Administraţia naţională “apele româNE” administraţia bazinală de apă mureş



Yüklə 35,53 Kb.
tarix30.07.2018
ölçüsü35,53 Kb.


ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

http://www.rowater.ro/damures










Cod-F-PC-4


REVISTA PRESEI

15 aprilie 2016

CUPRINS


Teme similare 2

Rezultatele anchetei Corpului de Control al CJ Hunedoara, în cazul „crizei apei” 4

Teme de mediu 6

Pădurea Bejan din Deva va fi ecologizată mâine. Zeci de oameni sunt așteptați să participe 7



Cascada Clocota e invadată de gunoaie

Plantează un copac! Creștem pădurea împreună!”



Pădurea Bejan din Deva va fi ecologizată mâine. Zeci de oameni sunt așteptați să participe

Lemn tăiat ilegal în Apuseni: Bărbat din comuna Poşaga, cu dosar penal după ce a luat 22 de buşteni, fără drept, dintr-o pădure a statului

Teme similare


Moartea verde: satul din Apuseni care se scufundă zi de zi sub apă otrăvitoare. Localnic: „Am făcut nenumărate petiţii, dar fără rezultat“
Localnicii din Vinţa, un sat din Apuseni amplasat la marginea barajului de steril de pe Valea Şesii, trăiesc de câţiva ani o adevărată dramă: apa verde, cu metale grele, se apropie tot mai mult de locuinţele lor. Bine aţi venit în Vinţa, un cătun din Alba, Munţii Apuseni, în care viaţa nu este atât de simplă pe cât pare. Oamenii din zonă trăiesc zi de zi sub ameninţarea apei otrăvitoare care se tot apropie de locuinţele lor. Singura vină a localnicilor: satul în care locuiesc este amplasat la marginea barajului de steril de pe Valea Şesii. De altfel, sătenii se tem să nu treacă prin experienţa foştilor lor vecini din Geamăna, satul dispărut în urmă cu 30 de ani sub milioanele de tone de steril. Iazul de pe Valea Şesii este locul unde sunt eliminate resturile de materiale chimice de la uzina de preparare a concentratului cuprifer din Roşia Poieni. Este vorba despre cea mai mare exploatare de cupru din România, care dă de lucru la circa 500 de oameni, dar care, în acelaşi timp, a creat în Apuseni o adevărată „bombă ecologică“, iazul de decantare. În decursul anilor, suprafaţa barajului s-a extins foarte mult, astfel încât a ajuns şi la satele din apropiere. Primul pe această veritabilă listă a morţii este Vinţa, cătunul cu aproape 40 de locuitori. Petiţii pentru salvarea bisericii Oamenii din zonă sunt disperaţi pentru că apa a ajuns la cimitirul unde sunt îngropaţi strămoşii lor. Într-un timp relativ scurt, biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Mihail“ va deveni inaccesibilă pentru săteni. Apa reziduală de la „coada“ lacului a ajuns în lunca din faţa bisericii şi va acoperi în curând singurul drum de acces la biserică. Nu departe se află primele locuinţe din Vinţa. Biserica va ajunge, în final, în situaţia lăcaşului de cult din Geamăna, devenit celebru datorită faptul că turla acestuia se vede în continuare din iazul de steril. În lipsa unei implicări a preotului din sat, care ar prefera construcţia unei biserici noi şi abandonarea acesteia şi a cimitirului, oamenii din Vinţa au transmis petiţii către mai multe autorităţi ale statului în scopul salvării bisericii. Aceştia solicită strămutarea bisericii şi a cimitirului pe un teren din apropiere, situat la o înălţime suficient de mare care să permită existenţa construcţiei.
Unul dintre cei care se implică în salvarea bisericii este Vasile Bîrdea, care a crescut aici şi a cărui locuinţă din copilărie a fost distrusă de apa iazului de decantare. „Am făcut nenumărate petiţii şi le-am trimis preşedintelui, primului ministru Ministerului Culturii, Patriarhiei Române, dar fără rezultat. Biserica e tot acolo şi va fi în continuare. Am remarcat o mare lipsă de interes pentru valori, principii şi istorie. Suntem şi foarte puţini şi de aceea nimeni nu ne bagă în seamă“, spune Vasile Bîrdea. Petiţia pe care a transmis-o Patriarhiei a fost remisă Arheipisopiei Ortodoxe de Alba Iulia, de unde nu a primit răspuns. Răspuns ironic de la primărie. Vasile Bîrdea şi-a încercat norocul şi la Primăria comunei Lupşa, de care aparţine din punct de vedere adminstrativ satul Vinţa. De la această instituţie a primit următorul răspuns: „Biserica menţionată nu este acoperită de apele reziduale provenite de la exploatarea minieră din zona Roşia Poieni, apa fiind la o distanţă de 20-30 m de aceasta“. Biserica „Sfântul Mihail“ din satul Vinţa a fost construită in piatră pe locul unei foste biserici din lemn şi nu are o dată clară privind edificarea. În documente s-a descoperit doar faptul că a fost renovată în 1819, ceea ce denotă faptul că avea atunci câteva zeci de ani. Pe clopotul din turlă este trecut anul 1775. Satul Vinţa este atestat începând cu anul 1825, la fel ca Geamăna. Prin urmare, biserica în actuala formă are o vechime de cel puţin 200 de ani.
„Vrem să nu asistăm neputincioşi la acoperirea acesteia de ape, ca în cazul Bisericii din Geamăna, pentru care nu se mai poate face nimic. Am facut nenumărate sesizări, dar am primit raspunsuri în batjocură. La biserica din Geamăna, cea acoperită de steril, sunt sutele de morminte ale părinţilor, moşilor şi strămoşilor noştri, îngropaţi a două oară. La Vinţa, situaţia va fi la fel, deoarce cimitirul este în jurul bisericii“, mai spune Vasile Bîrdea. Drama locuitorilor din Geamăna Schimbarea la faţă a zonei a început în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. La început, locuitorii celor aproape 400 de case şi-au imaginat că lucrurile vor merge bine, însă n-a fost aşa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Primul semn rău a fost atunci când au început să se uşte cireşii şi vişinii. Se petrecea pe la sfârşitul anilor 1970. Apoi, pâraiele ce curgeau s-au înroşit rând pe rând. Şi acum, o marte parte din suprafaţa lacului are o culoare roşiatică. Oamenii din Geamăna care locuiau mai sus de centrul satului s-a încăpăţânat să rămână. Odată cu creşterea muntelui de steril, au fost nevoiţi să plece, pentru că au rămas fără locuinţe. Au mai rămas în prezent mai puţin de 10 gospodării din vechiul sat care mai sunt locuite. Mulţi dintre aceştia aşteaptă inevitabilul. Alte două sate de la marginea lacului au aceeaşi soartă. La Saşa şi Valea Holhorii situaţia este aceeaşi ca şi la Vinţa. Lacul artificial este unul de decantare de vale, deschis, amenajat între doi versanţi. Ultimele estimări arată că ar avea peste 130 de hectare. Riscul ar fi enorm, dacă nu s-ar putea face ecologizarea apelor din iaz. Şi, asta pentru că barajul este o fabrică naturală de acid sulfuric. Pericolul creşte de fiecare dată când plouă abundent în zonă. Au existat multe situaţii în care din cauza ploilor, apa s-a revărsat şi a poluat râul Arieş cu metale grele. Licenţa pentru exploatarea cuprului de la Roşia Poieni aparţine companiei Cuprumin Abrud. Cele mai recente evaluări ale Ministrului Mediului arată că în zonă ar fi nevoie de investiţii de mediu în valoare de aproape 20 de milioane de euro.
/Adevărul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/moartea-verde-satul-apuseni-scufunda-zi-zi-apa-otravitoare-localnic-am-facut-nenumarate-petitii-rezultat-1_570e3a015ab6550cb8f16c8d/index.html

Rezultatele anchetei Corpului de Control al CJ Hunedoara, în cazul „crizei apei”


Președintele Consiliului Județean (CJ) Hunedoara, Adrian David, a comunicat conducerii societății ApaProd concluziile controlului și sancțiunile care trebuie luate în urma incidentului din 24 spre 25 martie, când peste 10 localități au rămas fără apă, aproape 12 ore, fără un anunț în prealabil, din cauza indicatorilor de potabilitate neconformi. În urma verificărilor efectuate de Corpul de Control al președintelui CJ Hunedoara la SC ApaProd SA, angajaţii companiei responsabili direct şi indirect de producerea acestui incident, dar şi pentru comunicarea defectuoasă a acestuia, vor suporta sancţiunile aferente fişei postului şi contractului  de muncă. Asta spune informarea transmisă de președintele Adrian David, dar care nu indică persoanele care se fac vinovate de producerea incidentului și nici sancțiunile care urmează să fie aplicate. „Sancţiunile vor fi instituite în regim de urgenţă de către Consiliul de Administraţie al SC Apaprod SA Deva şi sunt obligatorii, în primul rând pentru a preveni în viitor astfel de incidente. Ulterior, acestea vor fi comunicate publicului”, se arată în comunicatul emis de CJ Hunedoara. Potrivit reprezentanților CJ Hunedoara, contractul de lucrări HD-CL3 „Reabilitarea sistemelor de tratare şi  transport pentru alimentarea cu apă a localităţilor Haţeg, Călan, Simeria şi Deva” prevede ca după terminarea execuţiei  lucrărilor şi efectuarea probelor de presiune şi de rezistenţă pe cele trei tronsoane reabilitate, să fie efectuată procedura premergătoare punerii în funcţiune, respectiv spălarea şi dezinfectarea celor trei tronsoane. „În urma investigaţiilor, Corpul de Control a constatat că pe anumite porţiuni de conductă au rămas, din timpul execuţiei lucrărilor, sedimente consolidate pe interiorul conductei, care nu au putut fi înlăturate în timpul manevrelor de spălare şi dezinfecţie efectate până în data de 24.03.2016”, se arată în comunicat.

Cheltuielile vor fi suportate de antreprenor. În urma investigaţiilor, Corpul de Control a constatat că pe anumite porţiuni de conductă au rămas, din timpul execuţiei lucrărilor, sedimente consolidate pe interiorul conductei, care nu au putut fi înlăturate în timpul manevrelor de spălare şi dezinfecţie efectate până în data de 24.03.2016.  „Conducta de aducţiune nou executată îndeplineşte toate condiţiile legale şi contractuale, inclusiv condiţiile de siguranţă igienico-sanitară. La momentul incidentului din 24.03.2016, apa potabilă era transportată în paralel atât pe conducta nou construită, cât şi pe conducta veche, pentru efectuarea procedurilor de testare a noii conducte. Prin urmare, turbiditatea apei putea fi generată de mai multe cauze; sedimentări consolidate pe pereţii interiori ai conductei noi; infiltraţii în zonele deteriorate ale conductei vechi. Dat fiind faptul că lucrarea nu a fost încă recepţionată, antreprenorul lucrării va suporta cheltuielile generate de pierderile tehnologice”, se mai arată în comunicat. „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara în perioada 2014-2020” este un proiect derulat prin Programul de finanţare Europeană POS Mediu, ce prevede investiţii de peste 104.000.000 de euro în sistemul de apă al judeţului Hunedoara. /Glasul Hunedoarei HD, http://glasul-hd.ro/rezultatele-anchetei-corpului-de-control-al-cj-hunedoara-cazul-crizei-apei/


Reţeaua de apă şi canalizare, prioritatea anului la Petelea

Priorităţile la nivelul comunei Petelea pentru anul 2016 sunt legate de lucrările la reţeaua de apă şi canalizare din comună,  incluse în cadrul unui proiect în valoare de 1,8 milioane de euro…Anul acesta încheiem canalizarea în localitatea Petelea, partea de centru a satului, cu staţie de pompare la Reghin şi adopţiune pe zona de centru şi alte două străduţe.  Am depus în acest an un proiect pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare pentru Petelea şi  Habic. Proiectul privind extinderea reţelei de apă şi canalizare la nivelul comunei este pe Măsura 7.2, pe fonduri europene, valorea lui fiind de 1,8 milioane de euro. Proiectul a fost depus, a fost vizita de lucru în teren, şi în următoarele săptămâni vom afla rezultatul”, ne-a declarat Pădurean Sorin Pompei, primarul comunei Petelea...



/Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/reteaua-de-apa-si-canalizare-prioritatea-anului-la-petelea/

Teme de mediu


Cascada Clocota e invadată de gunoaie

Una dintre cele mai frumoase cascade din România şi una dintre principalele atracţii turistice ale staţiunii Geoagiu Băi geme de gunoaie în fiecare primăvară. Primarul oraşului Geoagiu promite că zona va fi curăţată zilele acestea. N-ar strica însă şi mai multă grijă în ce priveşte zona în care se aruncă gunoaiele. Haine, papuci, pungi şi pet-uri, mai ales pet-uri, dominau zona din imediata apropiere a cascadei Clocota la sfârşitul lunii trecute. Un turist care vrea să viziteze doar cascada în „extra-sezon” pleacă dezamăgit. Aşa a fost şi cazul Mariei, o hunedoreancă de 35 de ani, stabilită în Germania. „Mi-a fost dor de casă, am venit într-o vacanţă, în martie, şi am vrut să văd cascada Clocota, pentru că nu apucasem să o vizitez. Din ce mi s-a părut mie, gunoaiele de acolo păreau a fi fost aruncate de localnici. Nu cred că un turist îşi aruncă haina sau papucii «la râu», cum se spune la ţară”. „Turiştii sunt de vină” Primarul oraşului Geoagiu, Ioan Vălean, este de părere că, totuşi, turiştii sunt de vină. „Înainte să vorbesc cu dumneavoastră am trimis un angajat al Primăriei la cascadă. A venit de acolo cu nu mai mult de 10 sticle de plastic aruncate, probabil, de un grup de turişti acolo. Toamna, iarna, primăvara, când apa Clocotei se umflă, mai ia cu ea gunoaiele aruncate tot de turişti în amonte. Pârâul Clocota traversează toată staţiunea Geoagiu – Băi, inclusiv parcul de acolo. Exclud posibilitatea ca şi localnicii să arunce gunoaie în pârâu, pentru că sunt oameni gospodari acolo şi de bun simţ. Oricum, zilele acestea curăţăm toată staţiunea pentru că sâmbătă se deschide oficial noul sezon turistic la Geoagiu Băi. Am avut acţiuni săptămânale de ecologizare în zonă şi vor mai fi”, adaugă primarul. /Glasul Hunedoarei HD, http://glasul-hd.ro/cascada-clocota-e-invadata-de-gunoaie/


Plantează un copac! Creștem pădurea împreună!”

Preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senatul României, social-democratul Alexandru Petru Frătean, a lecturat miercuri, 13 aprilie, declaraţia politică „Plantează un copac! Creştem pădurea împreună!”, prilej cu care a reamintit colegilor senatori vorba din popor potrivit căreia „un om nu este împlinit până când nu plantează un copac”. Defrişările rapace, o realitate tristă. În alocuţiunea sa, Alexandru Petru Frătean a arătat că astăzi, mai mult decât oricând, „fiecare dintre noi trebuie să se implicăm în acţiuni menite de a proteja mediul înconjurător și de a recrea natura în care plantele şi copacii să-şi regăsească locul binemeritat”. „Trebuie să fim cu toții conștienți de beneficiile pe care ni le aduc pădurile: adăpostesc peste jumătate din speciile care trăiesc pe pământ, ajută la încetinirea încălzirii globale prin stocarea şi reţinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase, ajută la reglarea căderilor de precipitaţii, sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp enorme avantaje estetice, spirituale şi de agrement pentru milioane de oameni. Din păcate, în ultimii ani suprafața împădurită a României s-a diminuat semnificativ, ritmul defrişărilor rapace a cunoscut o amploare tot mai mare și ţara noastră, în ciuda unei tradiții milenare privind relația dintre păduri și istoria poporului român, astăzi are doar 27,3% din suprafaţă acoperită de păduri, ceea ce ne plasează pe locul 13 în Europa, sub media europeană și pe locul 10 în ceea ce priveşte suprafaţa de pădure raportată la numărul de locuitori cu 0,30 hectare/locuitor”, a afirmat senatorul PSD de Mureş. „Să plantăm o faptă bună!”. De asemenea, Alexandru Petru Frătean a menţionat că alături de lupta împotriva defrişărilor, protejarea naturii și a pădurilor înseamnă mai ales educare, asumarea unei viziuni pe termen lung, responsabilizare faţă de natură şi acţiuni proprii. „Fiecare dintre noi, individual, sau alăturându-ne unor inițiative publice sau private, putem să ne facem datoria plantând un copac și astfel să ne aducem aportul la creşterea fondului forestier naţional, direct, prin acţiuni de plantare sau împădurire, dar în procesul de educare şi responsabilizare cu privire la importanţa protejării pădurilor, prin puterea exemplului. Dacă fiecare dintre noi plantează azi un copac sau o plantă, asigurăm viitorul verde al naţiunii noastre! Haideți ca fiecare să plantăm un copac, să plantăm o faptă bună! Creștem pădurea împreună!”, a conchis preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senatul României.



/Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/planteaza-un-copac-crestem-padurea-impreuna/

Pădurea Bejan din Deva va fi ecologizată mâine. Zeci de oameni sunt așteptați să participe


O amplă acțiune de ecologizare, dar și de plantare de arbori va avea loc mâine, la Pădurea Bejan din municipiul Deva. Zeci de cetățeni voluntari, oameni simpli din oraș, dar și reprezentanți de la mai multe instituții sau asociații din municipiu și-au anunțat participarea la această manifestare dedicată unei naturi mai curate. Cel puțin 60 de persoane au răspuns, până acum, apelului lansat de tinerii inițiatori ai acestei acțiuni, respectiv reprezentanții Asociației „Club Evoluții”, Alexandra Flavia Marcu, tânăra alpinistă care a cucerit cei mai înalți munți din lume, și deveanul Alexandru Cristian Sztrîmbely. Participanții la acțiune își vor da întâlnire la ora 11:00, la intersecția prelungirea Vulcan și drumul spre Cozia și Almașul Sec. În acel loc, vor fi așteptați toți cei care doresc să se alăture și să dea o mână de ajutor la tranformarea Pădurii Bejan din municipiu într-una mult mai curată și verde. „Plămânul verde al oraşului are nevoie de noi”. După înscrierea voluntarilor, participanții, care vor primi din partea inițiatorilor acțiunii, saci menajeri și mănuși, dar și apă minerală (pentru hidratare), vor purcede spre Pădurea Bejan pentru a aduna gunoaiele lăsate la voia de întâmplare de cetățenii „certați” cu bunul simț. Depozitarea temporară a sacilor de gunoi se va face mai sus de intersecţia cu Cozia, în poieniţa de pe partea stângă a drumului. După ecologizarea zonei, voluntarii vor planta mai mulți puieți puși la dispoziție de Direcția Silvică. Acțiunea este preconizată să se încheie în jurul orei 15:30 -16:00, când sacii cu toate gunoaiele adunate vor fi încărcați într-o mașină de la Salubritate Deva. „Pădurea Bejan, plămânul verde al oraşului Deva, are nevoie de noi. Numai dacă ne implicăm putem schimba lucrurile”, spun inițiatorii acțiunii. Acțiunea se bucură de sprijin nu numai din partea unor simpli deveni, ci și a reprezentanților unor instituții, cluburi, asociații locale. Printre cei care și-au arătat disponibilitatea de a se implica se mai numără militari de la Unitatea Militară 01749, IGSU, jandarmi, voluntari ai filialei Crucea Roşie Deva, elevi și dascăli ai Liceului de Artă „Sigismund Toduță”, Clubul Canin „CDC”, dar și cluburile „Free Bikers” Hunedoara și Champions Club Karate. Anul trecut, la o acțiune asemănătoare, peste 100 de oameni au dorit să se alăture și să strângă gunoaiele din drumul lor.

/Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/padurea-bejan-din-deva-va-fi-ecologizata-maine-zeci-de-oameni-sunt-asteptati-sa-participe_124693.html
Lemn tăiat ilegal în Apuseni: Bărbat din comuna Poşaga, cu dosar penal după ce a luat 22 de buşteni, fără drept, dintr-o pădure a statului

Poliţiştii din Baia de Arieş au confiscat marți, în urma unui control în teren, 13 metri cubi de material lemnos. Cel care a tăiat ilegal mai mulți arbori, un bărbat de 42 de ani din comuna Poșaga, s-a ales cu dosar penal. Potrivit IPJ Alba, la data de 12 aprilie, poliţiştii din Baia de Arieş, împreună cu poliţiştii Postului de Poliţie Sălciua, au desfăşurat o acţiune de prevenire şi combatere a tăierilor ilegale de arbori, pe raza localităţii Lunca Arieşului, comuna Poşaga. Cu ocazia acestei acţiuni, la marginea Drumului Naţional 75, au fost găsiţi, depozitaţi, 22 de bușteni, de esenţă gorun, care nu a aveau aplicată marcă silvică. În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au stabilit că, în perioada 4–10 aprilie, B.C.I., de 42 de ani, din comuna Poșaga, a tăiat arborii, fără drept, dintr-o pădure ce face parte din fondul forestier naţional, situată pe raza comunei Poșaga. Cei 13,8 metri cubi de material lemnos au fost indisponibilizaţi, în vederea confiscării, iar faţă de B.C.I. a fost întocmit dosar penal în care este cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de tăiere ilegală de arbori.



/Alba24 AB, http://alba24.ro/lemn-taiat-ilegal-in-apuseni-barbat-din-comuna-posaga-cu-dosar-penal-dupa-ce-a-luat-22-de-busteni-fara-drept-dintr-o-padure-a-statului-480302.html



- REVISTA PRESEI -

Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Str. Koteles Samuel nr. 33, Târgu –Mureş, jud. Mureş

cod poştal 540057

Tel. : 0265 260289, 0265 265420; Fax: 0265 264290, 0265 265059




Yüklə 35,53 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə