|
Visual Basic 0 abc-doar
|
səhifə | 1/10 | tarix | 03.11.2017 | ölçüsü | 0,98 Mb. | | #29921 |
|
*********************
* Visual Basic 5.0 *
* *
* ABC-doar *
*********************
**********************************
* autor RUSU MIRCEA AUREL VALER *
**********************************
*****************************************
* MOTTO: *
* *
* "Contentement passe richesse." *
* *
* "La plus belle fille du monde *
* ne peut donner que ce qu'ell a." *
*****************************************
De ce Visual Basic ? ...
Poate pentru ca: este simplu si economic,este cel mai
cunoscut limbaj de programare,este rapid si spectaculos,este
compatibil cu toate celelalte programe vizuale,este ideal pentru
executabile mici si componente de tip ActveX,sau aplicatii
economice,baze de date,file de tip Web....
Sau: pentru ca este un "MUST".
C O N T I N U T
Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . 1
Limbajul Visual Basic . . . . . . . . . . . 3
Operatii cu file si fisiere . . . . . . . . 29
Conventii pentru editarea codului . . . . . 30
Programarea orientata spre obiect . . . . . 32
Interfata grafica . . . . . . . . . . . . . 43
Bara de controale standard . . . . . . . . 50
Controalele si obiectele Active X . . . . . 78
GENERALITATI
Visual Basic este un program de generatia a treia,dezvoltat de catre
compania Microsoft,prin extinderea si dezvoltarea limbajului BASIC.La
timpul sau,a fost revolutionar,prin introducerea conceptului de interfata
grafica,destinata pentru dezvoltarea programului propriu zis.Conceptele
de baza ale acestui tip de programare sunt : RAD = " rapid application
developement" si GUI = " graphical user interface ".
Comunicarea dintre utilizator si calculator,mediata prin obiecte gra-
fice a fost utilizata si anterior,dar Alan Cooper ("parintele" programului
Visual Basic) a venit cu ideea de a crea astfel de obiecte standard,ce pot
fi incluse in aplicatie doar prin tragerea cu indicatorul mouse ("drag and
drop").Astfel,ideea de a construi obiectele grafice automat,a capatat o
noua dimensiune.Nu mai este necesar sa fie apelata o functie speciala,
denumita "constructor",ci se alege pur si simplu obiectul dorit si se
adauga in interfata cu un simplu click de mouse (sau cu "drag and drop").
Ideea a fost exploatata de colectivul Microsoft si astfel a aparut
prima planseta de design,in care obiectele grafice nu sunt utilizate
pentru a efectua diverse operatii,ci pentru a construi programul propriu
zis.O alta contributie majora,apartine lui Bill Gates si consta din
includerea de module indepemdente (initial incluse in biblioteci cu alo-
care dinamica de tip .DLL,apoi sub forma de module de tip ActiveX).
Nici acest concept nu era perfect original,dar problemele legate de
"paternitatea" fiecarei idei si cele referitoare la "drepturile de autor"
nu fac subiectul acestui manual.
Visual Basic a fost lansat pe piata comerciala in februarie 1991 si
a fost un succes imens.A fost asimilat imediat de catre majoritatea pro-
gramatorilor din mediul Windows si a dus la dezvoltarea unui numar impre-
sionat de aplicatii si module de tip ActiveX.In timp,au fost dezvoltate
mai multe versiuni,dintre care trebuiesc mentionate Visual Basic 5.0 din
februarie 1997,Visual Basic 6.0 din 1998 si Visual Basic .NET din 2008.
Pentru prezentarea acestui limbaj,am ales versiunea Visual Basic 5.0,
deoarece are un grad mai redus de complexitate,dar contine totusi toate
elementele necesare pentru dezvoltarea unor aplicatii complexe si prefor-
mante.Este ideal pentru incepatori si pentru invatarea elementelor funda-
mentale.Programatorii profesionisti cu o experienta anterioara in alte
limbaje visuale,pot trece direct la o versiune mai recenta a programului.
Visual Basic nu este doar o alternativa pentru C++ si Java,ci ofera
si un set inedit de mijloace de exprimare.Contine si un nucleu specific
de functii financiare,concepute special pentru aplicatiile de acest gen.
In prezent,peste 62% dintre programatorii aplicatiilor economice utili-
zeaza si o forma oarecare de executabil sau modul ActiveX,generat in
Visual Basic.Are rost sa invatati acest limaj,daca nu pentru a crea
programe independente,cel putin pentru a putea integra in programele
d-voastra si module de tip .VBX.
Nucleul original de BASIC (Beginer's All-purpose Symbolic Instruction
Code) a fost conceput cu scop didactic,pentru a instrui studentii de la
o facultate de profil.Stranepotul sau,Visual Basic este la randul sau
un program usor de invatat si utilizat.Primul pas consta in asimilarea
limbajului BASIC,apoi a conceptului de programare orientata spre obiect,
si in final,a conceptului de interfata grafica cu utilizatorul.
-2-
Interfata de tip grafic este atat de usor de utilizat,incat se pot
realiza aplicatii elementare chiar si de catre persoanele care nu au
notiuni elementare de programare.Exista chiar si tutoriale special con-
cepute pentru acest scop.Pur si simplu,se adauga intr-o fereastra de
tip Form cateva controale si se editeaza cateva linii de cod in care se
precizeaza operatiile necesare.Acest gen de abordare a problemei nu se
recomanda in cazul in care doriti sa editati programe performante,sau
cel putin programe ce pot fi utilizate si de catre alti utilizatori.Este
foarte important sa intelegeti exact fiecare operatie efectuata,deoarece
exista riscul de a lasa "vicii ascunse" ce pot determina in viitor erori
din ce in ce mai grave,sau situatii ce se agraveaza exponential.Este
suficient sa creati module de program in care nu se elibereaza automat
memoria consumata,pentru ca programele in care se utilizeaza aceste mo-
dule sa se blocheze prin epuizarea memoriei de operare.Visual Basic este
prin excelenta un program foarte economic,in care toate componentele sunt
mici,sau exploateaza direct resursele sistemului de operare Windows.Totusi
daca se neglijeaza un control strict asupra resurselor,consecintele pot
fi imprevizibile.Din acest motiv,se recomanda sa studiati cu seriozitate
toate elementele de limbaj si regulile de sintaxa,precum si conceptiile
fundamentale de design si proiectare a unei aplicatii.
Exista o documentatie extrem de bogata referitoare la acest program.
Pe langa cele cateva manuale de tip Help,ce insotesc programul,exista o
serie intreaga de carti si programe de specialitate,cursuri pregatitoare
sau tutoriale si programe exemplificative.Este bine sa utilizati toate
aceste surse de informare,dar gradat,in functie de cunostiintele de moment
sau de necesitatile imediate.Pentru a putea avea o privire de ansamblu,
sau pentru a putea verifica si depana un program,sunt necesare cunostiinte
complexe.Nici un manual nu poate include toate notiunile necesare pentru
programarea si depanarea aplicatiilor.Nici un manual nu poate trasa niste
reguli standardizate pentru modul de conceptie sau pentru solutiile prac-
tice posibile.Insa,cu cat sistemul este mai bun,cu atat exista mai multe
solutii pentru aceeasi problema.Modul de abordare trebuie sa depinda doar
de experienta programatorului,sau de resursele hardware necesare pentru
a imagina o solutie "optima".Prin urmare,nici acest manual nu va oferi o
solutie "perfecta" pentru invatarea acestui limbaj,ci doar cateva linii
directoare si o serie de exemple practice,menite sa va stimuleze imagi-
natia si capacitatea creatoare.In rest,totul depinde de d-voastra,de vo-
lumul de munca individuala si de restul surselor de informare utilizate.
Acest manual,nu scoate programatori pe banda rulanta,nu confera nici un
fel de competenta profesionala si nu va asigura nici certitudinea ca
ve-ti fi vreodata programator.Are rost sa consultati acest manual,doar
daca sunteti incepator si nu aveti inca un ghid clar pe care sa va struc-
turati cunostiintele.Daca sunteti "avansat" si bun cunoscator al limbii
engleze,este mai bine sa utilizati direct sursele de pe Internet si sa
va dezvoltati singur,pe o cale independenta,in functie de resursele teh-
nice de care dispuneti si/sau de timpul alocat pentru aceasta activitate.
Manualul incepe cu o prezentare succinta a limbajului ce constitue
nucleul acestui mediu de operare,urmat de o scurta prezentare a conceptu-
lui de programare structurata,orientata spre obiect,dupa care va prezenta
interfata grafica si solutiile directe de exploatare.Daca sariti peste
etapele elementare,riscati sa ramaneti cu lacune "iremediabile".
-3-
LIMBAJUL VISUAL BASIC
Limbajul urilizat pentru programarea aplicatiilor in Visual Basic este
limbajul BASIC.Acest limbaj a cunoscut un numar extrem de mare de imple-
mentari,atat pe console si minicalculatoare,cat si pe diferite tipuri de
platforme PC,sau chiar in centrale de comunicatie.Orice fel de experienta
anterioara cu acest limbaj este foarte utila.Daca nu cunoasteti de loc
acest limbaj,este extrem de important sa invatati regulile elementare de
sintaxa,si sa intelegeti principalele forme de structurare a limbajului:
declaratii,comenzi,instructiuni,functii,proceduri etc.Pentru acest scop,
puteti utiliza orice manual elementar de BASIC.Daca notiunile elementare
au fost studiate pana acum in alt limbaj de programare(C,Pascal,Fox etc.),
atunci trebuie sa verificati diferentele de sintaxa si sa exersati cat
mai multe exemple in BASIC,pentru a va familiariza cu mijloacele de expre-
sie.In principiu,toate limbajele de programare de nivel inalt respecta un
set comun de reguli de sintaxa,dar exista o serie de mici diferente in
modul de formulare a expresiilor,in tipul si precedenta operatorilor,sau
in modul de exploatare a stream-urilor si a filelor temporare deschise in
memoria de operare (tampoanele de memorie).
Nu este util si nici indicat sa utilizati alt program,pentru a exersa
structurile de sintaxa si componentele limbajului.Este bine sa va fami-
liarizati de la bun inceput cu platforma Visual Basic si sa utilizati
acest program si pentru exercitiile elementare.Cea mai simpla modalitate
este sa deschideti o fereastra,in care puteti efectua orice astfel de
exercitiu.Toate exemplele prezentate in alte manuale,se pot adapta usor
la fereastra Windows in care lucrati,cu conditia sa includeti algoritmul
dorit intr-o procedura executata de fereastra respectiva.Prin acest pro-
cedeu simplu,fereastra respectiva va fi echivalenta de exemplu cu o
fereastra de tip MS-DOS in care se executa programul GW-BASIC.Mai mult,
daca utilizati acest mod de instructie,trecerea la programarea de tip
multitasking si la programarea paralela se va face mult mai usor.Pur si
simplu,editati cadul dorit in fiecare fereastra si apoi lansati in exe-
cutie doua sau mai multe ferestre,succesiv sau simultan.
Visual Basic este un program conceput special pentru aplicatii de tip
Windows.Toate obiectele vizuale si celelalte forme de reprezentare,sunt
fie exploatate direct din sistemul de operare Windows,fie perfect compa-
tibile cu acesta.Daca doriti sa scrieti aplicatii de tip Windows,acesta
este mediul de operare cel mai indicat.Toate programele si aplicatiile se
vor integra in mediul Windows ca si cand ar fi facut parte din sistem.
Pentru a rememora,sau exersa limbajul propriu zis,va puteti ajuta de
manualul special conceput,ce poate fi gasit in directorul "Vbenlr3" din
setul de manuale ce insoteste programul.In acest manual,elementele prici-
pale ale limbajului sunt organizate astfel: Constante,Tipuri de date,
Comenzi,Evenimente,Functii,Grupuri,Indexari si Liste,Cuvinte cheie,Metode,
Documente utile,Obiecte,Operatori,Proprietati si Instructiuni.
Prezentarea exhaustiva a limbajului depaseste scopul acestui manual.In
schimb,se vor prezenta cateva exemple simple,prin care va puteti forma un
model de studiu.In continuare,va trebui sa depuneti un efort individual
pentru a identifica si explicita taote notiunile cu care inca nu sunteti
familiarizati.Pentru fiecare notiune neclara,proiectati si realizati un
exemplu de exploatare a notiunii respective (invatati prin exemple clare).
-4-
Setul de manuale Help pentru Visual Basic 5.0 se poate dezarhiva din
fila Vb5.rar,din pachetul intitulat "Microsoft Visual Basic 5.0 Entre-
prise Edition".
Pentru a deschide o fereastra de lucru,instalati programul,apoi lansati
programul in executie si alegeti din meniul File optiunea New Project.
Din fereastra New Project alegeti optiunea Standard EXE.Confirmati cu OK.
Se va deschide o fereastra intitulata Project1 -Form1 (Form) in care
este inclusa fereastra Form1.
Pentru a verifica aceasta fereastra,alegeti din meniul Run optiunea
Start.Apoi inchideti fereastra apasand butonul Close (cel cu un x).
In continuare,puteti utiliza aceasta fereastra pentru a verifica orice
algoritm editat in BASIC.De exemplu,pentru a scrie clasicul mesaj de
salut "Hello world !",executati un click drept in fereaastra Form1 si
alegeti optiunea View Code.Se va deschide fereastra Project1 -Form1(Code)
in care puteti edita textul dorit.De exemplu,editati urmatoarea procedura:
Private Sub Form_Click()
Form1.Print "Hello world !"
End Sub
Apoi inchideti fereastra de editare si executati din nou cu Run si Start.
Dupa ce fereastra Form1 a fost deschisa si este activa,executati un click
de mouse in fereastra.Se va afisa mesajul dorit.
Acest exemplu,este echivalent cu o comanda de tip PRINT din Basic,dar
necesita o serie de explicatii suplimentare.
Fereastra Form1 este un obiect de tip Windows complet.Ca urmare,este
si se poate utiliza ca si cand ar fi un modul de program complet indepen-
dent.Daca doriti sa vedeti principalele carcteristici ale acestui obiect,
executati un click drept de mouse in fereastra de design si alegeti
optiunea Properties.In fereastra Properties,se pot seta principalele
caracteristici ale unei ferestre inca din etapa de design.
EXEMPLU: pentru a schimba titlul ferestrei,alegeti proprietatea Caption
si editati in loc de Form1 un text oarecare (exemplu: Fereastra1).Sau
pentru a schimba culoarea de fond,alegeti proprietatea BackColor si apoi
selectati una dintre variantele posibile (exemplu: Window Background).
Modul complet de lucru cu obiectele vizuale va fi detaliat ulterior,dar
este bine sa intelegeti de la bun inceput ca o fereastra de tip Windows
este un obiect complex,cu numeroase constante si variabile pentru orga-
nizarea aspectului si cu un set specific de functii specializate,denumite
metode.Orice actiune efectuata in interiorul unei ferestre Windows deter-
mina eliberarea unui mesaj specific de tip Windows.De exemplu,pentru orice
click de mouse,sau pentru orice deplasare a indicatorului mouse se va
elibera un mesaj specific.Nu toate mesajele eliberate pot fi exploatate
prin acelasi mecanism.Pentru o parte dintre aceste mesaje,exista cate o
functie specializata,care verifica in permanenta memoria de operare si
executa o anumita operatie in momentul in care identifica mesajul respec-
tiv.Acest gen de situatii,poarta numele de evenimente Windows si stau la
baza sistemului de comunicatie dintre obiectele de tip Windows.Pentru
restul mesajelor nu exista o astfel de functie si trebuie sa o editati
singuri.In exemplul de mai sus,am utilizat un astfel de eveniment si
anume evenimentul Click.Pentru informatii complete despre acest eveniment
deschideti din manualul Help meniul Contents,alegeti Language Reference,
apoi Events,deschideti directorul de la litera C si alegeti Click Event.
-5-
Observati ca evenimentul Click() determina o anumita actiune de ras-
puns prin intermediul unei proceduri de genul:
Private Sub Form_Click()
.....
End Sub
In exemplul de mai sus am inclus in procedura metoda Print,care tine
locul comenzii similare din BASIC,dar este o metoda specifica a obiecte-
lor in care se pot afisa date.
Daca deschideti si restul directoarelor din Events,puteti observa ca
exista un numar destul de mare de astfel de evenimente,cu ajutorul carora
se va putea organiza orice secventa de actiuni din interiorul ferestrei.
Practic nu este nevoie sa apelati la mesajele Windows,decat daca aveti o
experienta suficiemta si necesitatile practice impun acest lucru.
Dupa ce epuizati toate operatiile dorite,puteti salva fereastra si
proiectul in care a fost inclusa,pentru utilizari viitoare.
In continuare,puteti utiliza o fereastra Windows,pentru a verifica orice
alt element din limbaj.Daca doriti,puteti utiliza un alt eveniment al
ferestrei,sau puteti adauga un buton de comanda,dar pentru etapa de
verificare sau depanare,aceasta este solutia cea mai simpla.
CONSTANTE
Sunt date predefinite,cu valoare fixa in orice punct din program si
in orice moment de executie a programului.Au un identificator si o valoare
oarecare atribuita.In orice situatie posibila,apelarea identificatorului
va fi echivalenta cu utilizarea directa a valorii respective.
EXEMPLU: deschideti un nou proiect si ediati in Form1 urmatorul cod:
Private Sub Form_Click()
Form1.Print "Hello world !"
Dim mesaj1,mesaj2
mesaj1 = MsgBox("Mesaj1",1)
mesaj2 = MsgBox("Mesaj2",vbOKCancel)
Form1.Print vbDate + vbByte
End Sub
Executati fereastra cu Run si Start si executati un click de mouse in
fereastra.Observati textul editat si cele doua ferestre de tip Mesaj.
In exemplul de mai sus,am apelat de doua ori functia MsgBox().Prima
data am utilizat direct valoarea numerica,iar a doua oara am utilizat
constanta potrivita.Ambele solutii sunt perfect functionale si echivalente
dar se va prefera intotdeauna cea de a doua solutie,deoarece in etapa de
verificare si depanare a programului va atrage atentia asupra faptului ca
parametrul respectiv este o constanta si nicidecum o variabila numerica.
Mai mult decat atat,am utilizat doua constante oarecare pentru a efectua
ooperatie matematica (vbDate + vbByte).Nici acest procedeu tehnic nu
este recomandabil,decat in situatii particulare (dar este posibil !).
Programul Visual Basic include un numar foarte mare de astfel de con-
stante.Pentru a putea utiliza aceste constante,deschideti din manualul
Help fila Visual Basic Constants si alegeti domeniul de interes.Este
intotdeuna preferabil sa utilizati una dintre constantele implicite,decat
sa declarati o constanta noua (se face economie de memorie).
Constantele implicite sunt sigure,nu ocupa spatiu de memorie,nu deter-
mina intarzieri in executie,simplifica depanarea unui program.
-6-
Este bine sa utilizati constantele implicite,ori de cate ori doriti sa
optimizati un program,sau atunci cand este important sa detina o vizibi-
litate globala.
Pe langa constantele implicite,puteti declara constante personalizate
cu ajutorul instructiunii Const.
Exemple: Const text1 = "Text oarecare"
Const numar1 AS Double = 3.141692
Daca nu declarati tipul constantei cu AS,aceasta va fi creata in formatul
cel mai potrivit pentru reprezentarea valorii atribuite.
Constantele declarate de catre utilizator,ocupa din spatiul de memorie
si au vizibilitate privata.Pentru ca o astfel de constanta sa fie cu vizi-
bilitate globala,trebuie sa fie declarata cu specificatorul Public.
Dostları ilə paylaş: |
|
|