1. Cu siguranță că ai citit mult în această vacanță. Scrie numele cărților și autorii lor



Yüklə 306.63 Kb.
səhifə1/3
tarix01.11.2017
ölçüsü306.63 Kb.
  1   2   3

«Збірник завдань для державної підсумкової атестації з читання для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою. 4 клас» ( автори: Пілігач О. Г., Скріпа О. К.)


Наказ Міністерства освіти і науки, молоді та спорту від 25.01.13 № 55

Ce am citit în vacanță

1. Cu siguranță că ai citit mult în această vacanță. Scrie numele cărților și autorii lor.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Numește cea mai interesantă lectură pe care ai citit-o în vacanță.

_____________________________________________________________________

3. Cine este autorul?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Numește personajele lecturii:

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Care este ideea textului?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Care este personajul principal? Cum este el?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Povestește o întâmplare hazlie din această vacanță.

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Ce planuri ai pentru noul an școlar?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Lucrare de control №1

Varianta I

George Enescu după Viorica Huber

Micul Jurjac, deşi nu avea patru ani împliniţi, ştia să desluşească acele tainice şi minunate glasuri măiestre, pitulate prin frunzele livezii părinteşti.

Copilul asculta vuietul molcom al vântului prin crengi şi zvonul dulce şi depărtat al tălăngilor, de parcă ar fi fost vrăjit.

Nimeni nu bănuia pe atunci că micul George va deveni mai târziu cel mai de seamă compozitor, violonist, pianist şi dirijor al ţării româneşti şi unul dintre cei mai vestiţi muzicieni din lume.

De când ţine el minte, Jurjac doreşte să cânte. Şi iată că, atunci când a împlinit patru ani, părinţii îi dăruiesc o vioară mică. Băiatul se bucură şi încearcă s-o facă să cânte, însă vioara scoate doar un zbârnâit metalic. Cu ochii în lacrimi, copilul i-o dă tatălui său:

- Cântă tu, tată!

Dar tata râde şi i-o dă îndărăt.

- Ia-o, George, e jucăria ta.

„Aşadar, nu e o vioară, ci o jucărie...” Cu mâini tremurătoare, ia jucăria-vioară şi o aruncă drept în foc. El nu vrea să se joace de-a muzica. Nu! El vrea să cânte cu adevărat.

Peste o săptămână, tatăl îi cumpără o vioară adevărată.

Aşa a intrat vioara în viaţa lui George Enescu.

Primul lui dascăl la vioară a fost lăutarul din sat, care după câteva lecţii nu mai avea ce să-i arate micuţului învăţăcel.

La cinci ani şi jumătate a compus întâia sa „operă” pentru pian şi vioară: „Pământ românesc”.

Oricât de mare era talentul său înnăscut, George studia ceasuri întregi, muncind fără oprire.

Avea doar şapte ani când, într-o zi de toamnă, Jurjac părăsi casa şi livada sa dragă, plecând să studieze muzica la Viena şi apoi la Paris. Se dovedeşte un remarcabil violonist şi pianist. Visul lui era să devină compozitor. Dorea să facă recunoscut numele ţării sale iubite, gingăşia şi forţa cântecului românesc, de care era profund legat. La şaisprezece ani, George Enescu a scris „Poema română”. În această operă muzicală, a topit laolaltă dorul său fierbinte de patrie cu amintirile dragi ale copilăriei sale, glasul livezii, al fluierului de păstor, al satelor în ajun de sărbătoare, glasul furtunii care trece prin frunzişul dimineţii însorite de vară.

Prin întreaga sa operă, George Enescu a dus pe culmi gloria muzicii şi a patriei sale. (379 de cuv.)



Vocabular

molcom - liniştit, domol, lin, potolit;

învăţăcel - şcolar, elev, ucenic;

poemă - (aici) piesă muzicală scrisă de obicei pentru orchestră;

baghetă - beţişor cu care dirijorul conduce o orchestră.

remarcabil – însemnat, valoros.



Însărcinări

1. De la ce vârstă a început Jurjac „să deosebească acele tainice şi minunate glasuri măiestre”?

a) de la 4 ani; b) de la 5 ani; c) încă nu avea 4 ani.



2. Ce a primit Jurjac în dar când a împlinit 4 ani?

a) o vioară adevărată; b) o jucărie; c) un pian.



3. Care a fost visul lui George Enescu?

  1. să devină fotbalist;

  2. să devină compozitor;

  3. să devină lăutar.

4. Jurjac a plecat să studieze muzica:

a) la Viena şi Paris; b) la Bucureşti şi Viena; c) la Paris şi Bucureşti.


5. Acest text este:

a) o poveste; b) o povestire; c) o legendă.


6. Găseşte expresiile de cuvinte ce caracterizează sentimentele compozitorului exprimate în „Poema română”: ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
7. Ordonează următorul plan de idei:

 ⎕La 4 ani el aruncă în foc vioara – jucărie.

 ⎕Micuţul Jurjac desluşeşte glasurile naturii.

 ⎕Începe să cânte sub îndrumarea lăutarului din sat.

 ⎕Tatăl său îi cumpără o vioară adevărată.

 ⎕La 5 ani şi jumătate compune întâia sa operă.

 ⎕La 16 ani scrie „Poema română”, făcând cunoscut în lume numele ţării .

8. Spuneţi-vă părerea! Visul lui George Enescu s-a împlinit? Tu ce doreşti să devii în viaţă?( 5-6 propoziţii)

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Lucrare de control №1

Varianta II

Învăţătorul nostru de Edmondo de Amicis
După câte am văzut, în dimineaţa asta, îmi place şi noul învăţător. În timp ce intram în clasă, el fiind înaintea noastră la catedră, din când în când apărea în uşa clasei câte un fost elev de-al lui de anul trecut, ca să-l salute; apărea la uşă şi, mai înainte de a trece mai departe, îl saluta:

-Bună ziua, domnule Perboni; unii intrau, îi întindeau mâna şi ieşeau iute din clasă. Se vedea că ţineau la el şi ar fi fost bucuroşi să le fie din nou profesor. El le răspundea:

- Bună ziua, şi strângea mâinile celor ce-l salutau; dar nu se uita la nici unul; la fiecare salut rămânea serios, întors spre fereastră, cu privirea înspre acoperişul casei din faţă; şi în loc să se bucure de saluturile acelea, părea că suferă din cauza lor. Apoi se uita la noi şi ne privea unul după altul, atent. Începând să dicteze, coborî de la catedră ca să se plimbe printre bănci; dar privirea îi căzu pe un băiat cu obraji aprinşi şi plin tot cu bubuliţe.

Încetă să dicteze, îi luă faţa în mâini şi-l privi; apoi îl întreabă ce are şi-i trecu o mână pe frunte, să vadă dacă-i fierbinte. În timpul acela, un băiat din spatele lui se ridică pe bancă şi începu să facă pe marioneta. El se întoarse brusc; băiatul se reaşeză într-o clipită, rămânând înţepenit în bancă, cu fruntea plecată de ruşine în aşteptarea pedepsei. Învăţătorul îi puse o mână pe cap şi-i spuse:

-Să nu mai faci asta, niciodată!

Nimic altceva. Se întoarse la catedră şi încheie dictarea. După ce termină dictarea, ne privi o clipă în tăcere. Apoi vorbi rar şi calm, cu vocea lui groasă, dar caldă:

-Ascultaţi, copii! Avem de stat împreună un an. Să căutăm să-l trăim în bună înţelegere. Învăţaţi şi fiţi cuminţi. Eu nu am familie. Familia mea sunteţi voi. Anul trecut mai trăia mama mea; a murit. Am rămas singur. Numai pe voi vă am pe lumea asta, nici o altă afecţiune, nici un alt gând decât voi. Voi trebuie să fiţi copiii mei. Aşa cum ţin eu la voi, trebuie să ţineţi şi voi la mine. Nu vreau să fiu silit să pedepsesc pe nimeni. Arătaţi-mi că sunteţi băieţi cu suflet; şcoala noastră va fi o familie şi voi veţi fi mângâierea mea. Nu vă cer o promisiune cu glas tare; sunt convins că în inima voastră mi-aţi şi răspuns „da”. Şi vă mulţumesc.

În momentul acela intră omul de serviciu al şcolii şi anunţă sfârșitul. Am ieşit toţi din bănci, în tăcere deplină. Băiatul care se suise pe bancă se apropie de profesor şi-i spuse cu glas tremurat:

- Domnule profesor, vă rog să mă iertaţi.

Profesorul îl sărută pe frunte şi-i spuse:

- Bine, băiatul meu, nu-i nimic.

(472 de cuv.)


Vocabular

٠ catedră – masa specială a profesorului;

٠ să facă pe marioneta – a face scamatorii;

٠ afecţiune – iubire, simpatie, ataşament, dragoste;


Însărcinări:

1. Învăţătorul s-a întrerupt din dictare pentru că:

a) a văzut un elev copiind;

b) a vrut să verifice dacă un băiat îmbujorat avea febră;

c) a observat că un elev se strâmba.


2. Elevul din spatele învăţătorului începu:

a) să şoptească;

b) să facă pe marioneta;

c) să se uite la colegul de bancă.


3. Cerându-i iertare învăţătorului, băiatul:

a) a fost refuzat; b) a fost iertat; c) a fost aspru certat.


4. „Să căutăm să trăim în bună înţelegere” sugerează (înseamnă):

a) elevii să nu se bată între ei;

b) elevii să-şi respecte învăţătorul;

c) să existe o înţelegere reciprocă (din ambele părţi) între învăţător şi elevi.


5. „Nu vreau să fiu silit să pedepsesc pe nimeni” indică:

a) Învăţătorului nu-i plăcea să-i pedepsească pe elevi;

b) directorul şcolii putea să-i pedepsească;

c) purtarea elevilor l-ar fi obligat să-i pedepsească, dacă ei refuzau să înţeleagă cuvintele sale.


6. Completaţi enunţurile cu explicaţiile potrivite:

٠Textul „Învăţătorul nostru” este o povestire deoarece _________________________

_______________________________________________________________________________________

٠Elevul îşi ceru iertare pentru că _________________________________________________

________________________________________________________________________________________
7. Puneţi în ordine ideile din planul de mai jos:

 ⎕Surprinderea strâmbăturilor elevului.

 ⎕Întreruperea dictării.

 ⎕Iertarea băiatului.

 ⎕Cuvintele învăţătorului către elevi.

8. Imaginează-ţi un alt final al povestirii.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



Lucrare de control №2

Varianta I

Povestea anotimpurilor

de Maria Dorina Paşca
Andreea e prietena mea. De câte ori ne întâlnim, îmi spune ce tot născoceşte. Iată ce mi-a spus acum câteva zile:

  • Ştii ce-am găsit azi? O poveste. Stai să ţi-o spun:

Cică a fost odată, un împărat ca toţi împăraţii şi o împărăteasă ca toate împărătesele. Pe împărat îl chema Anul, iar pe împărăteasă Ziua. Şi aveau patru fete. Prima era Primăvara. Când s-a născut ea, pământul s-a acoperit cu o rază de soare, ghioceii şi-au scos capul din fulare, iar pomii râdeau de înfloriţi ce erau. Când s-a ivit pe lume Vara, pământul s-a îmbrăcat în holde, iar soarele şi-a prins cercei de cireşe la urechi. Toamna s-a ivit după suratele ei, atunci când livezile s-au înmiresmat de roade, iar viile purtau ciorchini mari de struguri. Iarna, sora cea mai mică, şi-a urmat surorile, albă ca un mărgăritar.

Au crescut toate ca-n povestea aceea pe care mi-ai spus-o tu: într-o zi, cât altele în nouă...

Şi nu peste multă vreme le-a venit şi rândul la măritat, că nu le era uşor părinţilor cu atâtea fete. Primăvara îşi găsi mire pe Mugur. La nunta lor au venit toţi ghioceii, toporaşii şi brânduşele, nuntind şapte zile şi şapte nopţi. Vara prinse drag de Soare şi holda de grâu le-a fost casa. Toamna îl îndrăgi pe Belşug, când crengile pomilor se aplecau să mulţumească pământului pentru roade. Iarna îl luă de bărbat pe Crivăţ, făcând mare bucurie la curtea împărătească.

Nu după multă vreme, împărăţia se umplu de bucurie.

Primăvara şi Mugur au avut trei flori: Martie, Aprilie şi Mai; Vara şi Soarele, trei raze aurii: Iunie, Iulie; August; Toamna şi Belşug, trei mere roşii: Septembrie, Octombrie, Noiembrie. La urmă, Iarna şi Crivăţ – trei flori de gheaţă: Decembrie, Ianuarie şi Februarie.

(309 de cuv.)



Vocabular

٠suratele – surorile;

٠nuntind – a se petrece la nuntă;

٠holdă – lan, semănături de grâu.


Însărcinări

1. Acest text este:

a) o legendă; b) o poveste; c) o povestire.


2. Întâmplarea aceasta Andreea:

a) a auzit-o; b) a cunoscut-o; c) a născocit-o.


3. Când s-a născut Primăvara, pământul:

a) s-a acoperit cu-n covor alb;

b) s-a îmbrăcat în holde;

c) s-a acoperit cu o rază de soare.



4. Vara s-a măritat:

a) cu Mugur; b) cu Belşug; c) cu Soarele.



5. Toamna şi Belşug au avut:

a) trei flori; b) trei zâne aurii; c) trei mere roşii.


6. Personajele lucrării sunt:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


7. Alcătuieşte planul simplu de idei:

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
8. Descrie în 5-6 propoziţii anotimpul tău preferat. Pune titlu descrierii.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Suplimentar

1. Întregeşte conţinutul proverbelor cu ajutorul liniilor:

Cu o floare ٠ ٠ nu se face vara.

Până nu vine primăvara, ٠ ٠ iar iarna-i mâncătoare.

Cine munceşte vara, ٠ ٠ nu se face primăvara.

Vara-i strângătoare, ٠ ٠ se culeg toamna prunele.

Toamna ٠ ٠ aceluia îi fierbe oala iarna.

Cu râsul şi cu glumele ٠ ٠ pâine în hambare.

Dacă iarna e geroasă, ٠ ٠ se numără bobocii.

Zăpadă pe ogoare - ٠ ٠ vom avea pâine pe masă.



Lucrare de control №2

Varianta II

Femeia cea lacomă

de Bucur Milescu

Un vânător prinse odată o nemaivăzută pasăre, cu penele de aur, iar ciocul şi ghearele de diamant. Uimit de atâta frumuseţe, vânătorul îi vorbi ca unei fiinţe umane, eliberând-o din laţ:

- Nu pot să te ucid. Te rog, zboară cât mai curând, să nu afle soţia mea de ce mă întorc cu tolba goală astăzi, că nu voi mai avea pace cu dânsa.

Uimirea vânătorului crescu auzind-o pe pasăre răspunzând:

- Întreab-o pe soţia ta ce doreşte în schimbul eliberării mele şi vino mâine să-mi spui.

A doua zi, vânătorul veni şi-i spuse:

- Soţia mea doreşte o rochie nouă.

- Foarte bine. Du-te acasă şi vino mâine să-mi spui dacă e mulţumită.

A treia zi, vânătorul veni iar şi-i spuse că soţia lui, pe care o găsise îmbrăcată cu o rochie minunată, nu era mulţumită. Acum voia un palat, bani mulţi şi servitori.

- Bine, spuse pasărea. Vino mâine şi spune-mi dacă asta o împacă.

Peste încă o zi, vânătorul veni, îi mulţumi păsării pentru palatul strălucitor în care se transformase căsuţa lui.


  • Dar, adăugă el, soţia mea, nu ştiu de ce, tot nu e mulţumită. Acum doreşte să devină stăpâna munţilor, a pădurilor şi lacurilor acestui ţinut.

Pasărea nu spuse nimic şi se înălţă în zbor.

Când vânătorul se întoarse, palatul dispăruse. Îşi regăsi căsuţa, iar soţia îl aştepta plângând amarnic, îmbrăcată tot cu rochia ei cea veche. (238 de cuv.)


Vocabular

  • tolbă – geantă mare pentru merinde, pentru ducerea vânatului;

  • servitori – slugi;

  • amarnic – foarte tare, straşnic, grozav.


Însărcinări

1. Vânătorul a prins:

a) un peştişor; b) o pasăre; c) o broască.


2. După ce a vorbit cu ea:

a) a omorât-o;

b) a închis-o în colivie;

c) i-a dat drumul.



3. Prima dorinţă a soţiei a fost să primească în dar:

a) o casă; b) o rochie; c) o covată.


4. După a treia dorinţă pasărea:

a) s-a supărat; b) s-a speriat; c) s-a bucurat.


5. Proverbul care se potriveşte textului este:

a) Bine faci, bine găseşti.

b) La toată lumea nu poţi să fii pe plac.

c) Nemulţumitului i se ia darul.


6. Caracterizaţi prin 2-3 cuvinte fiecare personaj:

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
7. Alcătuieşte planul simplu de idei:

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
8. Imaginează-ţi un alt sfârșit al povestirii:

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Lucrare de control №3

Varianta I

O întâmplare deosebită



(fragment) de Călin Gruia
Din pricina ploii, nu se vedea nimic prin fereastră. Marina se învârtea de colo – colo, prin cameră şi deodată îşi dădu seama că e singură. Dacă i-ar spune cineva o poveste, ar fi altfel ... Nu se gândi mult şi se apropie de ceasul deşteptător.

  • Spune-mi o poveste, ceasule!

  • Tic-tac, tic-tac, eu o tot spun întruna, răspunse ceasul...

Povestea timpului...

  • Dar nu pricep nimic, zise Marina.

  • Cine stă degeaba nu poate asculta povestea timpului...

  • Ploaie, dragă ploaie, strigă fetiţa, spune-mi o poveste...

  • Numai una?... Ştiu sute de poveşti. Ascultă-le bine... Ascultă-le!...

  • Ce fel de poveşti?

  • Poveşti cu nori, cu râuri curgătoare, cu seminţe, cu boabe de grâu, cu poieni, cu boabe de struguri... Minunate poveşti!... Dar ca să le poţi asculta, trebuie să pricepi vorbele picăturilor de apă, şi vorbele şi cântecul lor, şi graba cu care se strâng în pârâiaşe şi aleargă, aleargă...

Nici nu-şi sfârşi ploaia cuvintele ei fermecate şi bune, că pe pervazul ferestrei poposi o rândunică.

  • Am ajuns, spuse rândunica, ce bine că am ajuns acasă... Sunt obosită. Dar sunt nespus de fericită...

  • Spune-mi o poveste, dragă rândunică.

  • Acum am multă treabă de făcut. Trebuie să curăţ, să spăl, să schimb aşternutul, să lipesc crăpăturile casei şi când isprăvesc ne ţinem de poveşti. Dar tu ce faci, Marina?

  • Eu? Nimic. Stau degeaba şi mă plictisesc.

  • Bine-ar fi să mă ajuţi. Să-mi faci un covoraş numai cât palma ta. Ai ac şi aţă?

  • Am! Am şi o bucăţică de pânză numai potrivită pentru casa ta...

  • Ştii, spuse în şoaptă rândunica, o să-mi vină în vizită nişte prietene...

  • Am înţeles, spuse Marina.

Şi se apucă repede de lucru. Cusu cu aţă colorată chipul florii, al picăturilor de ploaie şi, în mijlocul covoraşului, faţa ceasului. Şi pe dată începu să audă povestea timpului, povestea florii din fereastră, povestea picăturilor de apă şi nu se mai simţi singură în casă.

(328 de cuv.)


Vocabular

poposi - se opri;

a te plictisi - a-ţi fi urât.

Însărcinări

1. Marina se simţea singură deoarece:

a) stătea degeaba; b) muncea din greu; c) se desmierda.


2. Ce ar fi dorit Marina să i se spună:

a) o povestire; b) o poveste; c) o glumă.


3. Motivul adevărat pentru care Marina nu s-a mai simţit singură este:

a) a vorbit cu cineva;

b) a ascultat poveşti;

c) a început să lucreze.


4.În ce anotimp se petrece întâmplarea?

a) vara; b) toamna; c) primăvara.


5. Alege proverbul care se potriveşte povestirii:

a) Adună vara, ca să ai iarna.

b) Cu mănuşi pe mână nu torci mătase.

c) Oala nu se umple cu vorbe.


6. Personajele povestirii sunt: ____________________,___________________,

____________________,________________________.


7. Alcătuieşte planul de idei.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
8. Alcătuieşte o compunere în care să redai o discuţie cu o rândunică.

(5-6 prop.)

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Suplimentar
1. Semnează răspunsurile incorecte:
Locul unde se petrece acţiunea:

⎕ în camera Marinei; ⎕ în grădina casei; ⎕ în mijlocul naturii.


Fetiţa roagă să-i spună o poveste:

∆ ceasul ∆ vântul ∆ păpuşa

∆ rândunica ∆ ploaia ∆ bunica
Învăţătura care se desprinde din lectură:

⎕ timpul pierdut nu se mai întoarce;

⎕ trebuie să înveţi de la tot ceea ce te înconjoară;

⎕ munca ne este un bun prieten.


2. Leagă corespunzător:



Dostları ilə paylaş:
  1   2   3


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə