Volumul II memoriu general
Yüklə 0,67 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Flora şi fauna de pe teritoriul oraşului
- SITURI ARHEOLOGICE REPERATE Pe teritoriul oraşului nu există situri arheologice declarate sau reperate PREZENTARE FOTOGRAFICĂ A ORAŞULUI
- HOTEL FORTUNA CENTRUL WELNESS LACUL CIUCAŞ MOARA LA FĂGĂDĂU PÂRTIA DE SCHI PIATRA ŞOIMILOR
- PIAŢA AGROALIMENTARĂ VILA TIP FACHWERK ALEEA PIETONALĂ IZVOR DE APĂ MINERALĂ IZVOR DE APĂ MINERALĂ VILĂ
- CORIDORUL ECOLOGIC BĂILE TUŞNAD - VARGYAS
- ZONE DE RECREARE, ODIHNĂ, AGREMENT, TRATAMENT
- OBIECTIVE INDUSTRIALE ŞI ZONE PERICULOASE
- DEPOZITE DE DEŞEURI MENAJERE ŞI INDUSTRIALE
- DISFUNCŢIONALITĂŢI-PRIORITĂŢI
Suprafaţa (ha): 1,5 ha Tip de rezervaţie: botanică Coordonate generale: Situată în parte sud vestică a comunei Tuşnad în apropiere de oraşul Băile Tuşnad Se află pe teritoriul administrativ al comunei Tuşnad şi nu al oraşului Băile Tuşnad. Această rezervaţie botanică se situează în întregime la capătul sudic al lanţului neo eruptiv Harghita având altitudinea maximă de 824 m. Datorită poziţiei geografice şi reliefului, parametrii climatici conduc la includerea acestei rezervaţii în subetajul climatic al munţilor mijlocii (cu caracteristicile topo-climatului continental). Aspectul închis al bazinului intramontan face ca masa de aer rece să stagneze mult pe zonele mai joase, fapt ce determină masa de aer mai cald să se ridice deasupra celei reci. Vegetaţia Vegetaţia Pietrei Şoimilor e constituită din specii de plante caracteristice habitatelor uscate şi stâncoase spre exemplu: vulturica lui Teleki (Hieracium telekianum), care este un endemism local, vulturica onaltă (Hieracium piloselloides), urechelniţa (Jovibarba hirta), şoaldina mare (Sedum maximum), şoaldina acră (Sedum acre), borşişorul (Sempervivum marmoreum), pojarniţa perforată (Hypericum perforatum), drobul de munte (Cytisus hirsutus). În timpul lunilor de vară de-a lungul fluxului curat de apă al celor două pâraie (Corbul şi Minerul) putem admira lăptucul oii (Telekia speciosa) care poate ajunge uneori la 2 m înălţime. Imaginea generală a florei din rezervaţie prezintă un aspect caracteristic (stratificare inversă) datorită fenomenului meteorologic de inversiune de temperatură . În jurul oraşului Băile Tuşnad, la o altitudine de 650 m se pot observa coniferele adaptate la clima mai rece, iar mai sus, spre Piatra Şoimilor, la o altitudine de 800 m, foioasele adaptate la temperaturi mai ridicate. Piatra Şoimilor este înconjurată de păduri de conifere şi foioase alcătuite din specii variate dintre care pot fi amintite: alunul (Corylus avellana), carpenul (Carpinus betulus), fagul (Fagus sylvatica), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), plopul tremurător (Populus tremula), stejarul (Quercus robur), mesteacănul (Betula pendula), ulmul de munte (Ulmus glabra), molidul (Picea abies), bradul argintiu (Abies alba) sau pinul de pădure (Pinus sylvestris). Fauna Speciile de fluturi ce pot fi cel mai des observate la limita rezervaţiei sunt: fluturele amiral-roşu (Vanessa atalanta), Polygonia c-album, fluturele-de-varză (Pieris brassicae), Nymphalis urticae, arginie mare de pădure (Argynnis paphia), ochi de păun de zi (Inachis io), Aphantopus hyperantus. După perioadele umede, pe malul pârâului Corbului apar şi amfibienii (Amphibia), spre exemplu buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), iar în preajma vegetaţiei de pe mal şi în subarbustul dens se poate observa o mare varietate de insecte (Insecta): libelula (Calopteryx virgo), băligarul (Geotrupes stercorarius), furnica roşie de pădure (Formica rufa), viespea-furnică (Mutilla europaea), buburuza (Coccinella septempunctata), ploşniţă de pădure (Pentatoma rufipes) sau musca scorpion (Panorpa communis). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare şi răpitoare: piţigoiul de brădet (Periparus ater), piţigoiul de creastă (Lophophanes cristatus), alunarul (Nucifraga caryocatactes), huhurezul mare (Strix uralensis), buha (Bubo bubo), scorţarul (Sitta europaea), ciocănitoarea pestriţă mare (Dendrocopos major), pănţăruşul (Troglodytes troglodytes) sau piţigoiul albastru (Cyanistes caeruleus), de pe Piatra Şoimilor fiind obsevate printre păsările care cuibăresc în pădure şi păsări răpitoare diurne. Cel mai frecvent zărit este şorecarul comun (Buteo buteo), dar se mai pot vedea şi uliul păsărar (Accipiter nisus), vânturelul roşu (Falco tinnunculus), uliul porumbar (Accipiter gentilis) şi uneori şi acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina). Mamifere, care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Şoimilor sunt: veveriţa roşcată (Sciurus vulgaris), pârşul mare (Glis glis), ariciul (Erinaceus roumanicus), căprioara (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), liliacul comun (Myotis myotis), pisica sălbatică (Felis silvestris), viezurele (Meles meles), nevăstuica (Mustela nivalis), vulpea (Vulpes vulpes), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynxlynx) sau lupul (Canis lupus). Rezervaţia Piatra Şoimilor este în custodia Organizaţia Geo Ecologică Accent Braşov şi este într-o stare de conservare foarte bună iar conform Legii nr. 5/2000 au fost declarate 1,5 ha dar după evaluări şi măsurători sunt identificate 11ha. Flora şi fauna de pe teritoriul oraşului: Este formată din păduri de răşinoase, elementele dominante fiind bradul şi molidul întrerupte pajişti montane secundare, mai ales în zonele defrişate şi din păduri de amestec fag şi molid. Fauna este şi ea variată ca în toate pădurile montane ale ţării. Dintre animalele cele mai des întâlnite sunt: lupul (Canis Lupus), cerbul carpatian (Cervus Elaphus Carpaticus), mistreţul (Sus Scrofa), ursul carpatin (Ursus Aeetos), vulpea (Vulpes vulpes), veveriţa (Lutra vulgaris), bursucul (Melis melis), dihorul (Putorius putorios), iepurele (Lepus europeanus), etc. Dintre păsări amintim: cocoşul de munte (Picorides Tridactylus alpinus), cucul (Cuculus canarus), corbul (Conus corat), etc. Trăiesc de asemenea numeroase specii de reptile, precum: vipera (Vipera berus), şopârla de munte (Lacerta vivpera), iar în apele repezi de munte trăiesc păstrăvul indigen (Salmo trutta forio) şi păstrăvul fântânel (Selvehinus fontinalis). MONUMENTE ISTORICE Pe teritoriul oraşului nu există monumente istorice declarate şi nici propuneri de includere pe lista PATJ a judeţului. SITURI ARHEOLOGICE REPERATE Pe teritoriul oraşului nu există situri arheologice declarate sau reperate PREZENTARE FOTOGRAFICĂ A ORAŞULUI VEDERE DE ANSAMBLU VEDERE DE ANSAMBLU LACUL CIUCAŞ HOTEL O3ZONE HOTEL TUŞNAD HOTEL FORTUNA CENTRUL WELNESS LACUL CIUCAŞ MOARA LA FĂGĂDĂU PÂRTIA DE SCHI PIATRA ŞOIMILOR VEDERE DE PE PIATRA ŞOIMILOR CENTRUL WELNESS VEDERE DE ANSAMBLU ORAŞUL BĂILE TUŞNAD LACUL SF. ANA PIAŢA AGROALIMENTARĂ VILA TIP FACHWERK ALEEA PIETONALĂ IZVOR DE APĂ MINERALĂ IZVOR DE APĂ MINERALĂ VILĂ IZVOR CRUCE DE PIATRĂ STR. OLTULUI Hartă trasee turistice marcate: 
CORIDORUL ECOLOGIC BĂILE TUŞNAD - VARGYAS Coridoarele ecologice sunt elemente de peisaj de formă mai mult sau mai puţin lineară care diferă prin structură şi funcţie de zona înconjurătoare şi care facilitează deplasarea speciei ţintă prin zone cu tipuri de habitate mai puţin favorabile acesteia. Orice structură naturală sau antropică care poate să îngreuneze sau să împiedice mişcarea naturală a animalelor poate fi considerată o barieră. Toată zona Băile Tuşnad este considerat un coridor ecologic care are lăţimea de 6300m însă lăţimea reală a coridorului este de 2200m datorită infrastructurii existente. Zona este situată de-a lungul drumului naţional DN 12 între localitatea Băile Tuşnad şi localitatea Bixad din judeţul Covasna. Asigură conectivitatea între siturile Natura 2000”Herculian”ROSCI 000091 şi „Ciomad-Balvanyos” ROSCI0037, respectiv „Tinovul Mohoş-Lacul Sf. Ana” ROSCI0248 Cele mai frecvente bariere antropice în cadrul habitatului natural al ursului brun sunt următoarele:
Coridorul ecologic de la Băile Tuşnad este o zonă puternic antropizată iar conflictul dintre om –urs nu este deloc neglijabilă. Este o zonă extrem de expusă la conflictele dintre om şi urşi, precum şi la accidente rutiere şi feroviare cauzate de urşi. Acest coridor este fragmentat de drumul naţional DN 12, de calea ferată Braşov - Ciceu – Deda, de râul Olt respectiv de zona de locuit. În cadrul localităţii Băile Tuşnad zonele cele mai frecvent vizitate de urşi sunt zonele în care se depozitează deşeurile menajere. Aceste zone sunt vizitate mai ales de femele sau de femele cu pui principala resursă de hrană fiind deşeurile menajere. În scopul limitării accesului urşilor în intravilan se propun următoarele măsuri:
5 fire= 20324 Euro - Obligativitatea realizării sistemului de colectare a deşeurilor de tip Bear Proof şi realizarea unei reţele de amplasament, oraşul necesitând aproximativ 11 bucăţi de tomberoane de tip rezistente la urşi cost estimativ 13750Euro. Intervenţii propuse Locaţia fostului depozit de deşeuri menajere trebuie verificat cu regularitate pentru prevenirea habituării. Zona cu verdeaţă abundentă de la intrarea în localitate în jurul staţiei de alimentare cu carburanţi. Acest culoar este încă liber de construcţii şi ar trebuii păstrat în această stare. Tronsonul de drum cu vizibilitate redusă trebuie dotat cu mijloace de avertizare a şoferilor în legătură cu prezenţa urşilor, sau să fie redusă viteza maximă legală. Zona de traversare a drumului naţional între staţia de carburanţi şi gara CFR. Zona ar trebui dotată cu mijloace de împiedicare a accesului urşilor pe partea carosabilă care poate fi un gard electric de exemplu amplasat în pădure. Containerele de depozitare a deşeurilor menajere din faţa gării au fost protejate prin împrejmuire, acest fapt însă nu împiedică în totalitate accesul urşilor la hrană. Aceste trebuie schimbate în containere îngropate sau de alt tip rezistente la urşi. Zona împădurită de la ieşirea din localitatea Băile Tuşnad de la pârtia de schi şi până la fostul depozit de deşeuri se va păstra şi conserva. Păstrarea culoarului de trecere este recomandată pe o lungime de minimum 650m. Zona carierei de piatră cu efect de barieră absolută, pentru acesta nu se recomandă extinderea perimetrului de exploatare. Aceste măsuri pot fi realizabile împreună cu comuna Tuşnad prin accesarea fondurilor de mediu pentru proiecte pe această temă. ZONE DE RECREARE, ODIHNĂ, AGREMENT, TRATAMENT Obiectivul general al proiectului prin propunerile făcute este promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii oraşului Băile Tuşnad ca destinaţie turistică. Prin promovare se doreşte ca sectorul turistic să contribuie la creşterea economică a oraşului, înfiinţarea de noi locuri de muncă, iar prin turism sprijinirea consolidării identităţii proprii a zonei turistice Băile Tuşnad. Localitatea Băile Tuşnad s-a format de-a lungul celor 44 de izvoare naturale prezente aici. Din numărul mare de surse de apa, care alimentează punctele de tratament, doar 6 sunt amenajate şi folosite, din care izvoarele Stănescu, Mikes, Apor şi Ileana sunt cele folosite pentru curele externe. În rest, cei care îşi doresc un tratament natural, pot opta pentru unul dintre centrele disponibile, în care se tratează diverse afecţiuni, cum sunt cele cardiovasculare, digestive, endocrine, urinare şi nervoase. Posibilităţile pe care le oferă bazele de tratare de aici sunt următoarele: masaj reflex, băi, cură internă cu ape minerale, magnetoterapie, băi galvanice, gimnastică medicală, cure de băi carbogazoase calde, împachetări cu parafina, terapii în apă, fizioterapii etc. În plus, reconfortarea psihică este asigurata aici de un bioclimat tonic, bogat în ioni negativi şi în aerosoli. Poziţia geografică cu o accesibilitate uşoară situat pe o cale rutieră de importanţă naţională, regională , valorile de patrimoniu construit şi natural atât din interiorul oraşului cat şi din împrejurimile sale, dar şi tradiţiile culturale cu rol identitar major(tradiţia apei minerale, a tratamentului balnear) reprezintă avantaje decisive ale oraşului in competiţia intre localităţi-staţiuni pentru atragerea turiştilor şi găzduirea evenimentelor. Existenţa unei infrastructuri balneare şi sportive în reconstrucţie-extindere, dar şi proximitatea unor destinaţii turistice renumite pe plan naţional şi internaţional amplifică atractivitatea evenimentelor (festivaluri, competiţii sportive) organizate in oraş. În acest fel, turismul clasic ( balnear, cultural, urban, rural, montan) şi turismul specializat cu caracter sportiv, de evenimente, studii) se susţin şi se impulsionează reciproc. Zona spaţiilor verzi pentru agrement şi sport este reprezentativă şi este compusă din terenul de sport, parcuri şi grădini, zona lacului Ciucaş respectiv a parcului de aventură. În jurul localităţii şi în cadrul intravilanului vegetaţia este abundentă. Zona verde se împarte în următoarele subzone:
Spaţiile plantate sunt suficiente şi sunt alcătuiţi în mare parte din arbuşti de mică şi medie dimensiune respectiv plantaţii naturale. Ca dotare sportivă se găseşte un teren de sport şi sală de sport în partea central vestică a localităţii în zona campingului, teren minifotbal, parc de aventură. O zonă verde deosebită se află în afara teritoriului administrativ în partea central vestică faţă de localitate şi anume Piatra Şoimilor rezervaţie botanică. OBIECTIVE INDUSTRIALE ŞI ZONE PERICULOASE Nu sun pe teritoriul oraşului Băile Tuşnad. Suprafaţa zonei industriale este de 0,3 ha ceea ce reprezintă un procent de 0,16% din intravilan. REŢEAUA PRINCIPALĂ DE CĂI DE COMUNICAŢII Teritoriul oraşului Băile Tuşnad este străbătut de drumul naţional DN 12 Braşov - Miercurea Ciuc – Topliţa respectiv de una din căile ferate principale magistrala 316 Braşov – Deda - Războieni. Drumul naţional DN 12 Braşov - Miercurea Ciuc – Topliţa traversează localitatea pe direcţia nord sud. De pe acest drum se ramifică străzile de deservire locală. Străzile existente sunt de categoria tehnică III cu două benzi de circulaţie şi respectiv de categoria IV cu o singură bandă. Drumurile publice DN 12 sunt conform legii 43 din categoria III cu două benzi carosabile. Lăţimea în profil transversal între garduri este de 10-16 m, lăţimea părţii carosabile de 6,00-7,00 m. Scurgerea apelor pluviale este rezolvată cu şanţuri numai pe marginea drumului naţional care deja necesită reparaţii majore. Reţeaua stradală necesită îmbunătăţiri locale de trasee şi profiluri realizabile în cadrul amprizei şi a spaţiului public existent, precum şi dotări pentru parcaje staţii de transport în comun şi mobilier stradal. Drumurile secundare necesită toate amenajări şi modernizări. Reţeaua de căi feroviare Localitatea Băile Tuşnad dispune de conexiune directă pe calea ferată principală magistrala 316 Braşov – Deda - Războieni. Accesul pentru turiştii străini este facilitat şi de faptul că trenurile internationale Corona şi Hargita Intercity opresc în gara din oraş. Gara CFR este modernizată, cu peron ridicat şi asfaltat, amenajat şi pentru persoane cu dizabilităţi. Pe terenurile rezervate dezvoltării căilor ferate, stabilite prin documentaţiile de amenajare a teritoriului aprobate se interzice autorizarea executării construcţiilor definitive conform legii nr. 363/2006 de aprobare a Planului de amenajare a teritoriului naţional secţiunea I- Căi de comunicaţie. În zona de protecţie a căii ferate se interzice amplasarea:
Se recomandă ca amplasarea clădirilor de locuit să fie cât mai departe de calea ferată. Amplasarea lor în zona de protecţie a căii ferate nu este recomandată. Noile intersecţii ale drumurilor cu liniile ferate se vor proiecta denivelat (pasaje superioare, pasaje inferioare) Sistematizarea verticală a ternului inclusiv a drumurilor din apropierea căii ferate se vor proiecta astfel încât apele pluviale să nu fie dirijate spre zona de siguranţă a căii ferate. Pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie se va solicita obligatoriu avizul CNCF ”CFR”-SA. Realizarea în zona drumului public a oricărei construcţii sau instalaţii, în orice scop se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al administratorului drumului cu se asigurarea amplasamentul pentru lucrări conexe, utilităţi. Prospectul stradal se va amenaja cu rigole de scurgere şi trotuar pentru pietoni. La delimitarea parcelelor destinate amplasării de construcţii care presupun acces din drumului naţional DN 12 se va urmări crearea de drumuri colectoare pentru evitarea creării acceselor noi de pe drumul naţional, pentru aceste se vor elabora planuri urbanistice zonale conform planşei de reglementări zonificare. La delimitarea parcelelor destinate amplasării de construcţii care presupun acces de la drumul naţional DN 12 se va avea în vedere rezervarea unor suprafeţe de teren necesare pentru asigurarea lucrărilor edilitare în afara amprizei drumului. Zonele de protecţie pentru DN 12 sunt de 22m de la axul drumului până la marginea exterioară a zonei drumului . Accesabilitate aeriana Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale se află la Târgu Mureş şi Bucureşti Otopeni, aeroportul Ghimbav Braşov fiind în curs de proiectare. Staţii de autobuz Există curse, iar autobuzele opresc în oraş însă staţiile necesită să fie amenajate. DEPOZITE DE DEŞEURI MENAJERE ŞI INDUSTRIALE Deşeurile menajere din localitate sunt colectate şi transportate pe bază de contract cu SC AVE HURON SRL deşeurile menajere fiind transportate la o instalaţie de eliminare autorizată din punct de vedere al protecţiei mediului. Localitatea nu dispune de puţ sec însă primăria are contract cu SC Protan care rezolvă transportul hoiturilor în cazuri deosebite. Depozitul frigorific pentru depozitarea cadavrelor de animale provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale , sau a celor găsite moarte pe teritoriul comunei , pentru care nu se poate identifica proprietarul ,care trebuie prevăzut pe teritoriul fiecărei comune conform legislaţiei în vigoare, se va prevedea în cadrul localităţii Băile Tuşnad în zona sudică a localităţii în zona staţiei de epurare care este în proprietatea primăriei şi are acces direct din drum. DISFUNCŢIONALITĂŢI-PRIORITĂŢI Circulaţie
Fond construit şi utilizarea terenurilor
Spaţii plantate agrement şi sport
Probleme de mediu
Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu
Servicii şi activităţi comerciale
Gospodărie comunală - colectarea selectivă a deşeurilor, mai ales cele menajere, la sursă recuperarea şi refolosirea la maximum a deşeurilor care se pretează acestor posibilităţi Modalităţile de eliminare a poluării constau din modificarea treptată a fluxurilor tehnologice cu „tehnologii curate”, fără generare de deşeuri şi introducerea de modalităţi noi pentru eliminarea finală a deşeurilor. - punerea şi menţinerea sub control a surselor de poluare a atmosferei existente - impunerea autocontrolului emisiilor pentru sursele cu rol determinant asupra calităţii aerului - eliminarea emisiilor necontrolate şi accidentale - amplasarea noilor obiective potenţial poluatoare ale aerului în afara zonelor locuite ţinând cont şi de direcţia dominantă a vânturilor - eliminarea din trafic a autovehiculelor a căror emisii de noxe constituie o sursă de poluare a atmosferei - reducerea etapizată şi progresivă a emisiilor în corelaţie cu progresul ştiinţific şi tehnic în domeniu şi în funcţie de disponibilităţile financiare ale fiecărui agent economic - înlocuirea combustibililor solizi cu gaze naturale datorită faptului că utilizarea combustibililor solizi (lemne şi cărbuni) la încălzirea locuinţelor conduce la evacuarea în atmosferă a unei game mari de poluanţi şi în cantităţi mai mari decât în cazul folosirii gazelor naturale. Din punct de vedere al vegetaţiei se impune conservarea şi gestionarea pe baze ecologice şi durabile a vegetaţiei forestiere, creşterea funcţiei de protecţie a pădurii. - păstrarea integrităţii fondului forestier public şi privat - creşterea funcţiei şi rolului ecologic de protecţie a mediului exercitată de pădure, prin conservarea bio - diversităţii pădurilor - Utilizarea energiei solare în mod curent, la prepararea apei calde menajere din locuinţele individuale,energia solară având avantajul de a fi inepuizabilă, abundenta, cu un cost neglijabil în forma sa brută şi, mai ales, nepoluantă, acestea fiind aspecte de mare importanţă pentru valorificarea ei în viitor. Yüklə 0,67 Mb. Dostları ilə paylaş:
|