Збірник завдань для державної підсумкової атестації
Citiţi fragmentul şi efectuaţi temele 10 - 12
Yüklə 0,83 Mb.
|
|
Citiţi fragmentul şi efectuaţi temele 10 - 12. Raskolnikov trecuse înainte şi nu auzise mai mult. Trecuse încet, neobservat, căutînd să nu-i scape о vorbă. Uimirea care-1 cuprinsese la început cedase locul groazei, un fior îi trecu prin spate şi-1 cutremură. Aflase, aflase pe neaşteptate, pe negîndite că a doua zi, la ora şapte seara, Lizaveta, sora bătrînei şi unica ei tovarăşă de locuinţă, va lipsi de acasă şi că, deci, bătrîna, exact la ora şapte, va rămîne singură în casă. Pînă la locuinţa lui nu mai erau decît cîţiva paşi. Intră în casă ca un condamnat la moarte. Nu se gîndea la nimic şi nici nu era în stare să gîndească; dar simţi deodată, cu întreaga-i fiinţă, că nu mai avea voinţă, nici liber arbitru, că totul era definitiv hotărît. 10. Indicaţi opera, şi autorul, din care este extras fragmentul.
11. Opera din care e extras fragmentul este
12. Demonstraţi că personajul central al acestei opere avea simtome de grandomanie. ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Răspundeţi la întrebările 13 - 14. 13. Pentru felurile strofelor date indicaţi numărul versurilor din componenţa lor.
14. Indicaţi opera din care este extras citatul:
1. ”Samariteanca” de I. Druţă. 2. ”Alexandru Lăpuşneanu” de C. Negruzzi. 3. ”Aventurile lui Oliver Twist” de C. Dickens. 4. ”Livada cu vişini” de A. Cehov. 15. Scrieţi o compunere-reflecţie, nu mai puţin de 200 cuvinte, la tema ”ţara va pieri, dacă părinţii vor ajunge a fi călcaţi în picoare” ( pe baza operei ”Taica Goriot” de Honore de Balzac). ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ V A R I A N T A – X Citiţi fragmentul şi efectuaţi temele 1- 6. — Ce să grijeşti, ce să păzeşti, draga mea, cînd nu vezi cum au curăţit totul?! — Da bisericile? Ia uite dumneata la aceste două lăcaşuri, că te prind ameţelile cînd urci cu privirea la crucile lor! Apoi casele maicilor, cimitirul, ograda de piatră şi, oricum, cele trei izvoare... — Ce te tot ţii de izvoarele celea?! — Cum să nu mă ţin, cînd de la izvoare au şi pornit toate. Că, nu atît predicile, nu atît coriştii, cît apele lor sfinte au purtat peste tot faima mănăstirii noastre. Acum, cu toată durerea şi amărăciunea, am stat eu de m-am gîndit în mintea mea, că, chiar şi după ce mănăstirea va fi închisă, apele acestor trei izvoare vor fi la fel de dulci, tămăduitoare, sfinte... Zice-se că, auzind aceste cuvinte, stareţa şi-a scos propriul său acoperămînt, i 1-a aşezat fetei cum se cuvine, a cuprins-o, sărutînd-o pe obraji, şi această sfinţire neaşteptată a unei mirene a făcut-o pe bătrînică iară stăpînă la cele Trei Izvoare. Chemîndu-i pe marii cunoscători ai vinurilor şi femeilor, le-a spus că nici ea, nici maicile nu vor părăsi de bună voie sfîntul lăcaş, de nu vor fi lăsate să-şi ia rămas-bun, printr-o ultimă slujbă, de la altarele şi clopotele mănăstirii. Astfel la acea ultimă slujbă a fost văzută printre maici şi fetişcana din satul vecin, stînd alături de stareţă, în dreapta ei. (...)
2. Care e cuvîntul-cheie (ori îmbinare) în acest fragment? _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ 3. Ce specie literară este opera din care face parte fragmentul propus?
4. Bisericile, mănăstirile sînt numite de autor ”martori ai trecerii noastre prin vremuri”. Ce figură de stil crează această expresie?
5. Ce o făcea pe eroina centrală să fie atît de insistentă încît a însufleţit-o şi pe stareţă?
6. Care e semnificaţia acelor izvoare de la care ”au şi pornit toate”? __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Citiţi poezia şi efectuaţi temele 7 - 9. Creangă Sfătosule bunic din Humuleşti, Cît haz ai pus, cît păs şi cîtă jale În tîlcul slovei tale ţărăneşti Din negura copilăriei tale. Ai ticluit nepoţilor poveşti Pe prispele Ţicăului din vale, Ca-n Sadoveanu-apoi să dăinuieşti Şi-n alţi rapsozi de slove şi chimvale. Aidoma jitarului străbun Ai desluşit ce-a fost şi rău, şi bun Sub pana ta şi tristă şi glumeaţă. Iar cînd a fost să pleci pe la chindii, Tot astfel ai intrat şi-n veşnicii: Cu zîmbetul şi lacrima pe faţă. 7. Cine este autorul poeziei?
8. În această poezie autorul foloseşte nişte determinative ce au sens opus. Cum se numeşte acest procedeu artistic?
9. Cum se numeşte poezia de formă fixă, cu 14 versuri, cu schemă de rimă precisă?
Citiţi fragmentul şi efectuaţi temele 10 - 12. Rana din sufletul contesei nu-şi putea găsi loc. Moartea lui Petea îi scurtase jumătate din viaţă. О lună de la vestea aceasta, care о găsise femeie voinică şi încă plină de viaţă (avea cincizeci de ani), ieşea din odaia ei ca о bătrînă stinsă pe jumătate şi fără nici о legătură cu viaţa. Dar, aceeaşi rană care numai cît n-o omorîse pe contesă, rana asta nouă о trase iarăşi către viaţă pe Nataşa. О rană a sufletului, care provine dintr-o sfîşiere a fiinţei tale morale, se închide, oricît de straniu ar părea acest lucru, puţin cîte puţin, întocmai ca şi о rană fizică. Şi, după cum о rană adîncă s-a cicatrizat şi pare că s-a vindecat cu totul, tot astfel rana sufletească, întocmai ca şi rana fizică, se tămăduieşte cu adevărat doar prin forţa vitală lăuntrică. Aşa se tămădui şi rana Nataşei. Ea crezuse că a sfîrşit cu viaţa. şi, deodată, dragostea pentru mama ei îi arătă că esenţa vieţii sale, iubirea, e încă vie într-însa. Odată redeşteptată iubirea, se deşteptă în ea şi viaţa.
Yüklə 0,83 Mb. Dostları ilə paylaş:
|