10 mai 2015 mai 2015, Zf ro: Băncile merg cu dobânzile spre 8% la creditele de consum



Yüklə 81,39 Kb.
tarix18.01.2019
ölçüsü81,39 Kb.
#100124

RAPORT SĂPTĂMÂNAL SISTEM BANCAR,

4-10 mai 2015

4 mai 2015, Zf.ro: Băncile merg cu dobânzile spre 8% la creditele de consum

Patru bănci afişează în acest moment oferte de credite de consum cu dobânzi de o singură cifră, de regulă fiind însă nevoie ca debitorul să aibă o convenţie de virare a salariului în cont semnată cu banca pentru a plăti un cost sub 10%. O singură ofertă standard are dobândă de o singură cifră.

Dobânzile creditelor de consum coborâseră uşor sub 10% încă de la finalul anului trecut, dar acum bancherii au redus în premieră costul acestor împrumuturi pe palierul de 8% pe an, în condiţiile în care au lichiditate şi se împrumută la costuri minime istorice de pe piaţa monetară, dar se plâng că nu găsesc suficientă cerere solvabilă

De exemplu, grecii de la Banca Românească afişează o dobândă efectivă de 8,6% la creditele de consum. Astfel, rata pentru un credit de 20.000 de lei contractat pe cinci ani este de aproape 420 de lei pe lună, iar costul total al împrumutului ajunge la circa 24.400 de lei, potrivit datelor portalului financiar conso.ro.

Aceasta este singura dobândă de sub 9% pe an, dar costuri efective între 9% şi 10% pe an mai afişează şi Garanti, Volksbank şi Banca Transilvania. Dintre acestea, numai Volksbank are dobândă de o singură cifră în varianta standard a creditului, celelalte două condiţionând acest nivel al dobânzii de virararea salariului în cont.

5 mai 2015, Zf.ro: BNR a rămas după primele patru luni din an fără două miliarde de euro din rezerva valutară

Banca Naţională avea rezerve valutare de 30,1 miliarde de euro la finalul lunii aprilie, în scădere cu peste două miliarde de euro comparativ cu nivelul din decembrie 2014, în con­diţiile în care de la începutul anului au fost achitate mai multe rate din împrumuturile de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Co­misia Europeană.

Scăderea rezervei valutare a fost de echivalentul a o jumătate de miliard de euro luna trecută, având în vedere că intrările în rezervă au însumat 536 milioane de euro, cel mai scă­zut nivel din ultimul an. Ieşirile din rezervă au depăşit, totodată, un miliard de euro.

BNR a rambursat în aprilie circa 248 miliarde de euro în contul împrumutului contractat în primăvara lui 2009 de la Fondul Monetar Internaţional. BNR mai rambursase în martie o rată de 124 milioane de euro de la FMI, precum şi o emisiune de obligaţiuni de aproximativ un miliard de euro a Ministerului de Fi­nanţe.

Plăţi de două miliarde de lei în contul datoriei publice externe au fost efectuate şi în luna ianuarie. BNR nu finanţează direct datoria publică, dar administrează conturile în valută ale statului. Unele bănci centrale străi­ne au renunţat însă la aceste restricţii după izbucnirea crizei şi au început să cumpere direct obliga­ţiuni emi­se de statele pe care le reprezintă.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea acesteia fiind de circa 3,6 miliarde de euro, în scădere cu circa 70 milioane de euro faţă de luna anterioară, în con­diţiile reducerii preţului metalului preţios pe pieţele internaţionale. Rezerva totală (valute plus aur) însuma 33,7 miliarde de euro în luna aprilie.

Circa 90% din rezerva valutară administrată de Banca Naţională sunt investite în obligaţiuni emise de guvernele străine, în timp ce sub 10% reprezintă sume plasate la alte bănci centrale. In­vestiţiile în titluri de stat au crescut cu două cifre în ultimul an şi au ajuns la maximul ultimilor trei ani.

Comparativ cu ponderea de 90% atinsă în acest moment, plasamentele în titluri de stat străine atingeau un nivel de 75% în primăvara anului trecut. Toto­dată, plasamentele în depozite la băncile centrale din străinătate s-au diminuat constant, sumele scoase din aceste depozite fiind plasate în titluri de stat sau fiind utilizate pentru a rambursa datoria publică externă.



6 mai 2015, postare pe blog: Adoptarea euro, un pas spre înstrăinarea resurselor strategice

Sursa: https://searchnewsglobal.wordpress.com/2015/05/06/adoptarea-euro-un-pas-spre-instrainarea-resurselor-strategice/

La ce bun mai ai politică fiscală când ți-ai pierdut dreptul să faci propria politică economică și monetară?

„Odată cu aderarea la UE România a pierdut dreptul la o politică economică proprie. Vezi cât de greu s-au acceptat derogări pentru populație la calendarul liberalizării prețurilor la gaze, creșterea cotei de energie verde care ne-a umflat facturile la electricitate, cum mor încet-încet rămășițele industriei românești pentru că autoritățile n-au voie să umble la ajutoarele de stat. Oricum, naționalismul economic e ceva rău „ne avertizează” prompt cerberii media. Ne rămăsese politca monetară-mulțumită căreia în timpul crizei am putut să mai reglăm câte ceva cu ajutorul cursului nelăsând totul pe seama reducerilor de salarii și pensii și creșterii impozitelor ca în Grecia, și politica fiscală pe care oricum am folosit-o până acum mai mult în folosul intereselor corporatiste (vezi redevențele minuscule la petrol și gaze, cota unică, preconizata renunțare la taxa pe stâlp și impozitul pe dividende) decât în favoarea cetățeanului.

Ei bine, în curând vom rămâne doar cu politica fiscală, cea monetară urmând să devină amintire odată cu adoptarea euro. România a transmis Comisiei Europene programul de convergență la euro, cu 2019 bătut în cuie, iar Mugur Isărescu, deși mimează fariseic prin discursuri, necesitatea obținerii consensului politic,”anunța răspicat” reducerea rezervelor minime obligatorii la 2%, ca în uniunea monetară, în următorul an și jumătate, deși până în 2019 e ceva mai mult. În paranteză fie spus, scăderea la 2% a RMO (dela 14% la valută și 10% la lei în prezent), încheie apoteotic bula creditului încurajată discret de BNR în 2007 prin creșterea raportului rată/venituri la peste 100%. Cum se vede, blocarea unor sume mai mari în RMO-uri n-avea de ce să descurajeze prea mult bancherii în a oferi credite îndoielnice de vreme ce aderarea apropiată la euro urma să le ofere banii înapoi relativ repede.

Ce legătură este însă între adoptarea euro și renunțarea la resursele pe care statul le mai deține și mă refer aici la gaze (Romgaz), hidrocentrale (Hidroelectrica), cărbune (CN Oltenia) dar și la pachetele de control din Transelectrica, Electrica și Transgaz? Păi, să ne uităm din nou la Grecia. Va amintiți cum i se sugerase Atenei pe vârful crizei financiare să privatizeze niște insule? Cam așa se întâmplă când statul e dator, are nevoie de surse noi de finanțare iar FMI vine să sugereze măsuri de “creștere a eficienței” în economie.

Cu euro adoptat România va depinde de banii pompați de BCE. BNR nu va mai putea oferi linii nelimitate de credit băncilor locale, în ideea că acestea vor împrumuta la rândul lor statul, cumparandu-i certificatele de trezorerie, ci băncile vor trebui să întindă mâna la BCE pentru a primi noi credite. Iar dacă parametri macro nu arată bine, dacă există deficite cam mari, ei bine, atunci România va trebui să facă niște reforme pentru ale îmbunătăți, niște privatizări și vânzări prin bursă, contați pe FMI pentru asta.

Și ce privatizări și vânzări prin bursă ne-au mai rămas? Păi, Hidroelectrica, CN Oltenia, Cuprumin, eventual CFR Marfă, plus pachete adiționale la Romgaz, Electrica, Transgaz, Translectrica -deja listate- până statul pierde controlul și devine acționar decorativ, cum este în prezent la SNP Petrom. Sigur, nu ne vom limita la nevoie doar la decizii economice, probabil vom puncta și la capitolul decizii militare în apropiatul conflict din Ucraina, la o eventuală ofensivă a armatelor ucrainiene eliberatoare a Donbasului și Crimeii. Doar suntem parteneri strategici de nădejde, nu?”

Autor : Cristian Dogaru

De ce România are o Bancă Naţională, care se presupune că este a statului, dar statul, când are nevoie de bani, împrumută de la FMI, BM, sau alte bănci private? De ce pentru a salva statele europene cu probleme, BCE adună bani de la Băncile Centrale ale statelor membre pe care îi dă la FMI, pentru ca FMI să împrumute cu aceşti bani statele cu probleme, gen Grecia?

BCE fiind Banca Centrală Europeană, cea care emite moneda euro!!! BCE se numeste Banca Centrala Europeana insa asa cum deja bine stim, este o banca privata. Bancile iau bani imprumut cu doar 1% dobanda insa imprumuta guvernelor cu dobanzi care incep de la 21 % in sus ( ca sa nu vorbim ca foarte multi bani din cei imprumutati de catre banci nu exista faptic, sunt doar virtual ) este totul un mare sistem de frauda si sa nu uitam ca FMI este institutia care a falimentat Argentina , aceeasi care a falimentat Islanda iar acum Grecia si urmam noi celellate state care au mari resurse.

Poate nu ştiaţi, dar şi Gaddafi, Kim Jong iL şi alţi câţiva au fost eliminaţi recent pe motiv că în ţara lor nu exista o bancă centrală controlată de Finanţa Mondială!

Părerea mea este că cei mai dezinformaţi în domeniu sunt cei care se află în sistem, adică economiştii şi finanţiştii.

Cei care au creat „sistemul” sunt mai presus de religie, politică sau vreo ideologie anume, asta le conferă marele avantaj. Ei controlează tot din umbră şi vina cade pe altcineva. Nu trebuie să sapi prea mult. E suficient doar să analizezi puţin, raţional, ceea ce se întâmplă în lume şi în jurul nostru. Dar pentru asta trebuie să ieşi de sub influenţa minciunilor şi a propagandei din media.

8 mai 2015, postare pe blog, Adrian Cosereanu: Bancheri, care nu au fost alesi democratic de nimeni, conduc economia noastra si tiparsc bani, atit cit au ei nevoie si mai putin legat de necesitatea economiei reale

Sursa: https://searchnewsglobal.wordpress.com/2015/05/08/bancheri-care-nu-au-fost-alesi-democratic-de-nimeni-conduc-economia-noastra-si-tiparsc-bani-atit-cit-au-ei-nevoie-si-mai-putin-legat-de-necesitatea-economiei-reale/

Oameniii, ceva mai rasariti, se intreaba zilnic: De ce oare, o mina de bancheri, care nu au fost alesi democratic de nimeni, conduc economia noastra si tiparsc bani, atit cit au ei nevoie si mai putin legat de necesitatea economiei reale? Ar putea fi dobinda reflectata de piata libera, fara aceste banci nationale?

Este foarte important sa vedem ce fac Rezervele Federale in SUA, pentru a ne da seama ce se intimpla peste tot in lumea financiara capitalista.

Problema vine de la faptul ca toate cele 187 de natiuni care sint „arondate” FMI-ului, au banci centrale, iar prin intermediul lor, acest organism financiar odios, conduce economiile mondiale dupa placul inimii lor si dezechilibreaza intreg circuitul economic global.

Cea mai prolifica perioada a economiei americane, a fost cind SUA nu avea banca nationala(Rezervele Federale), adica iniante de 1913, atunci a avut America cea mai mare crestere economica din istoria tarii. De atunci, Rezervele Federale au distrus permanent valoarea dolarului.

Rezervele Federale, cit si in general bancile nationale din sistemul capitalist, sistematic penalizeaza pe cei care incearca sa economiseasca bani. Inflatia se dovedeste ca este o taxa pe care o platim acestor banci, iar valoarea dolarului si a banului in general, se duce in jos in fiecare zi care trece.

Dolarul a pierdut 83% din valoare, numai din 1970, pina in prezent. Pe piata alimentelor din SUA, intre 2002 si 2012, principalele alimente au crescut alarmant. Ouale au crescut cu 73%, cafeaua cu 90%, , laptele cu 26%, piinea cu 39%, sucul de portocale cu 46%, macaroanele si spaghetele cu 44%, merele cu 43%, berea cu 25%, margarina cu 143%, rosiile cu 22%, curcanii cu peste 56%, benzina cu 158%. Au muncit oamenii mai putin sau prin mecanisme ascunse au obtinut ,cei ce domina bancile centrale,profituri inimaginabile?

USA Today, ne anunta ca in 12 ani, pretul apei sa triplat in SUA. Cum pot spune acesti bancheri nesatui, ca America si in general tarile din sistemul capitalist sint la o inflatie mica (low inflation)?

Cum poate exista un sistem bancar ca cel vestic, din moment ce inflatia reala este mai mare decit dobinda bancara? Oare nu se intreaba nimeni?

Rezervele Federale cit si celelalte banci nationale din sistemul capitalist, au fost construite ca fiind o cursa, in care sa atraga guvernele tarilor capitaliste si sa le conduca in directia dorita, prin controlul datoriilor care erau si sint inevitabile atita timp cit sintem condusi de ei. Aceste banci nationale sint miste masini de creat debite continuu si in procentele care doresc acesti asa zisi bancheri.

Multi americanii si vestici in general, nu inteleg de unde vin banii, ce este inflatia si ce reprezinta dobinda in cadrul acestui circuit, dar lipsa unui sistem educational si caderea morala sau ignoranta, sint valorificate perfect de acesti bancheri. Pentru americani si canadieni, cel mai important lucru sint show-rile zilnice care ii tin cu ochii in televizoare, fara sa ii faca sa inteleaga ceva de la viata. Ei nu inteleg si nu vor sa invete ca, crearea de bani in sistemul bancar capitalist prin intermediul acestor banci centrale, implica deasemenea crearea de datorii,iar noi platim acesti bani.

In final, guvernele elibereaza actiuni ale trezoreriei nationale, bond uri, pe care le dau bancilor nationale in schimbul banilor primiti, iar aceste banci nationale preiau controlul total al economiei, promitindu le politicienilor scaune calde daca respecta jocul. Ceea ce trebuie inteles ca pentru acesțe actiuni pe care guvernul le ofera bancii centrale, el trebuie sa le recupereze platind si o dobinda intr-o anumita prioada, care variaza functie de modul cum se doreste sa mearga economia de catre acesti sacali si in acest fel se creaza datorii enorme, din care traiesc aceasta mina criminali financiari.

De unde ia guvernul american si cele occientale, bani necesari pentru a plati datoriile fata de bancile centrale? Teoria spune ca noi putem primi bani in cadrul economiei, foarte repede si ei pot fi taxati la o rata la care guvernul sa isi asigure fondurile necesare si evident, pentru a platii datoria.

Dar acest lucru, din teorie, nu se intimpla niciodata.. Iar creatorii bancilor nationale si a Rezervelor Federale, inteleg foarte bine de ce. Ei stiu ca aceste guverene si cel al SUA, nu vor avea niciodata bani pentru a functiona si pentru a platii, iar guvernanti capitalisti doresc pentru inceput sa isi asigure scaunele pe ca stau confortabil. In acest fel, guvernele vor continua imprumuturile iresponsabile fara ca cineva sa se intrebe de ce.

Thomas Edison, nu intelegea de ce atunci cind se adauga bogatiei unei economii, ea trebuie sa isi creasca datoria . El ca si Henry Ford, nu intelegea de ce pentru un imprumut al propriilor bani, ai poporului american, SUA trebuie sa plateasca de trei ori mai mult in dobinda.

Dar acum incepe din ce in ce mai clar sa fie explicabil de ce se intimpla acest lucru. Ei se intrebau cum se poate ca poporul sa fie de acord ca oameni care nu muncesc sa fie platiti de oameni care muncesc si creaza produsele in economia capitalista. De aceea de cele mai multe ori ne imtrebam de ce costurile cu activitatile publice, guvernamentale, costa atit de mult. In actuala conjunctura, actualul sistem financiar capitalîst, derulind o afacere, noi trebuie sa audagam intre 120 si 150% la costul normal al produsului cu care ar fi trebuit comericalizat.

Ceea ce mai trebuie inteles si este fundamental in analiza, este faptul ca arhitectura si functionalitatea sistemului, dupa care actioneaza bancile nationale capitaliste, este in totala contradictie cu mecanismul de piata libera, nu are nici o legatura cu el asa cum se bat cu pumnul in piept capitalistii si asa zisii specialisti ai bancilor nationale , printre care si Isarescu, un alt pungas si tradator. Dobinzile bancare sint o pirghie la indemina acestui grup, dupa cum am vazut din mecanismele explicate mai sus.

De ce avem noi nevoie de cineva care sa stabileasca „tinta ratei inflatiei” sau cum spune Isarescu „the target rate of inflation”? De ce, daca discutam de capitalism, asa cum doresc ei sa se creada si nu de sclavagism, cum este de fapt. De ce nu este reglata aceasta inflatie de catre mecanismele pietei libere, de cerere si oferta?

In schimb, au devenit capitalisti, planificindu-se de la centru absolut orice miscare, dar criticind in termeni duri socialismul si comunismul, datorita planificarii, care era creata de stat in favoarea statului si nu de infractori financiari internationali in detrimentul popoarelor inrobite si in avantajul grupului.

Cel mai rau esțe ca acest grup. de asa zisi finantisti internationali, manevreaza dolarul, practic moneda cea mai circulata pe glob in acest moment, chiar daca ea pierde serios din teren. Acest lucru inseamna ca ei pot arunca in haos economii intregi, la discretia lor, doar prin manevrarea ratei dobinzii la nivelul dorit in cadrul economiei mondiale.

Aceste banci nationale capitaliste creaza artificial sincope in sistemul financiar intern al tarilor capitaliste si ne amintim de foarte recentele caderi ale pietei caselor si traseul urmat de Dotcom, totul numai prin jonglarea ratelor dobinzilor.

Cind vom decide ca este suicient cu acest joc murdar care ne a dus pe toti la sapa de lemn? Schimbarea de sistem este o necesitate indiscutabila.

Au fost zece diferite recesiuni incepind din 1950 si chiar Rezervele Federale au admis ca au „ajutat” la crearea Marii Deoresiunii din anii ’30.

Toata lumea stie ca Banca Nationala a SUA este privata si apartine acestui grup de care am scris mai sus. Multi americani, cred ca Rezervele Federale reprezinta o agentie federala, dar adevarul este ca ea este total privatizata si controlata de un grup.

Daca Rezervele Federale sint in proprietatea acestui grup de bancheri, putem noi sa credem ca ele servesc poporul in relatia cu bancile? Nici nu se poate pune problema. Aceasta banca nationala a SUA, a creat ideea „too big to fail”( prea mare ca sa fie lasata sa cada), principiu ca s-a aplicat in relatia cu toate bancile care erau in cadere.

In 1970, cele mai mari cinci banci americane , detineau 17% din intreg sistemul bancar american. In ziua astazi, ele detin 52% din acest sistem.

Rezervele Ferale au oferit cautiune financiara bancilor in colaps, pe baza de prietenie si realtii, mergind pina la compensatii politice. Aceasta banca centrala a SUA, a oferit imprumuturi preferentiale in valoare de 16.000 de miliarde de dolari unor banci unde erau prietenii si oameni din cercul lor.

Daca urmarim pagina 131 a auditului GAO, putem vedea ca multe dintre aceste banci sint straine si nu sint americane, deci putem deduce la ce mod acest grup este implicat in sistemul financiar international. Intrebarea fireasca ar fi: De ce aceasta „cinstita” banca nationala a Americii tipareste bani iar apoi ii imprumuta bancilor de pe toate meridianele, daca economia Americii trebuia refacuta?

Poate imi raspunde cineva la intrebarea asta, care inca mai crede in acest sistem capitalist?

Stiati ca Rezervele Federale platesc bancilor pe care le imprumuta, pentru a nu mprumuta bani multora dintre clientii acestor banci comerciale? A-ti spune ca nu face sens asa ceva, intr o economie bazata pe credit si unde micile afaceri au mevoie de bani. Dar Rezervele Federale au decis sa plateasca bancile pentru a nu se duce la un grad de risc pe care ei il anticipeaza sau mai bine zis il induc in economie. Acest lucru este stipulat in Sectiunea 128 a Emergency Economic Stabilization Act din 2008, de fapt cind a inceput criza.

Pentru „merite” deoșebite, Obama l-a numit pe Ben Shalom Bernanke, la conduderea bancii centrale pentru a doua oara.

Ceea ce mai trebuie stiut, este faptul ca Rezeervele Federale ca si toate bancile din sistemul capitalist, nu raspundin fata poporului pentru dezastru pe care il produc in economiile tarlor capitaliste. Nu am vazut niciodata pe Isarescu sa raspunda pentru economia medievala creata in Romania si pentru datoriile care se aduna permanent fara ca sa se faca ceva util cu banii.

BNR ul este intangibila in fata celor care ii dau bani si pe care ii fura ca in codru. Statisticile arata ca oamenii de rind au o mare ingrijorare fata economie, poate mai mult decit orice altceva, dar niciodata nu merg catre centrul acestui seism controlat. Cum pot popoarele capitalste, sa accepte a fi conduse de un gasca de infractori financiari internationali, care sa le manevreze banii si destinele , sa ia decizii economice, fara ca acestia sa fie alesi democratic?

Thomas Jefferson, spunea cu mai multi ani in urma, ca „daca ar putea sa adauge un amendament la constitutia Americii, acela ar fi de interdictie a imprumuturilor facute guvern”.

Mai crede cineva in refacerea acestui sistem sau sintem cu totii de acord ca el trebuie eliminat si adus socialismul real in care acesti infractori sa nu isi mai aiba locul.

8 mai 2015, zf.ro: Isărescu: "Per total, cu depăşirea micilor orgolii, că le-am făcut o surpriză băncilor, nu cred totuşi că a fost o surpriză negativă"

Unele bănci au redus prea mult dobânzile la depozite, în condiţiile unui exces de lichiditate, în timp ce altele şi-au păstrat nivelul în jur de 2%, a afirmat vineri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a apreciat că pe segmentul creditării mai este loc pentru reducerea costurilor.

"La depozite, unele bănci au coborât ceva mai mult decât trebuie, dar au şi ele exces de lichiditate, ar trebui să fie prudente. Nu trebuie să vadă excesul de lichiditate din prezent ca fiind de durată, pe măsură ce creşte creditul în lei ea va fi absorbită", a declarat vineri Isărescu, la conferinţa de prezentare a raportului asupra inflaţiei, aprobat miercuri în şedinţa Consiliului de Administraţie.

El a arătat că alte bănci au fost mai prudente şi au păstrat dobânzile la plasamentele atrase la circa 2%, apreciind faptul că acestea au o viziune pe termen mai lung.

"Băncile ar trebui să aibă o viziune, însă ele îşi fac calculul ca unităţi independente, în acest interval mai îngust îşi vor face socotelile", a mai spus Isărescu.

CA al BNR a decis în şedinţa de politică monetară de miercuri să reducă dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 2% la 1,75% pe an, un nou minim istoric, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei cu 2 puncte, de la 10% la 8%. Totodată, a hotărât îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară de la plus/minus 1,75 puncte procentuale la plus/minus 1,5 puncte.

Răspunzând unei întrebări, Isărescu a menţionat că BNR va încerca să îngusteze cordiroul simetric pentru a ajunge la 1% într-o perioadă de un an - un an şi jumătate.

Rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce de la 3,5% pe an la 3,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%, măsura aplicată de joi.

În ceea ce priveşte dobânzile la credite, guvernatorul apreciază că nivelul se mai poate reduce, în condiţiile în care pot scădea şi marjele întrucât indicatorul ROBOR este mult mai stabil.

"La credite cred că mai este câmp de reducere de dobândă. Băncile au reclamat, pe bună dreptate, că şi-au păstrat şi ele o marjă datorită faptului că indicatorul de referinţă ROBOR la trei luni avea variaţii mai mari. Acum ele vor citi, sper corect, faptul că acest indicator, fiind mult mai stabil, nu vor mai avea această motivaţie. Bineînţeles că îşi vor face politica de dobânzi, dar vor avea un confort mai mare şi la nivel de operaţiuni de creditare şi la nivel de operaţiuni trezorerie", a menţionat Isărescu.

El apreciază că reacţia băncilor va fi pozitivă în urma deciziilor de politică monetară, considerând că era riscantă amânarea deciziei.

"Per total, cu depăşirea micilor orgolii, că le-am făcut o surpriză, nu cred totuşi că a fost o surpriză negativă. Aţi văzut prognoza de preţ. Era imposibil să nu reacţionăm la acea prognoză. Era şi riscant să amânăm decizia. Eu cred că reacţia băncilor va fi una pozitivă", a conchis guvernatorul.

BNR a redus prognoza pentru rata anuală a inflaţiei în acest an, de la 2,1% la 0%, impactul fiind dat de scăderea cotei TVA la 9% pentru alimente, băuturi nealcoolice şi alimentaţie publică, măsura urmând să fie aplicată de la 1 iunie.

8 mai 2015, cursdeguvernare.ro: Test de economie pentru români – la vară vom avea inflaţie negativă

Conform scenariului de bază al prognozei făcute de BNR, rata anuală a inflaţiei IPC ar urma să ajungă la 0,2% la finele anului în curs și la 1,9 la sută pentru finalul anului 2016. Aceste valori au fost revizuite semnificativ în jos în raport cu proiecția anterioară ( -1,9% pentru 2015 și -0,5% pentru 2016) ca urmare a implementării cotei reduse de TVA la produsele alimentare.



Traiectoria proiectată prevede scăderea ratei anuale a inflaţiei la valori negative începând cu trimestrul II 2015 şi până în trimestrul I 2016, cu excepţia sfârşitul anului în curs. După disiparea efectului inițial al reducerii de TVA la alimente, rata anuală a inflaţiei ar urma să revină la valori pozitive tot mai mari, pentru a reintra în interiorul intervalului ţintei de 2,5% plus/minus 1% de-abia în trimestrul IV 2016.

Deficitul de cerere va continua să acționeze pentru a frâna creșterea prețurilor, dar se va afla în continuă și tot mai pronunțată atenuare pe tot intervalul de prognoză. În acest timp, presiunile din partea inflaţiei importate, ceva mai ridicate inițial (vezi devalorizarea recentă a leului în raport cu dolarul ) sunt prevăzute a se tempera.

Efectul de bază se va manifesta cel mai puternic în lunile de vară, când reducerea generală a prețurilor va fi mai pronunțată decât anul trecut. Cu cât valorile consemnate vor fi mai jos decât cele din aceeași lună a lui 2014, cu atât vom asista la o scădere mai pronunțată a inflației anuale, nefiind exclus să ajungem cu creșterea prețurilor chiar undeva sub pragul de -1%.

Efectul de bază se va manifesta apoi în sensul de sprijinire a inflației către finalul anului. Dimpotrivă, datele prezentate arată că, în primul trimestru din 2016, valorile lunare consemnate recent pentru 2015 ar urma să temporizeze revenirea spre valoarea teoretic dezirabilă de 2% și chiar să ajute la o revenire de scurtă durată la valori mai scăzute ale creșterii prețurilor.

În ceea ce privește influența pe componente asupra ratei anuale a inflației, diminuarea impactului scumpirilor la tutun, băuturi alcoolice și carburanți între 2015 și 2016 ar urma să fie anulată de dublarea efectului nefavorabil al produselor cu prețuri volatile (așa-numita grupă legume, fructe, ouă), ceea ce ar da tot un 0,7% per total.

La această valoare se va adăuga o influență similară a prețurilor administrate (controlate de stat prin decizii administrative) tot 0,7% în 2016 în loc de 0,6% în 2015.Diferența majoră între anul în curs și anul viitor va apare pe partea de produse alimentare, care va determina trecerea de la o influență de -1,0% în 2015 la una de 0,6% în 2016.

La această valoare se va adăuga o influență similară a prețurilor administrate ( controlate de stat prin decizii administrative) tot 0,7% în 2016 în loc de 0,6% în 2015. Diferența majoră între anul în curs și anul viitor va apare pe partea de produse alimentare, care va determina trecerea de la o influență de -1,0% în 2015 la una de 0,6% în 2016.

Dincolo de aceste analize ale BNR privind modul în care vor evolua prețurile în perioada următoare, se impun câteva considerații:



  • Prima ar fi că dobânzile bancare ar urma să revină pe plus în termeni reali, oricât ar fi de mici în expresie absolută, deoarece se vor raporta temporar la o inflație negativă. Însă, ar fi de preferat să păstreze un ecart de cel puțin 1,5% – 2%, pentru a stimula economisirea. Eventual ceva mai mult, pentru a mai recupera din scăderea valorii economiilor în termeni reali din primul trimestru al acestui an.

  • A doua, nu ar trebui să ne înscriem în cercul vicios al reducerii continue a prețurilor. După cum am arătat, aceasta nu se va mai produce și în ultima parte a anului, de aceea ar fi util să profităm de ocaziile de achiziții ivite în perioada de vară. Altminteri ne putem păcăli așteptând prea mult scăderea prețurilor, dincolo de faptul că reducerea cererii pe această cale ar putea afecta producția și, indirect, salariile plătite.

  • A treia, ar trebui să fim circumspecți cu indicatorul care dă reducerea generală a prețurilor, deoarece ieftinirea alimentelor va disponibiliza bani pentru a cumpăra alte produse și servicii. Pe această cale, ponderile efective ale produselor nealimentare și a serviciilor în coșul de consum ( rămase cu TVA-ul standard de 24%) vor crește în realitate, deși vor rămâne neschimbate în calculele statistice la cotele din urmă cu doi ani (potrivit metodologiei unitare la nivel european). Tradus pe scurt, inflația efectivă va fi ceva mai mare decât cea anunțată oficial.

9 mai 2015, postare pe blog, Cezar R.: Comisioane prea mari la platile online

Sursa: http://financialzonex.blogspot.ro/2015/05/comisioane-prea-mari-la-platile-online.html

Numarul redus al tranzactiilor online in Romania, comparativ cu media Uniunii Europene, este cauzat si de nivelul ridicat al comisioanelor. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, considera ca bancile ar trebui sa investeasca mai mult in aceasta directie, care reprezinta viitorul.

"Intr-o perioada de dobanzi scazute, in care subventionarea serviciilor de plata din alte surse de venit este dificil de pus in practica, marjele de dobanda sunt si ele sub presiune, mai ales ca bancile depun eforturi sa fie eficiente pe toate liniile de activitate. In acelasi timp, clientii finali manifesta o disponibilitate redusa de a plati pentru realizarea de transfer a fondurilor cu instrumente financiare dematerializate", a mentionat prim-viceguvernatorul BNR.

El a adaugat ca bancile trebuie sa decida daca se vor concentra "pe ce stiu ele mai bine", respectiv gestionarea relatiei cu clientii si riscurile traditionale, sau sa valorifice „potentialul de crestere din zona serviciilor de retail de baza”, dar cu „consumarea unor alocari suplimentare de capital si riscuri operationale adiacente".

"Indiferent de modalitatea prin care bancile aleg sa imbunatateasca accesibilitatea clientilor la produsele si serviciile furnizate (...) nu se poate face abstractie de riscurile operationale care insotesc aceasta tendinta. Securitatea informatiei este o preconditie fundamentala a increderii", a mai spus Florin Georgescu.

Oficialul BNR a mentionat datele Eurostat, potrivit carora procentajul mediu al utilizatorilor de internet care realizeaza cumparaturi online este de cinci ori mai redus in Romania decat media UE, respectiv 10%, fata de 50%.

Reprezentantul BNR a mentionat ca valoarea adaugata generata de sectorul IT&C a ajuns la 40 de miliarde lei la sfarsitul anului trecut, cu aproape 70% mai mult fata de nivelul inregistrat la sfarsitul lui 2011.

Potrivit lui Georgescu, acest sector a depasit contributia agriculturii la formarea Produsului Intern Brut si nu ar fi o surpriza ca anul acesta sa surclaseze constructiile. „Generalizarea aplicarii de solutii IT&C in economia romaneasca constituie o sursa pentru crearea rapida si sanatoasa de locuri de munca bine platite, indeosebi pentru cresterea exportului de servicii creative, in contextul in care ne aflam la inceputul unui nou ciclu major de dezvoltare economica la nivel mondial”, a adaugat prim-viceguvernatorul BNR.



9 mai 2015, agerpes.ro: Mandatele membrilor executivi și ale celor neexecutivi din CA al CEC Bank, reînnoite din 11 mai

Mandatele membrilor executivi și ale celor neexecutivi din Consiliul de Administrație (CA) al CEC Bank au fost reînnoite, începând cu 11 mai a.c., până la data aprobării de către Banca Națională a României a noilor membri nominalizați, a anunțat, vineri seara, Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

"Adunarea Generală a Acționarilor CEC Bank, care a avut loc vineri, 8 mai a.c., a decis reînnoirea mandatelor membrilor executivi ai Consiliului de Administrație al CEC Bank, respectiv a mandatelor membrilor neexecutivi ai instituției bancare până la data aprobării de către Banca Națională a României a noilor membri nominalizați", se arată într-un comunicat al MFP remis AGERPRES.

Astfel, începând cu data de 11 mai a.c. și până la data aprobării de către BNR a noilor membri nominalizați de către AGA au fost prelungite mandatele membrilor executivi ai CA al CEC Bank, respectiv ale lui Radu Grațian Ghețea — director general-președinte al CA, Andrei-Liviu Stamatian — director prim-vicepreședinte, membru al CA, Gheorghe Carabașan — director—vicepreședinte, membru al CA și Mihaela Lucica Popa — director-vicepreședinte, membru al CA.

Potrivit MFP, în funcțiile de membri executivi ai CA al CEC Bank pentru un mandat de patru ani, începând cu data aprobării de către BNR, Adunarea Generală a Acționarilor băncii a nominalizat pe Enache Jiru — director general-președinte al CA, Lucian Claudiu Anghel — director-prim-vicepreședinte, membru al CA, Mihaela Lucica Popa — director-vicepreședinte, membru al CA și Cristian Tudorancea — director-vicepreședinte, membru al CA.

De asemenea, a fost prelungit mandatul de director—vicepreședinte pentru Mirela Iovu, până la data aprobării de către BNR a unui mandat similar pentru Andrei Răzvan Micu.

În același timp, au fost prelungite, începând cu data de 11 mai a.c. și până la data expirării mandatelor noilor membri ai conducerii instituției bancare, mandatele membrilor neexecutivi ai CA al CEC Bank: Gelu Ștefan Diaconu — membru, Valentin Tiberiu Mavrodin — membru, Mirela Șițoiu — membru, Ciprian Sebastian Badea — membru, Dan Manolescu — membru, Mihail Constantin — membru, Mihai Gogancea Vătășoiu — membru.

10 mai 2015, zf.ro: OPINII PRIMITE LA REDACŢIE

Nu vă fie frică, preţurile pică

Anuntul facut de BNR privind posibila stagnare / reducere generalizata a preturilor la bunurile de consum in urmatorul an si jumatate a atras dezbateri aprinse in media. Este o veste buna sau proasta? E rau sau e bine? Cine castiga, cine pierde?

Am fost intrebat de ce guvernatorul BNR - domnul Mugur Isarescu – era atat de serios cand a facut anuntul cu privire la estimarile BNR privind inflatia aproape de zero, chiar cu perioade de deflatie in urmatorul an. A aparut imediat dilema – este o veste buna sau proasta? Este simplu de explicat. In primul rand, seriozitatea este o caracteristica definitorie a bancherilor centrali in contextul in care bancile centrale se bazeaza pe reputatie si credibilitate, pe consistenta si consecventa. In al doilea rand, anuntul facut de BNR este una dintre cele mai bune vesti din ultimul an. Si am cateva argumente pentru a sustine aceasta afirmatie.

1. O veste excelenta pentru consumatorii romani. Dupa mai mult de 50 de ani de inflatie – ascunsa in perioada comunista si la vedere in ultimii 25 de ani – a venit momentul ca romanii sa beneficieze de cresterea puterii de cumparare si prin scaderea preturilor. Avand in vedere ipoteza reducerii preturilor de la 1 iunie 2015 si tinand cont de ultimul comunicat al Institutului National de Statistica privind cresterea puterii de cumparare cu 6% martie 2015 /martie 2014 ne asteptam ca la sfarsitul anului sa observam cresterea puterii de cumparare a salariilor cu procente cuprinse intre 12% si 15% iar la pensii o crestere a puterii de cumparare cuprinsa intre 10 si 12%.

2. Posibilele perioade de deflatie (reducere generalizata a preturilor) nu inseamna automat ca Romania intra in deflatie persistenta (gaura neagra, asa cum o numea Paul Krugman). Este doar o deflatie temporara, cu efecte mai degraba pozitive decat negative, nu trebuie sa ne ingrijoram ca tara noastra va avea parte de cercul vicios al deflatiei persistente cu care s-a confruntat Japonia – de exemplu – 10 ani chiar 20 de ani. Nu e cazul sa facem comparatii proaste prin exagerarea unui proces temporar ca fiind unul permanent.

3. Da, Romania intra si ea temporar in randul celor 12 tari din UE cu deflatie sau in grupul celor 6 tari din UE cu inflatie zero. Nu suntem singurii care ne confruntam cu acest proces dar avem cateva puncte tari fata de tarile amintite mai sus.

4. Spun ca avem niste puncte tari in principal in sensul ca Romania nu se confrunta cu problema pierderii totale a potentei bancii centrale in a lupta cu inflatia/deflatia persistenta. Noi nu avem o rata a dobanzii de politica monetara nula (sau aproape de zero) – asa cum au BCE si multe dintre bancile centrale din UE si in plus mai avem marja de manevra rezonabila si in ceea ce priveste reducerea ratelor rezervelor obligatorii. Deci, spre deosebire de alte banci centrale, Banca Nationala a Romaniei nu are “mainile legate”.

5. Pana la urma deflatia este rea doar atunci cand reflecta o cerere agregata in scadere (pe fondul unei inclinatii reduse de consum, specifica perioadelor de criza) si este corelata intr-adevar cu o crestere anemica (stag-deflatie), procesul de dezintermediere financiara si o rata ridicata a somajului. Deflatia persistenta reflecta si caderea productiei industriale. Cu rate ale dobanzii de politica monetara aproape de zero, probabilitatea aparitiei deflatiei este cu atat mai ridicata. Deflatia este asociata adeseori cu crizele / panicile bancare, pe fondul cresterii creditelor neperformante. Toate bune, insa niciun indiciu nu ne indica o Romanie in pericolul deflatiei persistente.

6. Optimismul (increderea) consumatorilor romani este in continua crestere deci nu exista pericolul pentru o reducere a cererii agregate la pachet cu o economie deprimata, cu marea majoritate a indivizilor amanand repetat si masiv cumpararea de bunuri in anticiparea unor preturi mai mici. Nu suntem in situatia aceasta, din contra, studiile arata ca avem o nevoie reprimata de a mari consumul de bunuri.

7. Inca avem o rata reala a dobanzii pozitiva (din nou situatie diferita de situatia multor economii europene) ceea ce nu afecteaza puternic comportamentul de economisire. Marja de profit a producatorilor incumba rezerve consistente ceea ce inseamna ca o perioada temporara de reducere a preturilor nu va afecta consistent stimulentul producatorilor de a face investitii. Profitul total va creste prin volume de vanzari mai mari, chiar daca la o marja de castig mai mica.

8. Actiunile Bancii Centrale Europene (prin injectiile consistente de lichiditate), revenirea pe crestere a pretului petrolului, plafonarea efectului cresterii importurilor de alimente din cauza blocadei impuse Rusiei dar si rezervele de inflatie reprimata prin amanarea liberalizarii in domeniul energiei sunt doar cativa factori care ne confera liniste in perspectiva deflatiei temporare.

9. Romania trebuie sa se obisnuiasca cu “macroeconomia cifrelor mici” inainte de aderarea la Zona Euro. Deficit bugetar de 1,8% din PIB, deficit de cont curent de 0,5% din PIB plus inflatie de 0,8% din PIB inseamna cel mai bun tablou macroeconomic postdecembrist, proces de natura sa solicite decidentii de politici macroeconomice (Guvernul si BNR) pentru a efectua reglaje fine dar, pe de alta parte, o matrice macro sustenabila care sa stimuleze o crestere economica sanatoasa pe termen mediu si lung.



10 mai 2015, economica.net: 700.000 de restanţieri la creditele luate. Plus 7% faţă de anul trecut

Numărul restanţierilor persoane fizice la Instituţiile Financiare Nebancare /IFN/ şi bănci a ajuns, în martie, la 713.880 persoane, cu 6,8% mai multe comparativ cu finalul aceleiaşi luni din 2014, se arată în datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Potrivit sursei citate, faţă de luna februarie, numărul restanţierilor a crescut cu 0,78%.

Numărul total al restanţelor era, la finele lunii martie, de 954.279, valoarea totală a acestora fiind de peste 11,504 miliarde lei. Din această sumă, peste 4,3 miliarde de lei reprezentau restanţe în moneda naţională, circa 5,023 miliarde lei erau restanţe în euro, iar restul în dolari SUA şi alte valute.



10 mai 2015, ziare.com: Persoanele din conducerea bancilor sa isi declare averea - proiect

Mai multi senatori PSD, UNPR si PC propun sa-si declare averea si interesele persoanele din conducerea bancilor si a societatilor la care statul este actionar, in prezent declarandu-si averea doar cei din bancile si societatile la care statul este actionar majoritar sau semnificativ.

Proiectul este initiat de 25 de senatori, printre care Serban Nicolae, Mihai Fifor, Ilie Nastase, Liviu Pop, Ion Toma, Cristiana Anghel, Mihai Rogojan si completeaza Legea 176 din 2010 privind integritatea in exercitarea functiilorsi demnitatilor publice.

Astfel, proiectul propune ca sa-si declare averea si interesele persoanele care detin functii de conducere in cadrul regiilor autonome de interes national sau local, companiilorsi societatilor nationale sau, dupa caz, societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, precum si personalul din conducerea bancilor la care statul este actionar. In legea in vigoare sunt obligate sa-si declare averea personale din conducerea societatilor sau bancilor la care statul este actionar majoritar sau semnificativ.

Initiatorii si-au motivat initiativa legislativa prin faptul ca, astfel, se mareste transparenta in exercitarea atributiilor autoritatile locale si din domeniul bancar si creste responsabilitatea factorilor decizionali din aceste autoritati.

"Chiar si in cazul in care statul roman este actionarminoritar este vorba, in general, de bugete foarte mari, iar termenul "semnificativ" utilizat in lege este nerelevant", au apreciat initiatorii.



Proiectul a fost intregistrat la Parlament la 5 mai si se afla in consultare publica la Senat.


Pagina din

Kataloq: wp-content -> uploads -> 2015

Yüklə 81,39 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə