World health organization


PLANUL PENTRU SIGURANŢA APEI ÎN EVALUAREA RISCULUI ŞI MANAGEMENTUL FENOMENELOR METEOROLOGICE EXTREME PENTRU UTILITĂŢILE DE APĂ



Yüklə 0,5 Mb.
səhifə13/20
tarix01.09.2018
ölçüsü0,5 Mb.
#76342
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   20

7. PLANUL PENTRU SIGURANŢA APEI ÎN EVALUAREA RISCULUI ŞI MANAGEMENTUL FENOMENELOR METEOROLOGICE EXTREME PENTRU UTILITĂŢILE DE APĂ




7.1 PLANURI PENTRU SIGURANŢA APEI


  1. Planurile pentru siguranţa apei (Water Safety Plans - WSP) au fost introduse de OMS17 ca „utilizarea unui abordări comprehensive a evaluării şi managementului riscului care cuprinde toate etapele alimentării cu apă, de la captare până la consumator”. Scopul lor este clar: „să asigure în mod consecvent siguranţa şi caracterul acceptabil al apei potabile”. Marele avantaj al strategiei WSP este acela că poate fi aplicat pentru a proteja siguranţa apei în sisteme de alimentare de toate tipurile şi dimensiunile, indiferent de simplitatea sau complexitatea lor. O altă caracteristică importantă a abordării WSP este acela că este dinamică şi practică, şi nu reprezintă o procedură operaţională standardizată, inflexibilă. Din acest motiv ea este adecvată pentru a gestiona schimbările cantitative şi calitative ce pot fi provocate de fenomenele meteorologice extreme. În următoarele paragrafe, sunt revizuite etapele cheie ale planului pentru siguranţa apei pe baza manualului oficial OMS18.

Înfiinţarea echipei WSP


  1. Echipa WSP este în general constituită din personalul companiilor de apă cu experienţă în sistemele de alimentare cu apă şi cu o înţelegere directă a pericolelor la care sunt supuse continuitatea alimentării cu apă şi calitatea produsului final. Pentru integrarea corespunzătoare a fenomenelor meteorologice extreme în abordarea WSP este necesar ca echipa să includă de asemenea cel puţin experţi din serviciile geo-hidrologice şi meteorologice care acoperă zona de deservire a utilităţilor de apă. Astfel se va obţine accesul la informaţiile istorice despre inundaţii şi secete, ca şi la o prognozare detaliată a viitoarelor schimbări în modelele hidrologice. Trebuie stabilite de la început căile de comunicare cu sistemele naţionale de sănătate pentru (a) a înţelege mai bine vulnerabilitatea componentelor cheie ale sistemului de sănătate (spitale, dispensare, staţii de prim ajutor, ospicii etc.); (b) a înţelege rolul pe care sistemul de sănătate îl poate juca în cazul inundaţiilor şi secetelor, şi cum poate fi organizat suportul lor reciproc; (c) a colecta informaţii despre persoanele cu nevi speciale şi cu rezistenţă redusă (vârstnicii, persoanele cu imunitatea compromisă, cele care au nevoie de asistenţă prelungită la domiciliu).



Descrierea sistemului de alimentare cu apă


  1. Serviciile Europene de alimentare cu apă se aprovizionează din surse foarte variate (râuri, lacuri, puţuri, mine etc.); toate aceste resurse trebuie identificate şi înregistrate, inclusiv caracteristicile lor geohidrologice. Aceste înregistrări trebuie să conţină suficiente detalii pentru a permite evaluarea vulnerabilităţii. De exemplu, nu este suficient să se înregistreze un acvifer, trebuie să se înregistreze şi să se evalueze şi relaţiile acestuia cu apele de suprafaţă şi vulnerabilitatea la poluare astfel generată. În zonele de coastă, nu trebuie înregistrate doar sursele de regenerare a acviferului, ci şi eventuala infiltrare a apei de mare.




  1. Fără a fi cuprinzătoare, următoarea listă relevă câteva dintre problemele cu care se confruntă echipa WSP în această etapă a procesului:




  • Sericii de apă conectate. Interconexiunile dintre serviciile de apă sunt importante pentru a oferi asistenţă în cazul în care unul dintre ele este compromis de un fenomen meteorologic extrem. Trebuie evaluat pericolele la care sunt supuse aceste interconexiuni. Conexiunile nu se limitează la distribuţia apei prin ţevi. Experienţa a relevat că serviciile de apă a marilor aglomerări urbane pot fi solicitate să preia în foarte scurt timp funcţiile de alimentare cu apă a zonelor rurale unde puţurile de mică adâncime devin neproductive în timpul perioadelor de secetă extremă. În astfel de cazuri, conexiunile se realizează cu ajutorul camioanelor.

  • Tratamentul apei în afara activităţii serviciului de apă. Atunci când serviciul de apă este de o calitate necorespunzătoare, aşa cum este adesea cazul în Europa de Est, trebuie colectate informaţii privind practicile curente de depozitare şi tratare internă a apei, astfel încât calitatea nesatisfăcătoare a liniilor de distribuţie să poată fi luată în considerare la evaluarea pericolelor.

  • Utilizarea terenului. Trebuie colectate informaţii detaliate legate de utilizarea terenului, identificându-se pericole precum păscutul vitelor, dar având tot timpul în vedere faptul că fenomenele meteorologice extreme pot schimba natura pericolului. De exemplu, o locaţie contaminată în trecut ce nu impune niciun pericol în condiţii normale poate deveni un pericol semnificativ în timpul ploilor torenţiale.

  • Capacitatea personalului. Dezvoltarea unei caracterizări integrate a sistemului poate necesita modelarea avansată pe computer a ţevilor din reţelelor de distribuţie, a sistemelor de tratare, a reţelelor de distribuţie etc. Poate fi necesară pregătirea personalului pentru a dobândi cunoştinţe GIS şi alte produse software proprietare pentru a îndeplini în mod eficient această sarcină, în special în cazul serviciilor majore de apă.



Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor


  1. Rolul WSP este să ridice întrebarea „ce se poate întâmpla în ce moment pentru ce eveniment, cât de probabil este şi cât de grave pot fi consecinţele”.



  2. Implementarea corectă a acestei etape a WSP necesită o capacitate inovatoare. De exemplu, trebuie colectate informaţii privind alcătuirea ţevilor de distribuţie pentru a identifica problemele legate de dizolvarea plumbului, însă fluctuaţiile de presiune pot rămâne neidentificate ca pericol specific. Acestea reprezintă o problemă pentru sistemele de distribuţia a apei, dar chiar mai mare în reţelele de drenaj şi canalizare. Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor în cadrul locaţiei consumatorului rămâne o problemă pentru multe servicii de apă.




  1. Tabelul XX de mai jos prezintă câteva dintre pericolele asociate frecvent cu fenomenele meteorologice extreme.

Tabelul XX Pericole tipice asociate fenomenelor meteorologice extreme


Captare

Tratare

Distribuţie

Eveniment periculos

Pericol asociat

Eveniment periculos

Pericol asociat

Eveniment periculos

Pericol asociat

Meteorologie

Inundaţii

Schimbarea calităţii apei



Secetă

Alimentare electrică

Întrerupere, netratare, compromiterea distribuţiei.

Fisurarea ţevilor

Infiltrarea contaminanţilor

Variaţii sezoniere

Colonizarea reţelelor de apă de către specii invadatoare

Capacitatea lucrărilor de tratare

Supra-încărcarea hidraulică a centralelor de tratare a apei potabile şi a apelor uzate

Fluctuaţii de presiune

Infiltrarea contaminanţilor

Acvifer deschis

Calitatea apei se schimbă brusc în special după perioade lungi de secetă.

Facilităţi de ocolire

Tratament necorespunzător

Alimentare intermitentă

Infiltrarea contaminanţilor

Puţuri neizolate

Infiltrarea apei de suprafaţă

Tratare necorespunzătoare

Apă netratată







Tubulatura puţului corodată sau incompletă

Infiltrarea apei de suprafaţă

Blocarea filtrelor

Îndepărtarea necorespunzătoare a particulelor







Inundaţie

Suficienţa calitativă şi cantitativă a apei brute

Inundaţie

Întreruperea sau limitarea lucrărilor de tratare













Întreruperea alimentării continue cu substanţe chimice pentru tratare

Tratare / dezinfectare compromisă









Determinarea şi validarea măsurilor de control


  1. „Măsurile de control” reprezintă activităţile şi procesele implementate pentru a reduce riscurile. Ele se determină pentru fiecare pericol sau eveniment periculos identificat; controalele lipsă necesare pentru a face faţă evenimentelor periculoase identificate trebuie documentate şi rezolvate. Trebuie dezvoltat un plan actualizat sau îmbunătăţit care să includă toate pericolele recent identificate.



  2. Măsurile de control trebuie considerate nu numai în funcţie de performanţa lor medie pe termen lung, ci şi prin prisma potenţialului lor de a deveni ineficiente pe scurte perioade de timp. Acest lucru este deosebit de important în cazul fenomenelor meteorologice extreme: de exemplu, anumiţi agenţi patogenici pot şi toxinele lor pot impune un risc real doar în cazul secetelor extreme.



  3. „Validarea” reprezintă procesul de obţinere a probelor privind performanţa măsurilor de control. Validarea diferă de procesele de monitorizare operaţională. De exemplu ea poate include inspecţia vizuală zonelor captărilor pentru a verifica absenţa vitelor, certificarea furnizorilor alternativi, testarea alarmelor pentru întreruperea bruscă a procesului de dezinfecţie UV etc.



  4. „Riscuri”, posibilitatea ca un pericol să apară şi gravitatea consecinţelor sale, trebuie recalculate ţinând cont de eficienţa fiecărei măsuri de control.


Dezvoltarea, implementarea şi întreţinerea planurilor îmbunătăţite


  1. Planurile îmbunătăţite nu se limitează neapărat la lucrările instalaţiilor proprii ale serviciilor de apă. Acum abordarea WSP acordă mai multă atenţie iniţiativelor de captare, cu acţiunea comună a serviciilor de apă şi a altor factori implicaţi în captare. Aceste iniţiative comune sunt în general apreciate de Organismele de Reglementare, întrucât ele pot furniza în timp rezultate mai durabile cu efecte mai reduse asupra mediului decât ar fi posibil prin instalarea unor echipamente mai avansate.



  2. Dezvoltarea planurilor de actualizare oferă oportunitatea de a explora în detaliu conexiunile dintre sistemele de apă şi cele de canalizare dintr-o anumită zonă. Există riscuri binecunoscute de contaminare a resurselor de apă prin ape uzate netratate sau prin efluenţii staţiilor de tratare scurşi sub instalaţiile aflate în funcţionare. Aceste riscuri pot deveni mai importante în cazul inundării staţiilor de tratare a apelor uzate, avarierea parţială a acestora datorită suprasolicitării, sau inundării paturilor de uscare pentru nămol. O revizuire detaliată a riscurilor în timpul dezvoltării planurilor de îmbunătăţire poate conduce la reevaluarea acestora.



Monitorizarea măsurilor de control


  1. “Monitorizarea operaţională” include definirea şi validarea monitorizării măsurilor de control şi stabilirea procedurilor pentru a demonstra starea operaţională a acestor măsuri. De exemplu, în multe state din estul Europei ţevile fisurate şi racordurile neautorizate au condus la infiltrarea apei contaminate. Întreţinerea presiunii sistemului trebuie să reprezinte o măsură de control, iar instalarea manometrelor în sistem reprezintă o măsură de monitorizare adecvată care verifică funcţionarea permanentă măsurii de control.



  2. Sunt necesare sisteme de rezervă pentru a asigura continuitatea alimentării în cazul în care sistemul de monitorizarea semnalează o defecţiune a măsurilor de control. De exemplu, dacă staţia de clorinare se defectează iar inundarea drumurilor de acces împiedică noile resurse să ajungă la unitatea de producţie, atunci în reţeaua de distribuţie trebuie introdusă apă din surse pre-identificate. Desigur, riscurile asociate unei astfel de sursă alternativă trebuie identificate şi eliminate în timpul dezvoltării WSP.

Verificarea eficienţei WSP


  1. Verificarea implică trei activităţi care, luate împreună, probează funcţionarea eficientă a WSP. Acestea sunt:



(a) Monitorizarea conformităţii: validarea eficienţei şi monitorizarea performanţelor pe baza valorilor limită stabilite.

(b) Auditarea internă şi externă a activităţilor operaţionale, asigurându-se că, din punct de vedere calitativ, apa respectă valorile limită stabilită, şi că riscurile sunt controlate.

(c) Satisfacţia clientului: monitorizarea satisfacţiei clientului este importantă pentru a se asigura să apa furnizată de servicii va fi într-adevăr folosită. Trebuie înfiinţate programe de comunicare pentru a instrui consumatorii pe probleme de siguranţă. Aceasta poate include reasigurarea consumatorilor de siguranţa permanentă a apei atunci când, de exemplu, apare decolorarea temporară sau alte modificări organoleptice datorită unei schimbări bruşte a calităţii apei brute, dar şi managementul incidentelor care compromit calitatea microbiană a apelor. Trebuie să se evite ca utilizatorii să apeleze la surse de apă nesigure atunci când problemele nu compromit siguranţa apei distribuite sau când calitatea apei poate fi controlată cu uşurinţă printr-un tratament simplu la domiciliu.

Pregătirea procedurilor manageriale


  1. Trebuie întocmite Proceduri Standard de Operare (Standard Operation Procedures - SOP) pentru managementul sistemului în condiţii normale. La fel de importantă este întocmirea unor Proceduri de Operare pentru Cazuri Speciale (Incident Situation Operational Procedures ISOPs) ca parte integrantă a WSP. ISOP trebuie să descrie în detaliu paşii ce trebuie urmaţi în „cazuri” speciale specifice, când poate avea loc pierderea controlului în sistem. De asemenea, ciclul de revizuire şi actualizare este important în special pe măsură ce apar zilnic noi informaţii şi modele mai fidele pentru impacturile probabile ale schimbărilor climatice.




  1. În ciuda tuturor eforturilor rezonabile pentru a întocmi planuri de urgenţă cât mai detaliate şi mai cuprinzătoare posibil, este omeneşte imposibil să se prevadă toate evenimentele. Pot apare, sau este foarte probabil să apară, evenimente / incidente neprevăzute pentru care nu există măsuri reparatorii. În acest caz trebuie urmat un plan generic pentru cazuri de urgenţă. Acesta trebuie să includă un protocol pentru evaluarea situaţiei şi identificarea circumstanţelor care activează planul de reacţie pentru situaţii de urgenţă.



  2. Este important ca evenimentele extreme trecute, sau evitarea la limită a scoaterii din funcţie a sistemului de către evenimentele extreme, să fie analizate întrucât ele ar putea reprezenta un indicator al situaţiilor de urgenţă viitoare. Este de asemenea foarte important ca aceste lecţii învăţate să fie comunicate întregii comunităţi de servicii de apă prin reţele specializate, media etc.



  3. Programele de asistenţă includ: cercetare şi dezvoltare; training şi consolidarea capacităţii, etalonarea echipamentelor, intercalibrarea laboratoarelor, întreţinere preventivă, dezvoltarea şi implementarea protocoalelor de reclamaţii ale consumatorului şi procesarea lor, şi training pe probleme juridice.

Revizuire periodică


  1. Echipa WSP trebuie să se întrunească periodic pentru a revizui planul de ansamblu şi pentru a analiza experienţele şi noile proceduri. Procesul de revizuire este esenţial pentru implementarea în ansamblu a WSP, şi oferă bazele pentru efectuarea evaluărilor viitoare.



  2. În urma unei situaţii de urgenţă sau a unui incident sau a evitării la limită a defecţiunilor, riscurile trebuie reevaluate şi eventual implementate într-un plan de îmbunătăţire / actualizare.



  3. De asemenea, după investiţii majore vizând adaptarea la schimbările climatice, precum instalarea rezervoarelor pentru ape pluviale, sau instalarea coloanelor PAC, se recomandă revizuirea WSP pentru a vedea dacă SOP şi ISOP sunt corespunzătoare sau dacă trebuie revizuite şi modificate.


Gestionarea reacţiei


  1. WSP trebuie revizuit după fiecare situaţie de urgenţă, incident sau eveniment neprevăzut, indiferent dacă s-au identificat sau nu noi pericole, pentru a se asigura, dacă este posibil, că situaţia respectivă nu va reapare şi dacă reacţia a fost suficientă sau dacă putea fi gestionată mai bine.



  2. Întotdeauna este posibil ca revizuirea post-incident să identifice domeniile în care pot fi aduse îmbunătăţiri; în multe dintre cazuri, cele mai bune rezultate vor fi obţinute atunci când şi alte părţi implicate participă la această revizuire.



Managementul integrat al resurselor de apă


  1. Avantajele includerii serviciilor de apă în cadrul managementului integrat al resurselor de apă au fost comentate de mai mulţi autori19. Iată câteva exemple: reducerea efectelor negative ale externalizării, provocate de utilizarea interdependentă a resurselor de apă şi teren; costurile de oportunitate suportate atunci când factorii de producţie sunt folosiţi cu costuri pentru valoare / beneficii reduse; şi economiile realizate prin intermediul lărgirii spectrului de opţiuni manageriale.



  2. Câteva state din afara Uniunii Europene fac progrese în direcţia IWRM prin activităţi în domeniul managementului bazinelor hidrografice, identificând rolurile şi responsabilităţile instituţionale, sporind participarea părţilor implicate şi consolidând mecanismele financiare în conceptul managementului integrat.



  3. În Uniunea Europeană, a fost creat cadrul legislativ pentru ca strategiile de adaptare a serviciilor de apă la schimbările climatice să fie integrate într-o abordare IWRM. Principalele elemente juridice ale acestei strategii juridice sunt:




  • Directiva 2000/60/EC a Parlamentului şi Consiliului European din 23 octombrie 2000, care stabileşte cadrul pentru activităţile Comunităţii în domeniul politicii apei – Directiva Cadru Europeană pentru Apă.

  • Directiva 2007/60/EC a Parlamentului şi Consiliului European din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscului de inundaţii

  • Comunicarea Finală a Comisiei către Parlamentul şi Consiliul European COM (2007).




  1. În prezent se realizează progrese importante în dezvoltarea recomandărilor privind managementul resurselor de apă şi schimbărilor climatice de către Părţile Convenţiei din 1992 privind Protecţia şi Utilizarea Cursurilor de Apă Transfrontaliere şi Lacurilor Internaţionale; documentele generate de aceste activităţi pot fi consultate împreună cu prezenta lucrare20.



  2. În final, trebuie amintit că problemele legate de sănătate sunt adesea ignorate sau subestimate în strategiile resurselor de apă. Problemele legate de sănătate trebuie incluse în dialogul dintre părţile implicate la nivel naţional şi regional cu privire la managementul resurselor de apă, inclusiv utilizarea acestor resurse pentru alimentarea cu apă şi canalizare. Vor trebui dezvoltate exerciţii corespunzătoare de intervievare şi chestionare pentru a determina problemele-cheie legate de sănătate, şi pentru a defini cadrul în care acestea trebuie avute în vedere.




Yüklə 0,5 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   20




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin