Збірник завдань для державної підсумкової атестації

V A R I A N T A – VIII

Citiţi fragmentul şi efectuaţi temele 1- 6.
Ecaterina stătea în mijlocul bisericii naltă, frumoasă, neclintită, şi ochii ei mari, căprui, au început a pluti în lacrimi.

— Ş-atunci dar cum rămîne? a întrebat într-un tîrziu. О vară întreagă, pînă la iarnă, pe uşa bisericii va fi pusă о lăcată?

— О încui binişor cu mîna mea şi las' că nu-i lăcata cine ştie ce, poate n-or fu-ra-o.

— Dacă sînteţi cu toţii chiar aşa de fricoşi — una, două şi о luaţi la sănătoasa! — eu una, iaca, nu mă tem de nimica şi rămîn aici pe loc.

Părintele a înlemnit, auzind una ca acesata.

— Preaiubita mea fiică... În mult încercata sa istorie, neamul nostru a ştiut să ţină piept urgiilor, dar atunci cînd i-a fost greu de tot, nu s-a ruşinat s-o ieie şi la sănătoasa..

— Nu cumva, părinte, vrei să zici că fuga ne-a scăpat de peire?

— Cine alta?

— Acest Lut, şi această Cruce.

După ce i-a petrecut frumos la drum, pe preot şi pe preoteasă, Ecaterina a coborît fuguţa la căsuţa din vale. Harnică şi plină de îndemînare, colo aprinde focul în vatră, pe acela îl spală, pe acesta îl piaptănă. Pînă se mai porăi prin casă, cele cîteva capete de lumînare, puse într-un hîrb la para focului, s-au topit, şi Ecaterina a dres din ceara lor о lumînărica de-a mai mare dragul. Apoi, pentru că se apropia vecernia, vremea slujbei de seară, a pornit a urca dealul Venea, ducîndu-şi cu evlavie lumînărica; cei şase micuţi, ca răţuştele, unul după altul, în urma ei şi la coadă Rujica, vesela şi credincioasa lor căţeluşă.

1. Din ce operă literară este fragmentul dat, cine-i autorul ei?