Adam smith



Yüklə 19,71 Kb.
tarix09.11.2017
ölçüsü19,71 Kb.
#31203



ADAM SMITH

Adam Smith a fost un economist, om politic și filozof scotian. Lucrarea sa Avuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei a fost una din primele încercări de a studia dezvoltarea istorică a industriei și comerțului în Europa. Această lucrare a ajutat la crearea economiei ca disciplină academică modernă și a furnizat una dintre cele mai bune argumentări intelectuale pentru comertul liber si capitalism. A introdus în economie conceptul de mana invizibila.

Tatăl lui Adam Smith, un vameș, a murit înainte de nașterea sa; mama sa, fiică a unui proprietar bogat de terenuri, s-a dedicat cu multă grijă educației copilului bolnăvicios.

Data exactă a nașterii lui Adam Smith nu este cunoscută, el a fost totuși botezat la 5 iunie 1723 la Kirkcaldy, comitatul Fife, Scotia.

A început studiile la vârsta de 14 ani, din 1737 până în 1740 la universitatea din Glasgow, unde a luat parte la cursurile profesorului Francis Hutcheson.

Între 1740 și 1746 a studiat filosofia la Colegiul Balliol din Oxford.

Activitatea sa ca profesor

În 1746 Smith s-a întors la Kirkcaldy. S-a străduit să își găsească o poziție la universitate, dar nu a reușit. Datorită bunelor relații ale mamei sale, a primit oferta de a ține un curs public la universitatea din Edinburgh în perioada 1748-1749.

În anul 1751, la vârsta de numai 27 de ani, Adam Smith a fost profesor de logică la universitatea din Glasgow, iar în 1752 a fost profesor de filosofie morală, pentru care era și mai bine plătit. Studenții lui aveau vârste cuprinse între 14 și 16 ani. Limba de predare era latina, Smith a fost însă un pionier al predării în limba engleză.

În această perioadă s-a împrietenit și cu David Hume.

Ultimii săi ani de viață

N-a mai trăit să se poată bucura de succesul prietenului său, James Watt care a inventat mașina cu aburi. A murit în anul 1790. După moartea sa au fost arse, din dorința sa lăsată în testament, numeroase schițe private.

Publicarea cartii "Bogatia Natiunilor" a lui Adam Smith in 1776, este considerata originea Economiei ca stiinta. Clasicii au scris intr-o epoca in care industria cunostea o dezvoltare fara precedente. Preocuparea principala a fost cresterea economica si teme relationate cum sunt distributia, valoarea, comertul international, etc. Unul din obiectivele sale principale a fost denuntarea ideilor mercantiliste restrictive ale liberei concurente ce erau inca foarte extinse pe timpul epocii sale. Dupa Adam Smith statul trebuia sa se abtina sa intervina in economie deoarece oamenii actionau liber in cautarea propriului interes, exista o mana invizibila ce le convertea eforturile in beneficii pentru toti.

Fiu al unei familii scotiane, la 14 ani intra in Universitatea din Glasgow unde devine discipol al profesorului de filosofie morala F. Hutchison. Apoi intra la Universitatea din Oxford unde ramane sase ani. In 1748 ocupa un post de profesor de literatura la Universitatea din Edimburg, iar in 1751 trece la cea din Glasgow unde il substituie pe Hutchinson la catedra de Filosofie Morala.

Adam Smith a fost initial interesat de etica. In cartea "Teoria sentimentelor morale" se gaseste baza filosofiei sale liberale si definitia ordinii naturale a societatii. Dobandeste postul de preceptor al fiului ducelui de Buccleugh cu care incepe in 1763 o calatorie de mai bine de doi ani pe continentul european ce ii permite sa-i cunoasca pe F. Quesnay si R.J. Turgot.

In 1768 obtine postul de Comisar al Vamelor din Edimburg, post pe care-l va ocupa intreaga sa viata si care nu parea a fi in contradictie cu spiritul sau liberschimbist.

In opera sa se detecteaza influenta prietenului sau personal Hume si R. Cantillon.

ACESTEA AU FOST CUVINTELE SALE

" Este pentru propriul sau profit ca omul sa-si angajeze capitalul in sprijinul industriei; astfel, intotdeauna va face un efort sa-l foloseasca in industrie al carui produs tinde sa fie de mai mare valoare sau sa-l schimbe pentru o cat mai mare cantitate posibila de bani sau de alte bunuri... In asta consta, ca de altfel si in multe alte cazuri, conduse de o mana invizibila pentru a atinge scopul ce nu facea parte din intentia sa. Si nici pentru societate nu este cel mai rau ca acest lucru sa se intample. In cautarea propriului sau interes, omul adeseori il favorizeaza pe cel al societatii decat atunci cand vrea intr-adevar sa o faca."

Adam Smith, "Bogatia Natiunilor", Volumul IV, Cap. 2

SURSE:Wikipedia'>SURSE:Wikipedia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Adam_Smith

Edificiul construit de Adam Smith se sprijina pe conceptul de ordine naturala, imprumutat din astronomie. Acesta presupune existenta unei armonii spontane a intereselor individuale prin intermediul "miinii invizibile", care va ghida societatea pe ansamblu.

Astazi, pe bancnota englezeasca de 20 de lire se gaseste chipul unui barbat cu infatisare ciudata pentru vremurile noastre. Dincolo de nelipsita peruca, specifica epocii, nasul mare, acvilin, ochii umflati a la Basedoff plus defectul de vorbire si un tic nervos, nevizibile intr-o poza-portret) ne arata ca nu pentru aspect fizic, cancanuri, aventuri amoroase sau mondenitati a fost postat pe celebra bancnota.

Barbatul cu chip neobisnuit este Adam Smith (5 iunie 1723 - 17 iulie 1790), economist, filosof si om politic, una dintre cele mai reprezentative figuri ale Iluminismului scotian. Este considerat fondatorul intelectual al economiei politice ca stiinta moderna. Interesant este ca Adam Smith nu a invatat si nici nu a predat vreodata un curs de economie politica. Aceasta deoarece economia era integrata in filosofie si abia la inceputul secolului al XX-lea devine o ramura autonoma.

In Teoria sentimentelor morale (1759) a incercat sa desluseasca mecanismul care ii determina pe oameni sa fie morali, in ciuda spiritului dominant indreptat spre urmarirea rationala si rapace a interesului propriu (homo economicus). Exista unele principii in natura omului, oricit de egoist, care il determina sa prezinte interes pentru averea altora, aducindu-l in acea stare de fericire care nu este data de vreun cistig material, ci doar de placerea de a o vedea realizindu-se. Asadar, Adam Smith considera ca, atunci cind trebuie sa ia decizii etice, indivizii isi imagineaza ca au alaturi de ei nu un inger, ci un observator neutru si obiectiv care ii sfatuieste. Astfel, luarea deciziei se face in baza simpatiei si nu a egoismului.

Edificiul construit de Adam Smith se sprijina pe conceptul de ordine naturala, imprumutat din astronomie. Acesta presupune existenta unei armonii spontane a intereselor individuale prin intermediul "miinii invizibile", care va ghida societatea pe ansamblu. Astfel, piata libera (mina invizibila) va actiona in urmatorul fel: fiecare dintre noi cistigam nu din altruismul celorlalti, ci din recompensa pe care o primim pentru ceea ce facem, propriul interes fiind doar mai puternic decit altruismul sau amabilitatea; in acest fel, societatea ar progresa mult mai mult decit intr-un sistem centralizat, libertatea si concurenta fiind prietenii care ne indeamna ca e bine sa ne trezim devreme pentru a produce ceea ce doresc clientii nostri, in cantitatile si la pretul dorite de acestia.

SURSE: http://www.ziaruldeiasi.ro/opinii/adam-smith-reloaded-i~ni69hg


Yüklə 19,71 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin