Din 1950, Ziua Mondială a Sănătăţii este celebrată în fiecare
an pe 7 aprilie, pe o temă care evidenţiază un domeniu
prioritar pentru OMS.
Ziua Mondială a Sănătăţii este o oportunitate pentru întreaga
lume de a se concentra asupra unei probleme majore de sănătate
publică la nivel global.
În acest an Ziua Mondială a Sănătăţii are ca temă sănătatea
persoanelor vârstnice (*ZMS 2012 se organizează în contextul Anului European al
Îmbătrânirii Active şi al Solidarităţii între Generaţii de sub auspiciile Comisiei Europene)
Mesaje cheie
Mesaje cheie
Vârstnicii reprezintă membrii valoroşi ai societăţii şi trebuie trataţi ca atare. Combaterea discriminării de vârstă este apanajul societaţilor avansate.
Comunităţile care acordă aprecierea cuvenită vârstnicilor şi încurajază participarea lor activă la viaţa socială sunt mai bine pregătite pentru încercările viitorului
Sistemele de sănătate trebuie adaptate nevoilor unei populaţii vârstnice în continuă creştere.
Prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos pe tot parcursul întregii vieţi, puteţi avea o bătrâneţe activă, sănătoasă şi fericită.
Date şi fapte cheie la nivel global
Date şi fapte cheie la nivel global
Din 1980 şi până în prezent numărul persoanelor cu vârsta >/= 60 de ani s-a dublat.
Numărul persoanelor cu vârsta >/= 80 de ani va fi până în 2050 de 395 milioane, de patru ori mai mare decât astăzi.
Până în 2050, persoanele >/= 60 vor depăşi numeric copiii sub 14 ani.
În următorii cinci ani, numărul persoanelor cu vârsta >/= 65 ani va depaşi numărul copiiilor cu vârsta < 5 ani.
Se estimează că populaţia din Regiunea europeană OMS va creşte de la 894 milioane în 2010 până la 910 milioane în 2020, dar până în 2050 va reveni la nivelul actual.
Numărul persoanelor de vârstă activă este aşteptat să scadă în
mod constant iar numărul celor peste vârsta activă să crească, ducând la o creştere a raportului de dependenţă între cele 2 grupuri.
Numărul persoanelor cu vârsta >/= 85 ani este prevazut să crească de la 14 milioane în 2010 la 19 milioane în 2020 şi la 40 milioane până în 2050.
Dinamica globală a ponderii vârstnicilor în ultimele 2 decade
Dinamica globală a ponderii vârstnicilor în ultimele 2 decade
Ponderea persoanelor în vârstă >/= 65 de ani (% din totalul populaţiei)
Sursa: Eurostat (online data codes: demo_gind and demo_pjangroup), United Nations, Department of Economic and Social Affairs, World population prospects: the 2010 revision ;
Evoluţia sperantei de viata în România 1900 – 2010
Evoluţia sperantei de viata în România 1900 – 2010
Sursa: http://www.gapminder.org/world/
România: ponderea populaţiei pe grupe de vârstă
România: ponderea populaţiei pe grupe de vârstă
Sursa: Date INS si *http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011_.pdf
Soluţii: stil de viaţă pentru îmbătrânire sănătoasă
Soluţii: stil de viaţă pentru îmbătrânire sănătoasă
Stilul de viaţă nesănătos, practicat adesea timpuriu, poate reduce şansele pentru o stare bună de sănătate şi calitate a vieţii la vârsta a 3-a şi poate provoca decesul prematur. Consecinta: dezvoltarea de boli cronice la vârsta a 3-a precum: diabetul zaharat, bolile cardiovasculare (accident vascular cerebral) , cancerele, bolile cronice respiratorii şi tulburările mintale, afectiuni osteoarticulare (osteoporoza, artroza) afecţiuni responsabile de circa 77% din povara bolilor şi de 86% din decesele înregistrate în Regiunea Euro-OMS *; grupurile dezavantajate social, între care vârstnicii, suportă cea mai mare parte din această povară.
Mişcarea pentru sănătate – importantă pentru o stare bună de sănătate şi la vârsta a 3-a. Potrivit OMS (“Global recommendations for physical activity and health”) indivizii cu vârsta =/> 65 ani activi fizic, bărbaţi şi femei, prezintă rate mai scazute ale mortalităţii cauzate de: boli coronariene, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, diabet zaharat tip 2, cancer de colon, cancerul de sân – în comparaţie cu cei inactivi.
conştientizarea faptului că, sănătatea la vârstă înaintată depinde de stilul de viaţă şi atenţia acordată sănătăţii de-a lungul vieţii;
cultivarea unui mediu socio-cultural favorabil vârstei a 3-a, care să-i promoveze sănătatea şi participarea socială;
asigurarea accesului echitabil/facil la asistenţă medicală de bază, îngrijiri pe termen lung şi îngrijiri paliative;
recunoaşterea valorii vârstnicilor şi încurajarea implicării lor susţinute în viaţa de familie şi de comunitate.
Nota bene:
Nota bene:
Importanţa acordată sănătăţii de fiecare persoană de-a lungul vieţii este decisivă pentru îmbătrânirea sănătoasă şi activă.
Comunităţile au datoria de a acorda sprijin vârstnicilor pentru a deveni respectaţi şi participanţi activi şi utili la viaţa socială.
Sistemele de sănătate trebuie să promoveze strategii inovatoare pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a vârstnicilor.
Guvernele trebuie să ia atitudine pro-activă faţă de provocările
legate de îmbătrânirea populaţiei şi consecinţele sale privind sănătatea publică, în special în ţările cu venituri mici/mijlocii care se confruntă azi cu cel mai rapid ritm de îmbătrânire.
Ana Aslan a ramas in memoria posteritaţii ca o conştiinţa exemplara, care a indraznit sa viseze o umanitate activa şi sanatoasa şi sa spere ca viata isi poate afirma, victorioasa, drepturile impotriva batranetii si a mortii.
Institutul de Gerontologie si Geriatrie, primul din lume, a fost fondat în anul 1952 si a devenit Institut National în 1974, iar în anul 1992, i s-a atribuit numele de Ana Aslan.
De la înfiintare, pâna în anul 1988 a fost condus de Acad. Prof. Dr. Ana Aslan, având ca obiect de activitate : asistenta medicala geriatrica, cercetarea si gerontologia sociala.
În 1964 presedintele OMS l-a propus ca model de institut de geriatrie tarilor dezvoltate.
Primul medicament creat anume sa întârzie procesul de îmbatrânire, a fost elaborat între anii 1946 si 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan si scoala sa dupa numeroase cercetari clinice si experimentale.
In 1956, Gerovitalul este prezentat pentru prima data lumii medicale internationale la Congresul de la Karlsruhe si apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.
SCOALA ROMANEASCA DE GERONTOLOGIE DETINE O SERIE DE PRIORITATI PE PLAN MONDIAL
Înfiintarea primului institut de geriatrie din lume (22 ianuarie 1952), având ca obiect de activitate cercetari de gerontologie clinica si asistenta medicala a vârstei a treia.
Orientarea tridirectionala a cercetarilor gerontologice: clinica, experimentala si sociala; aceasta structura este astazi recomandata si de O.M.S. (Kiev, 1963) ca model pentru institute similare.
Elaborarea unui medicament cu eficienta în profilaxia îmbatrânirii si în terapia starilor patologice ale vârstei a treia - Gerovital H3.
O strategie terapeutica în profilaxia si terapia batrânetii.
Organizarea unei retele sanitare nationale de profilaxie a îmbatrânirii.
GERIATRIE SI GERONTOLOGIE
Scopul geriatriei nu este prelungirea la infinit a vietii, ci adaugarea de ani sanatosi vietii, pentru ca nu trebuie sa uitam, totusi, ca imbatranirea este un fenomen natural. Noi, medicii geriatri, ne ingrijim ca atat cat traieste, omul sa traiasca avand cat mai putine afectiuni; trebuie sa prevenim complicatiile bolilor cronice, pe care un bolnav le poate avea, mai ales la varsta a treia, dar si sa impiedicam reaparitia lor dupa incetarea tratamentului.
E de evitat folosirea cuvantului "batran", pentru ca aceasta exprimare este plina de prejudecati. In mass-media aceasta expresie este des utilizata si este neadecvata. Se poate spune "o persoana de 60 de ani", in loc de "un batran de 60 de ani". Este mai aproape de realitate.
GERIATRIE SI GERONTOLOGIE
In principal, pastram terapia doamnei profesor Aslan, dar cand preluam un pacient pentru tratament, il abordam complet, pentru ca pacientii varstnici au de obicei multiple boli, nu una singura. De aceea, si tratamentul trebuie sa fie complex. Terapia propusa de d-na prof. Aslan este ca o completare la terapiile clasice cunoscute.
Aceasta terapie vine si ca un mijloc de preventie, iar in cazul pacientilor peste 65 de ani, trebuie sa imbinam actul curativ cu cel preventiv. Gerovitalul - medicamentul minune - nu este singurul element de baza al tratamentului imbatranirii. Este unul dintre elementele complexului terapeutic care completeaza terapiile clasice
GERIATRIE SI GERONTOLOGIE
Batranetea incepe diferit la diversi oameni; se considera ca o persoana este in varsta la peste 65 de ani - varsta de pensionare in tarile dezvoltate economic; a fost adoptata si in tara noastra, dar nu toti oamenii de 65 de ani arata la fel, nu toti sunt, biologic vorbind, la fel. Unii isi continua activitatea de succes si dupa pensionare, iar altii incep de-abia la aceasta varsta o activitate care le poate aduce succesul intr-un domeniu sau altul.
Varstnicii = grup foarte eterogen, au diverse varste biologice si cronologice. Exista cel putin 4 varste sau etape diferentiate: mai intai e varsta cronologica (aceea pe care o avem de cand ne-am nascut ); apoi varsta sociala (surprinde locul pe care-l avem in raport cu semenii nostri, functia pe care putem s-o indeplinim in societate); in al treilea rand, exista varsta psihologica (oglindita tocmai de modul in care ne apreciem noi pe noi, despre varsta pe care o traim); si mai exista varsta biologica, destul de greu de cuantificat, care poate fi insa definita clinic drept rezerva functionala a unui individ. Varsta biologica este evidentiata cand un individ este supus la un stres puternic. Aceasta varsta poate sa apara si la 30 de ani, dar si la 50.
GERIATRIE SI GERONTOLOGIE
Doamna Profesor Ana Aslan exprima obiectivul Institutului şi al metodei originale dezvoltate de ea prin sintagma: “să adăugăm viaţă anilor şi nuani vieţii”. In acest sens preocuparea geriatriei romanesti este atingerea unei longevităţi active. Longevitatea se referă la vârsta cronologică, iar faptul că dorim ca persoana în vârstă să se menţină activă nu înseamnă neapărat absenţa bolilor. Aşa zisa “îmbătrânire sănătoasă” este foarte greu, dacă nu chiar imposibil de atins la vârste înaintate deoarece, după definiţia Organizaţii Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.), termenul de sănătate înseamnă “bunăstare bio- psiho- socială şi nu doar absenţa bolii sau a disabilităţii”. Deci obiectivul de “îmbătrânire sănătoasă” pare a fi prea ambiţios, chiar imposibil de atins în condiţiile actuale.
Obiectivul geriatriei s-a menţinut neschimbat de-a lungul a peste 50 de ani de existenţă: “să adăugăm viaţă anilor“, adică să promovăm LONGEVITATE ACTIVĂ, chiar dacă starea de sănătate nu este perfectă.
DESPRE VARSTA A TREIA
“Tinereţea fără bătrâneţe” este mai mult o sintagmă din domeniul legendelor şi poate că nu ne-o dorim chiar atât de mult pe cât ar părea la prima vedere. O condiţie obligatorie pentru a trăi mult este să…îmbătrânim.
Senectutea trebuie sa se apropie de idealul etic si moral: intelepciune, serenitate, intelegere a vietii si a semenilor. Batranetea este o stare interioara care, in absenta unor afectiuni majore, intervine de cele mai multe ori odata cu inactivitatea, cu dezinsertia sociala.
Trebuie sa nu iesim din cotidian asteptand sa imbatranim. Sa avem activitati multiple si rezonante, sa intelegem tinerii, sa fim implicati in problemele prezentului, sa avem proiecte de viitor.
Respectul de sine si respectul pentru cei din jur iti impune grija pentru aspectul tau fizic. Asadar, activitatea, regimul alimentar corect si exercitiile fizice adecvate pot face minuni, chiar si la o persoana de varsta a treia.
In ceea ce priveste frumusetea, cred ca bogatia interioara este cea care confera frumusete. O privire inteligenta este frumoasa. Credinta iti ofera liniste.Crezi, iti iubesti semenii, speri… si esti frumos!”
