Збірник завдань для державної підсумкової атестаціїA ”Cruciş de săbii ” de Gh. Madan B
2. Care cuvinte (expresii) sugerează ideea de conflict între personajul central şi oamenii din apropierea sa ? Copiaţi-le. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 3. La ce specie literară aderă această operă?
5. Ce moduri de expunere sunt prezente în fragmentul propus?
6. Demonstraţi în 3-5 enunţuri că personajul literar Lev Tolstoi se încadrează în universul eroilor druţieni. ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ Citiţi fragmentul din poezia ” Cizmarul ” de A. Cibotaru şi efectuaţi temele 7-9 . L-au plîns ai casei ca pe-un răposat, Cînd s-a întors de la război în cîrgi, I-a-mbrăţişat, I-a liniştit, I-a mîngîiat Şi ochii i-au rămas uscaţi şi dîrji. Azi toată lumea-l ştie meşter Pantofi frumoşi Şi toţi sînt pentru alţii, Picioarele i-s rupte, şi nicicînd Aceşti pantofi el n-o să-i mai încalţe. Nu-i va purta pe soare, nici pe lună, Şi nu-i va zgîria mergînd prin pietre, Dar ei vor ţine drumurile-ntruna şi vor străbate mii de kilometri. Vor alerga prin iarba pînă-n şold Prin nori de praf, pe scări de şantier... Cuzmarul, prins de-al drumului imbold, Nici nu se simte în atelier. Cu ţinta-n dinţi şi cu ciocanu-n mînă, Închide ochii şi în gînd aleargă. Pereţii se topesc şi vîntu-l mînă Pe unde-i clocot mult şi viaţă largă.
7. Care expresii crează o antiteză?
8. În expresiile propuse identificaţi şirul de epitete.
9. Care figură de stil e folosită de autor, foarte reuşit, pentru a trezi cititorului protestul faţă de război ?
Citiţi fragmentul şi efectuaţi temele 10-12. Cum de copil era făţarnic, Nutrea nădejdi şi gelozie, Necredincios, cu sine darnic, Încins în crusta-i de mîndrie: Cînd sobru, şi docil, şi-atent, Cînd rece şi indiferent, Cînd tandru, taciturn, superb, Cînd izbucnind- viclean în verb. În scrisu-i cîtă tinereţe, El te iubeşte doar pe tine! Iar în privire ce tandreţe! Din ochii-i galeşi, sub sprîncene, Luceşte-o lacrimă sub gene. 10. Recunoaşteţi opera literară, din care e luat fragmentul dat, şi autorul ei.
11. Ce specie literară este această operă?
12. Cum este numit personajul central din cauza faptului că devine incomod şi inutil? ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Răspundeţi la întrebările 13-14. 13. În ce secol au trăit şi au activat scriitorii
14. Care poet al literaturii moldoveneşti poate fi socotit ”poet al epitetului”?
15. Scrieţi o compunere meditaţie, nu mai puţin de 200 cuvinte. ” De ce Evghenii Oneghin nu a fost capabil de a o ferici pe Tatiana ?” ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ V A R I A N T A – V Citiţi fragmentul şi efectuaţi temele 1- 6. Mătuşa Frăsîna s-a pomenit că are flăcău în casă cu mult înainte decît a se aştepta. De abia a trecut în clasa a treia, că Gheorghe de acum anina plugul în inima căruţei – nu-l putea sui, nici coborî şi se ducea la arat. Şi tot aşa, din an în an, s-a deprins să caute pe unde răzbate ploaie în pod, pe cînd ceilalţi copii căutau mere domneşti prin grădini străine, să taie şişcă la cai, pe cînd cei de seama lui colindau drumurile satului, tăind frunză la cîini. După şcoală s-a apucat să adune avere cu o străduinţă, cu o hărnicie că se crucea tot satul. Cu toate că era încă tînăr, cei din sat îl socoteau gospodar în toată puterea cuvîntului. Muncea cît trei – muncea zi şi noapte, muncea pe vreme bună şi pe ploaie, muncea vara şi iarna, fiindcă visa şi el să aibă o gospodărie în rînd cu lumea, visa să nu mai vadă cum îşi contenesc sătenii pasul trecînd pe lîngă casa ce privea cu un ochi la trecători: N-au dovedit să pună ferestre din stînga uşii c-a şi început războiul.
|