Ziarul liceenilor Liceul Teoretic Recea
Yüklə 170,93 Kb.
|
      
Chibzuinţa Ziarul liceenilor Liceul Teoretic Recea Să citească înţeleptul şi îşi va mări ştiinţa, cel neîncercat nr. 25, anul V va căpăta agerime de minte, cel priceput va dobîndi Aprilie 2014 iscusinţa, iar tînărul – cunoştinţa şi chibzuinţa. Redactor – şef: Xenia Dascal Молитва одного из индейских вождей (до XVII в.) в начале дня Создатель, я прошу тебя сегодня помочь мне быть скромным. Позволь мне провести день, слушая. Помоги мне не хвастать и не болтать. Помоги мне сегодня не делать того, что требует внимания или одобрения окружающих. Я отвечаю только перед Тобой, О Великий Дух. Ты скажешь мне то, что мне нужно знать. Позволь мне изучать уроки своих старейшин. Позволь мне учить детей примером. Сегодня позволь, чтобы мои слова не расходились с делом. În ziar mai puteţi citi despre: -Douăzeci de pricini pentru care trăiesc oamenii pe pămînt; -Participarea la olimpiadele raionale 2014; -Întîlnire cu dna Stela Calinovschi, în cadrul orei de dirigenţie, cu tema: „Menirea mea”;-Concurs r aional „Miss Smărăndiţa” 2014; -„Muzica- factor integrant al simbolismului bacovian”; -Întîlniri duhovniceşti. Cenaclul ,,Virtutea”; -Înţelepciunea Regelui Solomon. Cenaclul literar ,,Virtutea” -„Clubul Oratorilor” şi-a reînceput activitatea; -Profesorul – inginerul sufletelor
- Ce poţi face pentru comunitatea ta sau pentru liceu?; Potrivit Sfântului Ioan Gură de Aur, profesorul bun inspiră, atrage şi convinge. El nu este egoist sau arogant, nici renumit pentru stilul lui autoritar. El are spiritul uceniciei şi nu al egocentrismului. Umil, el este conştient de propriile imperfecţiuni şi slăbiciuni şi înţelege că „blândeţea este mai puternică decât violenţa”. Profesorul trebuie să respecte opinia studenţilor. El trebuie să fie înaintea studentului său simplu, onest, deschis şi nepărtinitor şi să evite ironia şi ipocrizia. Profesorii nu ar trebui să fie insistenţi sau agresivi, ci afectuoşi . Ei ar trebui să depăşească chiar afecţiunea părinţilor naturali ai studenţilor lor. „Cuvintele” (unui profesor), spune Sfântul Ioan Hrisostom, trebuie să fie „cuvintele unei persoane care educă mai degrabă decît dojeneşte, care instruieşte decât pedepseşte aspru, care face ordine mai degrabă decît să agite, care îndreaptă viaţa (studentului) şi nu o distruge”. Douăzeci de pricini pentru care trăiesc oamenii pe pămînt Întîia pricină pentru care noi trăim pe pămînt este că nu am fost vrednici să trăim în Rai. Şi de aceea am fost izgoniţi pe pămînt, pentru că am călcat porunca lui Dumnezeu. (Facere 3, 23) A doua pricină este pentru a ne face canonul aici pe pămînt întru necazuri şi sudoarea feţei pînă la moarte (Facere 3, 17-19). A treia, pentru ca, împlinind binecuvîntarea lui Dumnezeu, să crească şi să se înmulţească oamenii pe pămînt (Facere 1, 28). A patra, pentru ca oamenii să stăpînească pămîntul şi toate vieţuitoarele cele făcute de Dumnezeu, în apă, în aer şi pe pămînt (Facere 1, 26). A cincea, pentru ca să păzim poruncile lui Dumnezeu aici pe pămînt unde au fost izgoniţi şi prin păzirea lor să intrăm iarăşi în patria noastră cea veche, raiul (Numerii 15, 40; Matei 19, 17). A şasea, pentru ca prin păzirea poruncilor lui Dumnezeu să ne mîntuim (Ioan 5, 24; I Timotei 4, 8). A şaptea, pentru ca să facă oamenii voia lui Dumnezeu, precum în cer aşa şi pe pămînt (Matei 6, 10). A opta, pentru ca să-L iubim pe Dumnezeu din toată inima noastră, din tot cugetul nostru şi din toată puterea noastră (Deuteronomul 6, 5; Matei 22, 37). A noua, pentru ca din iubirea noastră faţă de Dumnezeu să-I păzim poruncile Lui şi să ne facem lăcaş lui Dumnezeu, după cea scrisă: ,,Cela ce are poruncile Mele şi le păzeşte pe ele, acela este care Mă iubeşte pe Mine; iar cel ce Mă iubeşte pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi arăta lui (...) Dacă Mă iubeşte cineva pe Mine, va păzi cuvîntul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi pe el, şi vom veni la El şi vom face lăcaş la dînsul” (Ioan 14, 21, 23). A zecea pricină pentru care trăim pe pămînt este spre a împlini Legea lui Dumnezeu prin a ne iubi pe alţii şi pe aproapele ca pe noi înşine, deoarece dragostea este împlinirea Legii (Romani 13, 8-10). A unsprezecea este pentru ca să trăim pe acest pămînt ca fraţii şi ca familie împreună cu toate popoarele lumii, deoarece avem Acelaşi Tată în ceruri, după cum spune Scriptura: ,,Oare nu un Tată este vouă tuturor? Oare nu un Dumnezeu v-a făcut pe voi?” (Maleahi 2, 10). Şi iarăşi: ,,Un Dumnezeu şi Tatăl tuturor, Care este peste toate şi prin toate şi întru noi toţi” (Efeseni 4, 6). A douăsprezecea, pentru ca să ne veselim cu nădejdea mîntuirii noastre, cugetînd pururea la Taina iconomiei în Trup a Domnului Dumnezeu şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, Care a mîntuit lumea prin împreuna lucrare a celor patru însuşiri ale Sale, ce s-au arătat la Taina mîntuirii neamului omenesc: Bunătatea Sa cea desăvîrşită, Înţelepciunea Sa cea desăvîrşită, Dreptatea Sa cea desăvîrşită şi Puterea Lui cea desăvîrşită, după cum zic despre acestea purtătorii de Dumnezeu părinţii noştri Maxim Mărturisitorul şi Grigorie de Nissa. Căci bunătatea lui Dumnezeu s-a arătat prin aceea că nu a trecut cu vederea zidirea Sa cea zdrobită de diavolul, ci, milostivindu-se, de a doua oară o a zidit pe ea. Înţelepciunea, că a izvodit chipul zidirii de a doua oară şi al vindecării. Dreptatea, că nu cu tiranie a făcut mîntuirea omului celui ce de voie se stăpînea de păcate şi de diavolul. Puterea, că nu a îngăduit desăvîrşit să slăbească firea omenească cea coruptă în rai, făcînd-o astfel îndemînatică de a se putea reînnoi spre mîntuire la plinirea vremii. A treisprezecea pricină pentru care trăim pe pămînt este pentru ca prin privirea zidirilor celor
făcute de Dumnezeu şi prin înţelegerea cea despre buna orînduială a mişcării lor, ca printr-o oglindă să privim cu mintea la Ziditorul lor şi să-I cunoaştem veşnica Lui putere şi Dumnezeire (Romani 1, 20; Înţelepciunea lui Solomon 13, 3-5; Sirah 42, 20-22; 43, 1 ş. a). A paisprezecea pricină pentru care trăiesc oamenii pe pămînt este ca ei prin blagoslovia (cunoaşterea) cea adeveritoare şi prin cea tăgăduitoare (sau cum i se mai zice acum catafatică – pozitivă şi apofatică – negativă) pururea să cunoască pe Dumnezeu şi minunile Lui din toată zidirea şi din aceasta pururea să se îndemne a-L iubi pe El şi a-L lăuda neîncetat (Psalmul 33, 1; I Tesaloniceni 5, 17). Deoarece, după dumnezeiescul părinte Maxim Mărturisitorul, Dumnezeu şi ,,toate” se zice şi este, cu dumnezeiasca cuviinţă, ca un pricinuitor al tuturor (adică după bogoslovia cea adeveritoare), şi ,,nimic” din toate nu este, fiind mai presus de fiinţă (după bogoslovia cea tăgăduitoare). Zice,încă, cu împreună glăsuire şi dumnezeiescul părinte Dionisie Areopagitul că: ,,Dumnezeu şi din toate cele ce sînt Se laudă după asemănarea tuturor cărora este pricinuitor. Şi ete, iarăşi, prea dumnezeiască cunoştinţă a lui Dumnezeu ceea ce prin necunoştinţă se cunoaşte, după unirea cea mai presus de minte”. Şi iarăş: ,,Dumnezeu şi întru toate, ,,toate” este şi întru nimeni ,,nimic”. Şi dintru ,,toate” tuturor se cunoaşte, şi din ,,nimic” nimănui” ( Sf. Dionisie Areopagitul, Sf. Nicodim Aghioritul). Deci, toţi cei ce trăiesc pe pămînt sînt datori a- L cunoaşte şi a-L lăuda pe Ziditorul lor şi a toată făptura Dumnezeu, şi în cele ce Îl înţeleg din zidiri şi din Sfintele Scripturi să-L laude pe El ziua şi noaptea. Iar în cele ce covîrşesc pe a lor minte să- L slăvească prin spaimă şi minune, deoarece cele mai presus de minte de minunare şi de spaimă sînt pricinuitoare. Apoi, să înţeleagă că zidirea lui Dumnezeu este tîlcuire a Scripturii, iar Scriptura este tîlcuire a zidirii (Sf. Nicodim Aghioritul). A cincisprezecea pricină pentru care oamenii trăiesc pe pămînt este de a se face dumnezei după dar, după cea scrisă: ,,Eu am zis dumnezei sînteţi şi fii ai Celui Preaînalt toţi” (Psalmul 81,6). Dumnezeu din nemărginita Sa bunătate şi dragoste faţă de om a binevoit de a face pe om un alt dumnezeu peste toate cele făcute de El. Şi, după cum El stăpîneşte toate, ca Cel ce este Ziditor a toate, aşa şi oamenii, ca dumnezei după dar, să stăpînească toate cele făcute de Dumnezeu pe pămînt. A şaisprezecea pricină pentru care trăim pe pămînt este de a împlini porunca cea dată de Dumnezeu, Care zice: ,,Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv” (Luca 6, 36). A şaptesprezecea pricină este pentru ca să plinim altă poruncă a Mîntuitorului, care zice: ,,Fiţi, dar, voi desăvîrşiţi, precum Tatăl vostru desăvîrşit este” (Matei 5, 48). A optsprezecea pricină este de a sluji lui Dumnezeu cu frică şi a ne bucura de El cu cutremur (Psalmul 2, 11). A nouăsprezecea pricină pentru care oamenii trăiesc pe pămînt este de a se împlini porunca cea dată de Mîntuitorul de a se iubi unii pe alţii precum şi El ne-a iubit pe noi (Ioan 15,12), şi de a iubi pe vrăjmaşii noştri (Matei 5, 44), ca prin această iubire să ne facem, după putere, asemenea Lui şi fii ai Tatălui nostru Celui din ceruri. Că El face să răsară soarele Său şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi (Matei 5, 45; Luca 6, 35). A douăzecea pricină pentru care trăiesc oamenii pe pămînt este ca toţi împreună să-L laude pe El, după cum Duhul Sfînt ne învaţă, zicînd: ,,Lăudaţi pe Domnul toate neamurile; lăudaţi-L pe El toate popoarele; că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămîne în veac (Psalmul 116, 1-2). Amin. 16. 01. 1977 Cleopa nemonah Mănăstirea Sihăstria, România
Participarea la olimpiadele raionale 2014 Iată că a luat sfîrşit perioada olimpiadelor raionale. Noi deja am terminat, dar Olimpiada din Rusia abia săptămîna trecută s-a început. Mie mi-a plăcut această perioadă, chiar de am avut mult de lucrat asupra mea, chiar de trebuia să fac consultaţii, chiar dacă sîmbăta în loc să mai dorm puţin, plecam la olimpiade, oricum a fost foarte interesant şi distractiv. Eu am fost în toate zilele în care a avut loc olimpiadele (mai jos sunt scrise olimpiadele la care am participat şi data desfăşurării olimpiadelor): 01 februarie 2014 - limba franceză; 08 februarie 2014 - limba şi literatura română; 15 februarie 2014 - istoria. Nu pot să spun că a fost ceva exagerat sau ceva ieşit din comun în legătură cu itemii şi subiectele, dar chiar nu am avut emoţii. Chiar de îţi este puţin frică, undeva, în adîncul sufletului, oricum, elevii şi profesorii mereu te încurajează şi asta este cel mai important. Chiar de eram cu gîndul la faptul că trebuie să concurăm, oricum mi-am făcut noi prieteni şi cu alţii m-am revăzut (elevi, cu care am făcut cunoştinţă la alte concursuri). Bravo tuturor participanţilor la olimpiade! Xenia Dascal, cl. a IX-a,,A” Rezultatele de la Olimpiada raională 2013-2014 Liceul Teoretic Recea
Concursul, ,Eco – Energetica” în raion Au participat elevele cl. a IX-a,,B”: 1. Leancă Marcela 2. Popovici Dana 3. Grama Ilinca Au obţinut: Diplomă de Gr. I Cupa
Premiu – 25 mii lei – un obiect pentru cantina şcolară Întîlnire cu dna Stela Calinovschi, în cadrul orei de dirigenţie, cu tema: „Menirea mea”Tot ce avem noi în jur este plin de farmec discret, de lucruri frumoase, de lucruri nostalgice şi de surprize. 
Clasa mea iubeşte mult surprizele, de aceea, diriginta noastră ne-a făcut, ca de obicei, o irepetabilă surpriză, o întîlnire cu o personalitate. O persoană care se trage din satul nostru, satul Recea, după care a plecat la Chişinău, iar acum, se află la 4000 de km de aici. Această personalitate este dna Stela Calinovschi, care în 45 min. ne-a făcut să ne simţim că suntem într-o altă lume, o lume a frumosului, a idealului şi a perfecţiunii. Ea ne-a făcut să credem că totuşi nu suntem singuri şi să nu ne iubim atît de mult pe noi înşine, şi să uităm de cei din jur. O persoană mereu are ce spune, doar că uneori, se teme de reacţia altor persoane la aceste cuvinte. Dna Stela este o persoană care a trecut prin multe şi nu îi i-a fost frică să ne mărturisească şi nouă, cîteva crîmpeie din biografia ei. A mărturisit că este băştinaşă din satul Recea, şi-a făcut studiile la Şcoala Medie Recea, iar drept exemplu de viaţa au fost cîteva profesoare, dintre care „Mama Cecilia”- profesoara de chimie, aşa cum o numeşte dnei. După finisarea şcolii, a plecat la Chişinău, unde şi-a continuat studiile şi apoi a lucrat în calitate de profesoară de limba română. Dna Stela este o persoană punctuală, de aceea, chiar şi la ore nu întîrzia niciodată şi nu venea fără proiecte de lecţii. Un exemplu demn de urmat, a fost directorul şcolii, unde a activat timp de 18 ani, acea persoană care mereu îi stima pe elevi şi de la care, colectivul de profesorii a luat multe lucruri bune şi folositoare. După un timp, a plecat într-o altă ţară, unde locuieşte şi astăzi. O ţară străină, dar pe care a reuşit să o îndrăgească enorm - Spania. Este o mare diferenţă dintre Spania şi Moldova, de
aceea, Moldova la momentul de faţă încă nu este în Europa. (După cum spuneau Cătălina şi Dana în articolul: „Top 8 de ce noi încă nu suntem în Europa”: http://noitot.com/?p=1401#_=_ ) Dna Stela a povestit despre rutina ei zilnică, despre faptul cum îşi începe ea ziua de lucru în Spania, ceea ce m-a fascinat. Prima persoană cu care se întîlneşte dimineaţa este măturătorul străzii, care în timp ce poate asculta muzică în căşti, îşi face bine meseria. Totuşi, pentru a primi această profesie, el trebuie să susţină examenele elementare. Străzile sunt atît de curate şi bine planificate (în legătură cu scurgerile frecventelor ploi), încît poate cîţiva ani la rînd să nu îşi spele încălţămintea, iar în casă să intre încălţată. În drum, orice vecin te salută, chiar de nu te cunoaşte, iar pe stradă, oamenii îţi zîmbesc. În autobuz, oamenii nu se îmbulzesc, fiecare aşteaptă rîndul, plăteşte cu bani cash sau cu un card special şi îşi ţin calea, îşi ocupă locul în spate. Primele locuri şi cele de la mijloc sunt destinate persoanelor cu probleme, handicapaţi, femei însărcinate, iar ultimele, sunt predestinate celorlalte persoane. Această descriere despre rutina dnei, m-a impresionat mult şi m-a făcut să mă gîndesc la multe lucruri. Din cauza problemelor de sănătate, medicii i-au spus că nu va avea copii niciodată.Totuşi, dna Stela nu a rămas disperată, şi-a pus credinţa şi nădejdea în Dumnezeu, (în care pînă atunci nu credea), şi la vîrsta de 34 ani a născut o fetiţă- Dana. Actualmente, dnei are 46 ani, dar abia la 35 ani a aflat multe lucruri legate de credinţa ortodoxă, pe care pînă atunci nici nu o interesaseră. A citit multe cărţi ortodoxe, în special de pr. Ilie Cleopa şi atunci cînd avea întrebări, se consulta cu preotul paroh de la biserica ortodoxă din Spania, care este de baştină din Moldova. Dna Stela ne-a adresat şi nouă multe întrebări şi ne-a pus pe gînduri. Ne-a făcut să ne gîndim la prezent şi viitor şi ne-a propus ca fiecare, individual, să răspundă la întrebările: „Cine sunt?”, „Care este menirea mea?” şi „Care este principiul meu de viaţă?”. Dna Stela ne inspiră la lucruri bune şi ne încurajează să preţuim persoanele dragi nouă, cît mai sunt printre noi, să citim cît mai mult, să nu ne iubim atît de mult pe noi înşine şi să preţuim ceea ce avem Sunt sigură, că cei prezenţi la lecţie au rămas satisfăcuţi de această minunată oră, plină de învăţăminte şi nu vor mai comite atît de multe greşeli. Sper după această oră, adolescenţii, care deja sunt nişte personalităţi formate, se vor gîndi mai mult la viitorul lor şi la viitorul ţării noastre de a-l schimba înspre bine.
„Miss Smărăndiţa” 2014 Concursurile şi alte activităţi de conlucrare şi prezentare colectivă sînt binefăcătoare pentru orice persoană care doreşte să se autoperfecţioneze şi să se depăşească pe sine în mai multe privinţe. În data de 16 martie 2014, am avut ocazia să fiu prezentă la un concurs, la care am participat şi eu, cu 2 ani în urmă, iar acum în altă calitate, privind cele desfăşurate dintr-un alt unghi de vedere şi observînd diferiţi participanţi, cu diferite nivele de pregătire, dar care, cu mare plăcere, au încercat să prezinte un cît mai mare interes faţă de povestitorul humuleştean şi opera sa - Ion Creangă. Concursul „Miss Smărăndiţa” 2014 are ca obiectiv promovarea operei marelui scriitor Ion Creangă şi valorificarea potenţialului său pedagogic, pentru că ştim că Ion Creangă alcătuia poveşti şi povestiri pentru discipolii săi, pe care îi iubea şi cu mult drag prăjituri le pregătea. În acest an, din liceul nostru, la concurs a participat un grup de elevi, în frunte cu Smărăndiţa- Şcolnic Dina şi colegii săi din clasa a 6-a – Pleşca Alexandru şi Serafim Jalbă, şi Olga Poloncă- clasa a 5-a, care au înscenat un fragment din „Amintiri din copilărie” şi din Povestea lui „Harap-Alb”, luînd Menţiune. Elevii au fost pregătiţi de către dna bibliotecară Curcă Liuba şi profesoara de limba şi literatura română, dna Corina Dascal. La acest concurs au fost mai multe probe, la care, Smărăndiţele şi participanţii trebuiau să deie dovadă de ingeniozitate, creativitate şi seriozitate în pregătire. Participarea la astfel de activităţi îţi dă curaj, îndrăzneală, astfel că îţi ajută să te prezinţi în faţa publicului, să obţii îndrăzneală şi perseverenţă. 
Smărăndiţele Prezentarea costumului popular Juriul concursului Smărăndiţa Dina de la Recea
Povestea lui ,,Harap ,,Alb” 
,,Amintiri din copilărie” Mama, tata şi Nică  
Prin intermediul concursului raional ,,Miss Smărăndiţa” se promovează opera lui Ion Creangă, care nu-şi va pierde actualitatea nicicînd!
„Muzica- factor integrant al simbolismului bacovian” Tot ce ne înconjoară: elementele naturii, lucrurile şi obiectele pot ascunde în sine un simbol, iar poezia poate fi acea creaţie literară care să ne descopere sugestia simbolurilor. Este vorba despre poezia simbolistă care este exclusiv o poezie a sensibilităţii pure. Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii în sine, nici de poezia socială, nici de poezia de idei. Obiectul poeziei simboliste îl constituie stările sufleteşti nelămurite, confuzie, care, neputînd fi lămurite clar, sînt transmise pe calea sugestiei. Sugestia este folosită drept cale de exprimare a corespondenţelor ascunse dintre lucruri, prin cultivarea senzaţiilor coloriste, muzicale, olfactive, uneori cu imagini complexe (sinestezia). La simbolişti funcţia simbolurilor rămîne aceea de a sugera. Simboliştii doresc să scrie o poezie de cunoaştere, de aceea o apropie de muzică. Ei consideră că muzica este arta care permite revelarea absolutului. Un element definitoriu al poeziei simboliste îl reprezintă căutarea muzicalităţii exterioare obţinută nu numai prin ritmuri şi rime perfecte, ci mai ales prin repetiţia obsedantă a unor cuvinte, a anumitor vocale sau a refrenului. Clasa a 11-a, în cadrul orei de limba şi literatura română, în cadrul Seminarului raional al profesorilor de limba şi literatura română, cu subiectul: „Muzica - factor integrant al simbolismului bacovian”, din data de 20 martie 2014, au descoperit interdependenţa între muzică şi literatură, pictură, arhitectură şi literatură, observînd sugestia culorilor bacoviene, temele şi motivele din poeziile lui George Bacovia, care şi-a arătat capacităţile sale, deoarece, cunoaştem că iubea foarte mult muzica, cînta la vioară şi la pian, pe cînd era elev conducea orchestra şcolii şi, astfel observăm cum se reflectă muzica în poeziile sale. Şi scot adesea tulbur cuvinte ca-ntr-o ceaţă Prin codri de simboluri Petrece omul în viaţă Şi toate-i cercetează în mod prietenesc.”
 
Elevii cl. a XI-a Întîlniri duhovniceşti. Cenaclul ,,Virtutea” Ca şi în celelalte posturi, în Postul Mare, miercurea, se desfăşoară, în incinta bisericii „Naşterea Maicii Domnului”, citirea unui Acatist şi Întîlniri duhovniceşti. Miercuri, în săptămîna a 4-a din post, în data de 26 martie 2014, s-a citit Acatistul Sf. Cruci, care ne întăreşte la mijloc de Post, aducîndu-ne aminte de jertfa lui Iisus Hristos de pe cruce, pentru salvarea neamului omenesc. În cadrul Întîlnirilor duhovniceşti, se vorbeşte despre importanţa Decalogului (cele 10 Porunci dumnezeieşti) în viaţa creştinilor; care trebuie să fie relaţia între noi şi Dumnezeu şi între noi şi semenii noştri. Cenaclul literar „Virtutea” a prezentat, de această dată, o scenetă despre un ucenic mincinos, care aşa şi se numeşte, „Ucenicul mincinos”, care nu este doar o istorioară despre viaţa mănăstirească, despre ascultarea pe care trebuie să o facă vieţuitorii unei mănăstiri, dar conţine o problemă de logică şi perspicacitate. În rolul de povestitor a fost Serjantu Victoria; stareţa mănăstirii- Beliciuc Maria; ucenicul- Bot Alexandru şi cea care a dat explicaţia - Poloncă Olga, toţi elevi din clasele a 5-a „A” şi „B”. În istorioară se strecoară minciuna, care nu este uşor să o descoperi, însă minciuna are picioare scurte şi departe nu ajunge.
Înţelepciunea Regelui Solomon. Cenaclul literar ,,Virtutea” Cartea înţelepciunii lui Solomon Capitolul 13
Capitolul 7 Am preţuit înţelepciunea mai mult decît sănătatea şi frumuseţea; am pus-o chiar înaintea luminii, fiindcă strălucirea ei nu se stinge niciodată. 11.Împreună cu ea mi-au venit toate bunătăţile, căci în mîinile ei sunt bogăţii nenumărate. 12.Şi m-am bucurat de toate acestea, căci înţelepciunea le aduce cu sine. Totuşi eu nu ştiam că ea este născătoarea lor. 13.Am învăţat-o fără viclenie, o împărtăşesc fără părere de rău şi nu ascund comorile ei. 14. Ea este pentru oameni comoară nesfîrşită; cei care se folosesc de ea se fac prietenii lui Dumnezeu, pentru darurile agonisite de învăţătură.
În ciuda unei vieţi tumultoase, a rămas în istorie datorită înţelepciunii sale proverbiale. Povestea sa ne oferă lecţii valoroase pe care le putem aplica şi în viaţa noastră. Întelepciunea adevărată vorbeşte despre Dumnezeu Primind acest dar, Solomon a reuşit sa devină într-atat de întelept, încît oameni din toate naţiunile îi cereau sfatul. Prin aceasta, Solomon a demonstrat că adevărata Sursă a înţelepciunii sale şi a alegerilor sale corecte era Dumnezeu. Miercuri, în data de 2 aprilie 2014, în cadrul Întîlnirilor duhovniceşti, Cenaclul literar ,,Virtutea” a prezentat sceneta ,,Judecata lui Solomon”, prin care elevii au scos în evidenţă această virtute, de nepreţuit – Înţelepciunea, care l-a ajutat pe Regele Solomon, în diverse situaţii dificile, şi, în cazul dat, a făcut dreptate celor două mame, care au venit, cu un copil la rege, fiecare zicînd că este copilul ei. ,,Au venit, odată, la Regele Solomon două femei care se certau şi nimeni nu le putea face dreptate, căci nimeni nu putea afla adevarul. Iată ce se întamplase: erau două tinere mame, care locuiau în aceeaşi casă şi care născuseră de curînd fiecare cîte un prunc. Regele Solomon a ascultat-o pe cea dintîi: -Mărite împărat, cer dreptate, căci pruncul acestei femei a murit azi-noapte, iar ea, vicleana, l-a luat din braţele mele pe al meu, în timp ce eu dormeam şi acum, susţine că este fiul ei şi că
al meu ar fi murit. Nu e adevărat, pruncul acesta este al meu şi vreau să-mi dea copilul înapoi! Solomon a ascultat-o şi pe cea de-a doua femeie. Aceasta susţinea sus şi tare că ea este mama copilului adus cu ele şi ca cealaltă minte de fapt, doar ca să-i ia copilul. Regele asculta liniştit şi văzînd cum galceava dintre cele două femei nu contenea şi-a dat seama cum o poate descoperi pe mincinoasă. S-a ridicat deodata cu hotarare şi a strigat străjerilor: -Aduceţi-mi de îndată sabia să tai acest copil pe din două şi fiecare mamă să ia jumătate, căci altfel văd că nu se pot împăca! Una dintre femei a rămas mută de uimire, neştiind ce să zică, dar cealaltă a strigat sfîşiată de durere si plîngînd: -Nu, nu omorîţi pruncul! Lăsaţi să-l ia ea, mai bine să-l ia ea decît să moară copilul. Nu faceţi asta, mai bine renunţ eu la el, dar să trăiască, decît să moară … In acea clipă regele Solomon a ştiut că aceasta e femeia care spunea adevarul. A privit-o cu bunătate si i-a zis: -Fără nici o îndoială tu eşti mama pruncului, căci dragostea ta este capabilă de orice sacrificiu şi numai o mamă adevărată ar fi în stare de orice pentru a-i salva viaţa copilului. Ia-ţi fiul şi mergeţi cu pace înapoi la casa voastră. ”
„Clubul Oratorilor” şi-a reînceput activitatea Afară deja se încălzeşte şi înmuguresc noi idei, pentru a continua şedinţele la „Clubul Oratorilor”. În data de 30 martie 2014, am deschis prima şedinţă din acest an, continuînd ceea ce am început în luna septembrie 2013. Ne-am reîntîlnit, în acelaşi loc, în foişorul bisericii „Naşterea Maicii Domnului”, actualizînd cele discutate şi învăţate la primele şedinţe. Şedinţa a început cu un joc interactiv, pentru a se cunoaşte mai bine participanţii. Fiecare participant, la această şedinţă, a prezentat cîte o imagine- desen, prezentîndu-l într-un mic discurs.
 
Deoarece suntem în curtea bisericii, este frumos şi bine plăcut lui Dumnezeu să îi aducem Psalmi de laudă, citindu-i cu expresivitate. 
Şedinţa a fost condusă, ca de obicei, de domnişoara Taisia, care permanent vine cu idei şi propuneri creative.
Profesorul – inginerul sufletelor Zi de creaţie a doamnei Fediuc Larisa 45 ani de activitate Elevii Liceului Teoretic Recea, în data de 25 martie 2014, în Sala de festivităţi a liceului, cu lumînări aprinse, cu baloane cu urări de ,,Sănătate”, ,,Realizări”, ,,Prosperitate”, ,,Armonie”, ,,Pace sufletească”, au întîmpinat omagiata, care şi-a dedicat şcolii şi elevilor - 45 de ani – directorul adjunct pe educaţie, doamna Fediuc Larisa. În această zi frumoasă de primăvară, s-au grăbit spre şcoală pentru a-i aduce felicitări nu doar direcţia liceului, în frunte cu Doamna Director - Roman Jana, directorul adjunct pe educaţie – doamna Serjant Galina, venind cu felicitări şi mulţumiri, elevii liceului, elevii din clasele a IV-a, a VIII-a, a XII-a, ci şi foştii elevi, absolvenţi ai şcolii medii Recea, care, cu nostalgie, au remarcat clipele plăcute în şcoală, şi momentele plăcute pe care le-au trăit, împreună cu prima învăţătoare, care nu se uită nicicînd. Alături a fost întreaga familie: soţul, fiica, ginerele şi nepotul, alte rude scumpe şi dragi. Şcoala înseamnă aproape un sfert din viaţa fiecăruia. Dar în toate etapele vieţii există nişte oameni care îi stau alături copilului, apoi adolescentului şi mai apoi tînărului, care începe să se maturizeze – profesorii. Fiecare profesor lasă cîte o amprentă în formarea tinerilor ce le trec prin mîini, fiind inginerul sufletelor lor. Inginerul este o persoană cu o pregătire tehnică, teoretică şi practică, obţinută într-o instituţie de învăţămînt superior. El profesează în proiectarea, organizarea, conducerea şi întreţinerea proceselor tehnologice din industrie, agricultură sau administraţie, explicînd principiile teoretice pentru a crea un produs concret, iar produsul la care lucrează profesorii sînt elevii, mai bine zis, sufletele lor. Sufletul cuprinde totalitatea proceselor afective, intelectuale şi voliţionale ale omului. Profesorul este inginerul a multe suflete. El este cel care depune un mare efort şi cu grijă asamblează, adică formează sufletul discipolului, introducînd piesele necesare, care se potrivesc şi care nu dăunează produsului, cultivînd în inimi lucrurile şi faptele bune, totodată, el încearcă să unească mai multe piese, să vadă care se potrivesccel mai bine, să vadă efectul lor. La fel şi profesorul, pentru fiecare elev găseşte o metodă individuală, prin care ajunge la sufletul lui şi îl conectează, pentru ca obiectul să funcţioneze, îi trezeşte elevului curiozitatea şi dragostea pentru obiectul său şi pentru frumos. Cînd obiectul este finisat, el este predispus să funcţioneze şi să fie de folos oamenilor, precum şi tinerii trebuie să fie de folos societăţii. Afirm cu certitudine că profesorul este cel mai mare inginer al sufletelor oamenilor, el fiind cel care, folosind bagajul de cunoştinţe pe care le posedă, proiectînd şi organizînd activităţi, prin care să dezvolte, dar şi conducînd elevii pe calea cea dreaptă, contribuie la formarea sufletelor şi a personalităţii individuale a oamenilor. Cine este omul, fiecare dintre noi? Sîntem ceea ce a pus Dumnezeu în noi, ceea ce au semănat şi au cultivat părinţii noştri, dar şi ceea ce ne-a învăţat la şcoală fiecare învăţător şi profesor în parte, sîntem ceea ce am luat de la persoanele cu care am avut ocazia să ne întîlnim, să vorbim vreodată. Doreşte cineva sau nu, dar în noi există o părticică din profesorii care ne învaţă sau care ne-au învăţat.
 
Doamna Larisa Fediuc, întîmpinată de Împreună cu cei dragi elevii Liceului Teoretic Recea
La careul solemn, elevii, alegînd cele mai dulci cuvinte, felicită omagiata  
Coordonatorul ziarului: Corina Dascal - 16 - Yüklə 170,93 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
