Volumul 3 Esenţa vieţii: destinul, karma, spiritul

Episodul 22 – NUNDE

Episodul spiritual nr.22 o are ca eroină pe NUNDE. Viaţa ei s-a desfăşurat între anii 81-120 e.n. (secolele 1 şi 2 din era noastră). S-a născut într-un trib de goţi aşezat în apropierea ţărmului Mării Baltice, în sudul peninsulei scandinave. După multe secole, în zona respectivă s-a construit oraşul-port Ystad, aparţinând ţării numite Suedia.

Părinţii lui NUNDE, Krunnod (tatăl) şi Undoke (mama), au avut 11 copii, dintre care 8 (5 băieţi şi 3 fete) au murit, din cauza condiţiilor grele de viaţă. Cele 3 fete supravieţuitoare erau NUNDE, Mygdir şi Humme. Mygdir avea cu 5 ani mai puţin ca NUNDE şi era cu 2 ani mai în vârstă decât Humme.

Strămoşii lor, popor migrator de origine germanică, răspândit pe ţărmul estic al Mării Baltice, preluase o parte din obiceiurile de trai ale băştinaşilor laponi, pe care îi alungaseră spre ţinuturile sălbatice din nordul Scandinaviei. Bărbaţii din satul căruia îi aparţinea familia lui NUNDE se ocupau cu pescuitul, vânătoarea, confecţionarea unor obiecte din aramă (vase, arme, obiecte de podoabă), creşterea animalelor şi, mai ales, navigaţia pe mare în scopuri de jaf.

Krunnod, ca soţ şi tată, avea putere absolută asupra familiei, împărţindu-şi atribuţiile cu nevasta lui, Undoke. Aceasta, ca unică soţie, avea datoria de a păstra puritarea şi tradiţiile familiale.

Clima aspră sporea nerodnicia pământului. Obiceiul cultivării plantelor comestibile nu era suficient pentru hrana locuitorilor. Creşterea turmelor de reni, vânătoarea şi pescuitul completau necesarul de alimente necesare supravieţuirii.

NUNDE şi surorile ei au crescut lângă mama lor, bucurându-se de profundul respect al tatălui şi al tuturor bărbaţilor din sat. În tribul lor se credea că zeii înzestraseră femeile cu daruri supranaturale. Din acest motiv, femeile se bucurau de multă consideraţie, iar sfaturile lor nu erau dispreţuite niciodată. Bărbaţii le cereau părerea şi sprijinul în luarea unor decizii majore, pentru binele fiecărui membru al tribului.

La 14 ani, NUNDE i-a fost dată de nevastă unui tânăr gospodar de 25 de ani, căruia i se spunea Trudhhon. Era un bărbat înalt, puternic, cu ochii albaştri şi părul blond. Lupta grea cu viaţa îl călise. Întreaga lui înfăţişare dovedea cutezanţă şi dârzenie. Privirea lui aspră trăda încordarea omului silit să se bazeze numai pe puterile sale. Obişnuia să poarte barbă şi păr lung.

Ceremonialul căsătoriei a fost simplu. În prezenţa rudelor, Trudhhon i-a adus dota viitoarei soţii, compusă din animale şi arme. Aceasta urma să fie transmisă viitorilor copii. La rândul ei, NUNDE i-a dat o armă lui Trudhhon, pentru a arăta că era pregătită să împartă cu el viaţa periculoasă de războinic. La fel ca toţi bărbaţii tribului, cel ales drept soţ era gospodar şi soldat, mereu pregătit pentru atac. Armele lui Trudhhon erau în special ofensive: lance lungă, săbii lungi cu două tăişuri, topoare, pumnale.

La noua ei gospodărie, NUNDE a găsit oi, bovine, un mic teren agricol. Casa soţului era construită din lemn. Avea un singur nivel şi o singură încăpere locuibilă, unde se afla vatra. Confecţionarea hainelor din lână şi piele intra în atribuţiile lui NUNDE.

Femeia a dat naştere la 7 copii, rămânând în final cu doi băieţi: Harran şi Gorrund. Pe primul îl născuse la 17 ani, iar pe celălalt, la 25. Trei fetiţe şi doi băieţi muriseră din cauza unor răceli grave. Fiii supravieţuitori semănau bine cu tatăl atât la înfăţişare, cât şi la caracterul tenace. Amândoi erau blonzi, cu ochi albaştri, ca părinţii lor. Părul ondulat era moştenit de la NUNDE.

Trudhhon i-a învăţat să vâneze, să pescuiască, să alunge haitele de lupi, să lupte cu armele specifice neamului. I-a dus pe mare, cu modesta corabie a familiei, la pescuit şi la prădarea unor nave aflate în primejdia naufragiului. Mereu cu privirea aţintită spre largul apei, Trudhhon şi fiii săi aşteptau să zărească nave străine, bune de atacat şi prădat. Practica pirateriei făcea parte din obiceiurile comunităţii lor.

NUNDE, femeie voinică şi neînfricată, demnă urmaşă a neamului de goţi războinici, ştia să mânuiască armele bărbaţilor. De multe ori luptase alături de tatăl, soţul şi fiii ei, când satul fusese atacat de pe mare sau de pe uscat. Primejdia războiului exista permanent în viaţa tuturor. Nevoia de hrană îi îndemna pe mulţi să recurgă la jafuri şi crime, de-a lungul întregului ţărm al Mării Baltice. Când fiecare dintre băieţii lui NUNDE a fost în stare să poarte armele, tatăl lor le-a dat în folosinţă câte o suliţă lungă şi un scut, în cadru festiv, de faţă cu toată adunarea sătenilor.

NUNDE a reuşit să îl vadă numai pe Harran ajuns la maturitate. Băiatul avea 22 de ani, iar fratele său, 14, când, alături de Trudhhon, şi-au îngropat mama, sfârşită din viaţă la doar 39 de ani. Curajoasa NUNDE supravieţuise rănilor căpătate în luptele cu atacatorii sălbatici ai satului, dar nu reuşise să reziste la naşterea unui băieţel. Muriseră atât ea, cât şi pruncul.

Nina Petre
11 martie 2015