor si sa le evaluezi, dintr-o ochire, valoarea “marfii” care ti se ofera si sa decizi sa o cumperi sau nu si daca o cumperi cu ce sa începi lectura imediat, pe drum, în autobuz/metrou/tramvai, în pauza de la servici sau seara acasa. O “vitrina” jurnalistica este/trebuie sa fie mozaicata, frumos ornamentata, judicios organizata, cumpanit echilibrata în exponate. Acestea sunt, de obicei, de câteva sortimente: informatii-stiri, informatii- comentarii, informatii- divertisment, informatii-imagini (fotografii, desene, caricaturi, peisaje), toate preponderent interne (dupa caz, partial externe), toate purtatoare de semnificatii derivând din factori de proximitate geografici, temporali, sociali, politici, culturali (în functie de aria de cuprindere a publicatiei si de gama de trebuinte a cititorilor). Aceste diverse categorii de informatii devin, din starea lor bruta, prin prelucrare, evenimente majore, semimajore, insignifiante, de prima difuzare, în reluare, de continuitate, unice sau redundante, închise/deschise , socante la nivel de individ sau de grup, în toate situatiile, însa, acrosante. Setul acesta de cerinte ale “marfurilor” de pagina întâi este completat cu alte cerinte care revin machetatorilor, graficienilor, desenatorilor, tehnoredactorilor, tipografilor, altor elemente care pun în valoare textul de “vitrina”. Se deduce de la sine cå o “marfa” jurnalistica nu poate încorpora întotdeauna virtutile semnalate, din varii motive (profesionalitate, tehnologii, constrângeri), dar un lucru este sigur: respectiva “marfa” este realizata de/în echipa. Prin urmare individualitatea si eficienta paginei întâi sunt date si de semnaturi dar si de contributii nesemnate, contopite în produsul pe care am putea sa- l numim info-imagine de pagina întâi. Tuturor acestor solicitari li se sporeste semnificatia prin elementele de limbaj propriu/limbaj figurat capabile, adesea, sa salveze sau sa distruga nucleul tematic al mesajului, iar uneori sa transforme un mesaj real în mesaj manipulat. În configuratia acestor elemente analitice si a solicitarilor specificate presa si mesajele ei îsi demonstreaza viabilitatea si vocatia puse în slujba societatii civile si democratice. DE LA SOLICITARI SI ASTEPTARI LA EXEMPLIFICARI. ÎN CAPUL LISTEI: STIRILE. Jurnalistul universal este prin excelenta descoperitor, aducator, prelucrator de stiri, acestea fiind inima ziarului, ele propulsând prin artere si vene sângele proaspat si vital al întregului organism, conditionându-I însasi existenta sa. “Rolul
producator de stire sau editorul pe post de promovator de stire se întreaba care este stirea dintr-un noian de stiri pentru numarul de ziar din 25 august 2001 apta pentru pagina întâi? Încep dilemele, disputele, presiunile vecinilor, interesul concurential, criza de timp productiv, ora ferma a difuzarii si deasupra tuturor întrebarea întrebarilor: voi/vom multumi cititorul/cititorii? Marea disputa psihologica si mentala în care sunt antrenati adevaratii jurnalisti a fost si a ramas contradictia dintre stirea de interes public si/sau stirea de interes individual. Nu se pot da sentinte despre suprematia celei dintâi asupra celeilalte pentru ca ele sunt interferente pâna la un punct, ambele fac parte din dialectica gândirii umane, extrem de contradictorie în scurgerea vremurilor, acestea purtând amprenta factorilor politici/militari, formelor de guvernamânt pasagere, stadiilor de prosperitate/pauperizare, stabilitate/crize etc. Probabil ca de aceea un stralucit condei cum a fost George Bernard Shaw a blamat activitatea de presa afirmând ca “Ziarele sunt incapabile, se pare, sa discearna între un accident de bicicleta si colapsul civilizatiei” (apud D. Randall, loc, cit., p. 36), “sentinta” prea dura si prea nedreapta, în opinia noastra, dealtminteri atenuata, dubitativa, de însusi G. B. Shaw prin conciliantul “se pare”. Cu acest conciliant lingvistic “se pare” putem fi de acord cu totii, cunoscatori în jurnalistica sau practicanti, admitând ca nu exista doar codrii verzi si falnici si doar codrii desfrunziti si uscati, ci si/si, ipostaza în care îl îndreptatim pe D. Randall care în 2001 ne avertizeaza ca stirile trebuie sa fie de interes public dar, simultan, nu putem ignora nici ceea ce acelasi autorizat jurnalist/cercetator a pus drept motto chiar la capitolul 13, Editarea stirilor, (coincidenta cu cifra fatalista?) cuvintele: “Un ziar fara crime si jafuri, violuri si incest, bestialitate si sodomie, sacrilegiu, scrisori incendiare si falsuri,
a) a) RUBRICIZAREA. TIPOLOGIA STIRII. Din acest moment, când trecem la analize pe text, reamintim ca vom lucra cu abrevierile anuntate deja: A =
rotunde, observatia ca atare si initialele V.V. (…...., V.V.) sau cu paranteze drepte, cu trei puncte de suspensie în interiorul lor […]. Cele mai multe ziare au pe pagina întâi rubrica intitulata chiar STIRILE ZILEI , altele publica texte cu structura si semnificatie de “stire” fara a le încadra într-o rubrica titrata, diferit plasate în pagina (în studiul nostru de caz, 4 ziare, A, JN, L si RL au rubrici speciale, celelalte C, Ez si N publica stirile în dispersie). Din punctul de vedere al tipologiei, vom abandona definitiile si clasificarile din dictionare si bibliografie si vom relata ce fel de stiri tiparesc ziarele în discutie, în ordine alfabetica, ghidati de criterul tematic. · · Stiri de insertie politica : “Petre Roman se pune bine cu Adrian Nastase. El saluta ideea armistitiului politic, pe care rivalul sau, Traian Båsescu, o desfiintase”; “Conducerea PRM se leapada de disocierea de aparitia volumului “Nationalistul” al deputatului PRM Vlad Hogea, n. n.) – în A ; “Controversatul raport NATO facut public de Basescu apartine unui oficial american” – în JN. Nota: Doar în doua din cele 7 ziare au aparut stiri politice: ele sunt explicite prin titlurile însesi. · · Stiri de insertie sociala: “Dupa ce contractul de privatizare a Oltchim a cazut, EXALL RESOURCES A ACTIONAT APAPS în judecata, cerând suspendarea executarii contractului. Motivul: reevaluarea pagubelor produse în urma accidentului care a avut loc la Oltchim la 8 august a.c. si necesitatea revizuirii programului de investitii” – în A.
ce am reprodus nu este decât titrajul care, în forma grafica din ziar si potrivit caracterelor tipografice (varietate de litere) autorul a gândit un supratitlu, titlul propriu-zis, cu majuscule si un subtitlu, ceea ce în teoria presei echivaleaza cu un “lead” sau un “intro”, paragraful initial al textelor mai mari. Acest titraj – mai rar utilizat în stiri – este concludent pentru întregul mesaj, el scuteste cititorul de lectura “restului”, cu exceptia cititorului implicat în relatare, în cazul de fata salariati ai S.C.Oltchim. În aceeasi categorie a stirilor de insertie sociala, din celelalte ziare: “Prima privatizare a Guvernului Nastase a esuat (supratitlu, V.V.). care si le-au asumat prin contract (subtitlu, V.V.) - în C.
sub el apare o imagine color a combinatului Oltchim Rm. Vâlcea, pe latimea a doua coloane, urmata de textul lapidar al informatiei care incita prin oarecari nedumeriri pe care cititorul le poate afla în pagina a treia. Este, prin urmare, o informatie- stire cu trimitere la un articol de interior. Procedeul este înca mai simplificat în practica ziarului C, care tipareste într-un chenar- dreptunghi, aidoma celor rutiniere pentru stiri, doar titlurile unor teme considerate de larg interes, dezvoltate în genuri diferite în interiorul paginilor. De exemplu, de la supratitluri formulate dintr-un singur cuvânt, la titluri scurte, esentializate, cititorul selecteaza ce anume corespunde asteptarilor lui în ziua respectiva. Iata ce anunta chenarul cu pricina: “ Decizie [:] Biroul federal al FR de sah a fost dizolvat, pagina 2; Reusita [:] Ghetarul de la Scarisoara a fost scos din bezna, pagina 6; Agricultura [:] Premierul va trimite Corpul de Control sa verifice pretul pâinii, pagina 7; Fotbal [:] Marele Inter Milano va juca în România, pagina 8; Sarbatoare [:] Ucraina, de zece ani pe cont propriu, pagina 9; Confidential [:] Vadim trimite scrisori la Belu.” Procedeul ni se pare interesant, în loc ca spatiul respectiv sa fie umplut cu 6 stiri, redactate oarecum stereotip, redactia prefera sa dezvolte subiectele anuntate în modalitati informative si comentative. Si chiar daca nu toti cititorii sunt deopotriva interesati de sah, fotbal, Corpul de Control al Premierului sau de sarbatoarea aniversara a Ucrainei, macar de doua teme sunt atrasi: cum o fi iesit ghetarul de la Scarisoara din bezna si ce fel de scrisori trimite Vadim la Belu? Oarecum asemanator, dar înt r-o vizualizare imagistica si coloristica derutant de socant å, Ez îsi concepe pagina întâi anuntând cititorilor evenimente aparent rutiniere crime, coruptie, decizii judecatoresti stranii, rapiri de copii – dar sub titulaturi care cuprind sensuri figurate ale cuvintelor (de ex. “Pod de fiole peste Prut” = criza de medicamente românesti determina guvernul sa importe Algocalmin din Republica Moldova; sau “Tablouri inedite din scaunul cu rotile” = din creatia unor artisti handicapati). Cele mai multe din stirile publicate de Ez esentializeaza în titraje subiectul, mai mereu însotit de o imagine color pe fonduri coloristice contrastante (galben pe negru, “Copii rapiti pentru organe” [titlu ambiguu], rosu pe gri, “Omul-animal” [titlu terifiant explicat printr-o imagine trucata, a unei frumoase tinere cu… 4 picioare si coada, alaturi de care este legenda: “Cercetatorii americani au obtinut culturi de celule hibride, primul pas al încrucisarii dintre om si vaca, respectiv om si porc”). Din preocuparea pentru variet ate de continut si de stil rezulta si genul satiric, promovat de Ez în rubrica “Parerea lui Terente”. În spatiul acesteia ignoranta reciproc acceptata stârneste zâmbetul: “Nu stiam ca esti o admiratoare atât de înfocata a lui Walt Disney?” se adreseaza un burticanos, din pragul usii, unei presupuse partenere suple care se admira, rujîndu-si buzele, într-o oglinda mai mare ca ea si care a dat un raspuns prompt: “Dragul meu, sunt de-a dreptul înnebunitå dupa chipanddale”. Într- un alt cotidian, JN, stirile au un loc bine stabilit, în stânga paginii, pe o coloana si jumatate, tiparite pe un fond coloristic contrastant placut, negru pe galben- limon; unele sunt dublate de imagini, ies din cadrul rubricii consacrate lor si ocupa spatiul imediat de sub frontispiciu: “Militarii români impresioneaza West Point”, litere cu galben deschis pe fond rosu, alaturi de chipul unui temerar ostas sau, în aceeasi maniera de design, “Ancheta accidentului aviatic de la Clinceni arata vinovatul”, titlu însotit de imaginea unei frânturi din avionul prabusit; ambele titluri trimit cititorii, pentru detalii, la interiorul paginilor. Tematic, stirile reiau evenimentele comune zilei (“Controversatul raport NATO facut public de Basescu apartine unui oficial american”, “Regele Mihai vrea sa înscrie Savârsinul în circuitul turistic” (stire si în Ez: “Gest Roial – Castelul Savârsin va intra în circuitul public”; aceeasi si în N: Regele Mihai se apuca de agricultura” – (toate aceste trei stiri sunt mai mult sau mai putin clare în titulaturi fata de ce comunica mesajul). Spre deosebire de alte pagini întâi, la care preocuparea pentru imagini si design sunt mai pronuntate în disproportionalitate cu textul informativ sau de opinie, JN aduce cititorilor, înca din “vitrina”, prin titraje transante, atitudionale si prin mostre de redactare specifice multor genuri – relatare, reportaj, portret, editorial – un univers tematic de acuitate. De exemplu, stirea de insertie sociala transmisa doar ca stire de alte ziare, în aceeasi zi, este gazduita de JN sub un titraj net radical: “Tupeu fara frontiere [supratitlul] În loc sa dea banii pentru OLTCHIM, canadienii de la EXALL dau în judecata APAPS” [titlul], urmat de începutul unui articol de analiza, cu un prim intertitlu în tesatura textului: “EXALL, invoca motive hilare”. Mai semnalam alte titluri incitante, de asemenea nelasate “în aer” pentru cititori, fiind urmate de pasaje solide din textele globale de interior: “Finalul tragic al cautarilor de la Valenii de Munte [supratitlul] Copilul era mort sub un vraf de mobila” [titlul]; “Bogdan de la forma¡ia Body & Soul s-a autosechestrat în celebrul bloc H1”; Turneu cu peripetii aranjate [supratitlu] Autocarul artistilor acrosaj premeditat prin apelul la sensuri si combinatii lexicale derutante, enigmatice, greu de ocolit la lectura, practic usi ispititor deschise cititorilor, iar la trecerea pragului lor, întâlinrea cu paragrafe introductive, de asemenea, bine articulate lingvistic. b) b) STIRI DE FRECVENTA COTIDIANA: CORUPTIE, CRIMINALITATE, VIOLENTA, DROGURI, ACCIDENTE,
Senzationalul din universul uman cotidian are si valente pozitive demonstrate de persoane care intra în “cartea recordurilor” sau care savârsesc fapte de eroism prin cutezante, altruism, inventii dar are si carente etice de comportament si de gândire deosebit de nocive, iesite din normalitate. Tranzitia româneasca alimenteaza presa si audiovizualul cu fenomene dintre cele mai surprinzatoare de la o zi la alta, promovate în masura diferita de la o publicatie la alta, pe criterii obiectiv-subiective. Când ziarele sunt de format tabloid, spatiul devine un factor de constrângere agravant în procesul selectiei stirilor, împutinat pâna la impas, daca publicatia respectiva are predilectie pentru multe imagini, pentru un design cât mai fantezist. Probabil de aceea cotidianul L a fost extrem de econom cu spatiul pentru propriul sau frontispiciu, încadrat întrun mic patrat, coborât spre mijlocul paginii, în stânga, iar pe întreaga latime a ziarului, în susul paginii, sunt tiparite, de obicei, evenimente “fierbinti”. Am numarat stirile din pagina întâi a gazetei L – 10 stiri, din care doar una de insertie sociala (“Premierul nu întelege de ce cresc preturile”, una sportiva (“Adversari tari în turul I al Cupei UEFA”), trei de tematica straina (“Un miel de o luna se crede câine” = pentru ca înoata în piscina stapânilor sai din Noua Zeelanda; “Otrava numai pentru negri” = preparata de un medic rasist din Africa de Sud si “Mersul prin magazine face rau barbatilor” londonezi ). Celelalte 6 stiri de inspiratie româneasca îsi recomanda continutul prin titlurile lor: “Ei sunt copiii de lânga noi. Au ucis pentru un lantisor” Pe cine? Pe o femeie care le putea fi mama, în fata blocului unde locuia, fiind, zice stirea, drogati. Li se publica portrtele -robot; “Baietelul asfixiat sub niste canapele în garaj; “Scandalul de coruptie zguduie Politia Capitalei” (colonelul-adjunct al Politiei Capitalei a primit mita o suta de milioane si un berbecut – stire tiparita si în alte ziare); “Unul din bosii Litoralului batut de un
straina”); ultima stire, care încheie conturul paginii întâi din L, este “Cea mai buna fata de la pagina 5” (tabloidul publica numar de numar, la pagina a cincea, portretele unor tinere, adolesecente (eleve, studente, manechine, libere profesioniste, fara vreo discriminare de religie, etnie, statut social, care se autorecomanda, ele însele, cu vârsta, ocupatia, pasiunile erotice, ale timpului ocupat sau liber, predilectiile pentru turism international sau pentru moda, pe scurt tinere care cauta ochii cititorilor/ai lumii si care spera sa fie câstigatoare în concursul de senzatie al ziarului. Partea de senzatie o ofera apetisantele nimfe care se “dezabiaza” de vesmintele strazii, dezvaluindu-si formele mamale, reliefurile suple, “trase prin inel”, autofalindu-se cu privirile provocator contemplative fixate pe “cotele” de frumusete ale trupurilor lor chematoare, lejer mângâiate de dantele si broderii, predilect negre sau rosu seducator, trupuri tolanite pe canapele, scaune rotitoare sau în alte inventive ambiante intime. Întâmplarea fericita pentru cititorii L face ca la pagina întâi din din 25 august sa fie aduse din pagina a cincea nu una din concurente, ci trei, care mai de care, adica acelea care câstigasera concursul în saptamâna încheiata. Fiind si zi de sâmbata, s- a confirmat ca cele “trei ceasuri rele” pot fi înlocuite, î n “weekend” (ortografiat cam cum se pronunta pe la discoteci) cu trei fete cucuiete recomandate de redactie astfel; “Saptamâna aceasta avem trei câstigatoare de senzatie. Maria Magdalena Ion [foto 1], nostri [ai ziarului L], a câstigat o bursa de cinci saptamâni oferita de Agentia din partea revistei . Aceeasi publicatie doreste sa discute pentru eventuala aparitie într-un eventual pictorial si cu îndrazneata Craciunita Liliana Celea [foto 3], ca si cu studenta de 21 de ani, Mihaela Paduret [foto 2]. Cele trei câstigatoare sunt invitate sa ne contacteze la redactie, tel. 01-203.08.44.” Am reprodus integral textul stirii, pentru ca nu ne mai trimite pent ru detalii la interior ca toate celelalte din rubrica “Stirile zilei”, cu regretul ca nu am putut sa le redam cu litere aldine/bold numele protagonistelor, cum a procedat redactia, spre a iesi în evidenta, asa cum procedam noi cu autorii de lucrari citati în carte (si speram sa fim scuzati pentru aceasta abatere, dat fiind faptul ca portretele seducatoarelor concurente se impun singure pe retina: foto 1, “fata cu vaza”, asezata pe un scaun, cu mânile ridicate în forma de romb sprijinit pe crestetul capului dotat cu o podoaba capilara pana de corb, cu sâni dezgoliti, simetric provocatori si cu restul trupului, de asemenea dezgolit, în pozitia picioare desfacute, iar în dreptul partii intime un genial paravan netransparent; vaza cu flori rosii (or fi garoafe?) din care sageteaza spre sânii simetric provocatori câteva sfârcuri de boboci de flori. Este clar de ce fericita câstigatoare a devenit bursiera, pe cinci saptamâni (unde, nu ni se precizeaza, cine nu viseaza un Las Vegas?) si de ce o asteapta revista “Plai cu boi”. Am vizualizat portretul “fetei cu garoafe”, atrasi de metafora imaginii, cu scuze ca spatiul, deja abuzat, nu ne mai permite sa descriem foto 2 si 3, oricând justificate a câstiga un concurs de frumusete. Acestea nu sunt singurele imagini ale paginii întâi din L, alte stiri din cele mentionate “clatesc” ochii, îi înveselesc, aidoma confortantei imagini la textul “Un miel de o luna se crede câine”, ceea ce, pe ansamblu, ofera cititorului un mod de cunoastere caliedoscopic si divertismental într-o conceptie redactionala autonoma, convenabila, probabil, individualizarii publicatiei între celelalte de format tabloid. O configuratie de “vitrina” jurnalistica axata pe relevarea unor valori certe fata de falsele valori si a unor întâmplari si fapte cotidiene care stârnesc curiozitatea autentica ne ofera cotidianul N, poate nu hazardat subintitulat “Cotidian de stiri si comentarii”. Redactia infirma o opinie a teoreticienilor, fixati uneori în tipare prestabilite dupa care, de exemplu, stirile sunt cele mai scurte texte, de 5-7 rânduri, strict autentice, neutre, interzise comentariilor, acestea din urma apanaj al presei de opinie. Ca sa nu cada în plasa acestei metodologii artificiale, N adopta o tactica fertila, trecând faptul de stire în fapt de scurt comentariu, la proportiile relatarii de presa dar nu a aceleia furnizata gata sau aproape gata la o conferinta de presa sau de un birou de presa institutionalizat, ci a aceleia descoperita la limita dintre normal si senzational, credibila. Valoarea textelor sporeste prin sugestiile de design (litera tipografica, contraste coloristice, chenare, simboluri, obsesii statornice despre cifrele mici, mesagere ale unor evenimente la zi etc.) La modul concret redactia separa stirile rutiniere, obsesiv redundante – furturi, crime, vedetisme – de cele care aduc unde de prospetime în universul cunoasterii si al emotiilor. De exemplu, care cititor astazi nu este saturat de informatiile cu privire la furturi, crime, conflicte etice? Asemenea teme nu sunt ignorate de N, dar sunt expediate din pagina întâi în interiorul ziarului, chiar daca este vorba de vedete cunoscute, atentionate cititorului de “vitrina” doar prin titluri: “Szabo, data în judecata de Iegorova”, pag. 12; “Romica Tociu are o datorie la Irina Loghin”, pag. 12; “O bucuresteanca a ramas însarcinata la 56 de ani”, pag. 12; 196 de camioane furate”, pag. 7; “O turista din Germania, asasinata într-un hotel din Mamaia”, pag. 7. Într- un spa¡iu, de asmenea, “stirist”, cititorul mai este avertizat ca poate gasi la interior teme care-l pot sau nu interesa, precum: “Curier juridic”, pag.6; “Matrimoniale – gratuit”, pag.10; “Casatoria pe cale de disparitie”, pag. 9; “Nastase critica introducerea limbii ruse în scolile din Moldova”, pag.5; “Sorin Beraru, liber sa se întoarca în tara”, pag. 3.
dar cititorul, mereu în criza de timp si mereu în cautare de modele si comportamente conforme cu normalitatea, ar putea sa zeflemiseasca: ce ma intereseaza pe mine insulta lui Szabo adusa Iegorovei sau ce-mi pasa mie de datoria lui lui Romica Tociu, saracul mare comic, fata de saraca Irina Loghin, când eu nu stiu cum sa-mi platesc datoriile mele? Sau: ce am eu treaba cu hotii celor 196 de camioane furate într-o tara în care se fura cu sutele de miliarde, iar domnul Sorin Beraru este liber? Totusi, ar conceda acelasi cititor de nivel mediu – caci el este pâinea si sarea unei audiente echilibrate - n-ar fi rau sa deschida la pagina a sasea sa vada ce raspunsuri mai dau juristii corecti incorectitudinilor judiciare din tara lui Papura Voda sau sa citeasca în pagina a noua de ce casatoria este pe cale de disparitie. Dar pâna sa afle ceva despre aceste doua selectii de lectura, nu paraseste pagina întâi a N ca sunt câteva stiri comentate si câteva imagini care nu-l afecteaza direct dar de care nu poate face abstractie, care merita zabava cititului, acest sublim viciu geaman cu cel “vreau sa manânc sau mi- e sete”. Relevanta mesajelor este data de titlurile însesi: “O femeie fertilizata artificial a nascut ieri patru copii”, eveniment, în adevar, de semnificatie bio-socio-umana, caruia I se alatura cele patru chipuri-fotografii ale plapândelor fiinte venit e pe lume altfel decât se stie de când lumea; “A aparut sida pisicilor, la Ploiesti” – napraznica boala care mistuie omenirea pare-se ca îsi extinde aripile mortii si în lumea felinelor, carora, dupa afirmatiile medicului veterinar, “n-au pofta de mâncare, lesina, le pica blana” (în Ploiesti, 15 cazuri depistate); doua dintre evenimente au o alta semnificatie: cum au fost/sunt/pot fi apreciate valorile reale fata de non-valori? Ne spune chiar redactia într-un dens editorial, semnat “National”, pornind de la geniul creator al unui conational, anuntat chiar pe coloana de frontispiciu a ziarului: “Românul Gabriel Sârbu candideaza la Oscar” Ultimul dintre ziare, în ordine alfabetica , avut în vedere în studiul nostru de caz, este RL, care, prin acest numar din 25 august, pare a confirma ca ultimii pot fi cei dintâi. Lipsita aproape de imagini de proportii care sa-I înghita spatiul textelor, cu exceptia doar a doua fotografii- bust, “vitrina” RL ne impune o alta unitate de masura calitativa. Ea se substantializeaza la hotarul eveniment -comentariu, eveniment-semnatura (chiar în cazul stirilor), varietate de genuri – relatari, mici articole, analitice totusi!, editorial, titraje transante, cu trimiteri directe la tinta si un design sobru dar de aceea prestant. Grupajul propriu- zis al stirilor este alimentat de redactorii însisi, continuturile sunt de semnificatie sociala de multiple proximitati, titlurile nu mai necesita comentarii: “Alimentele si articolele sanitare, sterilizate cu radiatii de cobalt” (A.D.); “35.445 de cereri de restituire a caselor nationalizate” (C.P.); “Podul de cale ferata dintre Episcopia Bihor-Hamleu s-a prabusit (C. Ciobanu). În categoria textelor de marime medie, relatari sau articole comentate, orientarea redactiei denota o implicare responsabila în problemele acute ale tranzitiei – coruptia de anvergura, problematica sindicatelor, privatizari esuate, licitatii “cu cântec”, integrarea europeana – teme pe care cititorul le recepteaza în semnificatii înca din titluri sau cel mult din intro-urile lor, lectura textelor ramânând la latitudinea cititorului, în functie de interesul sau timpul sau liber. Transcriem doua titluri cu intro- uri suficient de explicative: “Unul câte unul, escrocii sunt iertati si lasati liberi [supra-titlu] Sorin Beraru a scapat de mandatul de arestare” [titlul, cu majuscule], urmat de introu: “De aproape trei ani, semnaleaza neîncetat faradelegile comise în România de pseudo-omul de afaceri Sorin Beraru. Venit de la Tel Aviv cu câteva sute de dolari în buzunar, Beraru a reusit, din anul 1990 si pâna în prezent, sa ajunga milionar” (relatarea detaliaza firmele, fabricile, societatile comerciale asupra carora S. B. si-a întins “tentaculele”). Celalat exemplu: “BNS spune fuziunii cu CNSLR Fratia” [titlul]. “De saptamâna viitoare, proteste în sistemul energetic”. Alte exemple transate din titluri: “Canadienii de la Exhall Resources Limited au pierdut societatea Oltchim”; “Soseaua Brasov -Poiana Brasov a fost reparata de o firma din anturajul fratilor Sechelariu [supra-titlu]. Întâi se executa lucrarea si apoi se organizeaza licitatia” [titlul]; “Potrivit raportului lui Bruce Jackson [supra-titlu] România – pe ultimul loc în cursa pentru integrare” [titlul].
aduce studiului de caz îsi au calea nebarata, date fiind limitarea care ne-a fost impusa de factorul temporal; studiu de caz comparativ pe o singura zi (care a fost/n-a fost fericita/mai putin fericita în evenimente). Totusi, se cuvin a fi subliniate câteva trasaturi similare: * Prezenta simultana, în majoritatea ziarelor a stirilor considerate importante, mai cu seama din câmpuri evenimentiale ale tranzitiei nefaste: privatizari dubioase, filiere criminalistice, fenomene ale coruptiei, violente si droguri, teme abodate oarecum diferit si plasate diferit în pagina, dar circumscrise meritoriu functiei mass-media de "câine de paza" al societatii, doctrinei si modelului "serviciului public".
divertismentului util. * Patrunderea informationalului în formational, este drept nu în proportia ideala, prin ignorarea deliberata (si laudabila) a retetelor bibliografice despre genuri, specii, functii, pe suportul titrajelor-explozii si a unui design adecvat. * Rubricizarea lapidara prin anuntarea. în prima pagina, cu ingeniozitate diferentiata, a subiectelor dezvoltate în interiorul ziarelor, punct de plecare evaluativ asupra profilului tematic, social-ideologic- cultural al ziarului . Yüklə 2,39 Mb. Dostları ilə paylaş:
|