Admirate sau detestate, uneori controversate, alteori nedreptăţite



Yüklə 542 b.
səhifə1/8
tarix03.11.2017
ölçüsü542 b.
#29076
  1   2   3   4   5   6   7   8



Admirate sau detestate, uneori controversate, alteori nedreptăţite

  • Admirate sau detestate, uneori controversate, alteori nedreptăţite

  • de istorici, câteodată neînţelese şi neapreciate pe deplin de

  • contemporanii lor şi nici de posteritate, personalităţile feminine de

  • marcă din istoria noastră alcătuiesc o galerie de personaje

  • etroclită: regine şi literate, oameni de ştiinţă şi femei de lume,

  • artiste şi sportive.

  • Înainte vreme, ceea ce reţinea îndeosebi atenţia era caracterul

  • insolit al purtărilor şi felului de a gândi al acestor femei. Aşa se

  • face că istoria le-a păstrat în memorie mai degrabă pe cele care

  • s-au implicat în domenii considerate multă vreme, prin tradiţie,

  • “treburi de-ale bărbaţilor”: politică, bătălii, guvernarea ţării…



Unele au făcut-o ostentativ, strident, rămânând în amintire ca

  • Unele au făcut-o ostentativ, strident, rămânând în amintire ca

  • nişte aprige - şi mai degrabă dezagreabile - fanatice ale unei idei

  • sau victime ale unei obsesii. Altele au ştiut să-şi joace rolul cu

  • discreţie, făcând totul fără ostentaţie, aducându-şi o contribuţie de

  • seamă la mersul istoriei, fără a şoca însă opinia publică, atât de

  • tiptil încât abia târziu posteritatea le-a făcut dreptate,

  • recunoscându-le însemnătatea faptelor.

  • Iar altele n-au mai stat să aleagă ci, împinse de forţa lor lăuntrică,

  • scoasă la iveală de împrejurări neobişnuite, au săvârşit uimitoare

  • acte de curaj pe care abia mai târziu savanţii le-au analizat,

  • încercând să le priceapă cauzele şi consecinţele. Dintre toate

  • femeile care alcătuiesc această galerie, iată optsprezece, unele

  • foarte cunoscute, altele mai puţin, multe dintre ele foarte influente

  • la vremea lor şi care ilustrează câteva tipuri reprezentative.









Doamna Chiajna

  • Într-o zonă extrem de conservatoa-

  • re a Europei unde,prin tradiţie, doar

  • bărbaţii puteau ocupa înaltele

  • dregătorii, iar femeilor le era rezer-

  • vat un rol mai ales decorativ, a fost,

  • timp de câteva decenii “Doamna de

  • Fier” a Balcanilor. Avea tenacitatea

  • Caterinei de Medici şi cruzimea

  • Lucreţiei Borgea, cu care a fost

  • adeseori comparată.Cărţile de isto-

  • rie o numesc “Doamna Chiajna”.

  • Ea a iniţiat ctitorirea a numeroase

  • aşezăminte religioase şi a înfiinţat

  • în 1552, la Câmpulung Muscel, una

  • dintre cele mai vechi şcoli

  • româneşti.



  • Doamna Chiajna este fiica lui Petru Rareş şi nepoata lui Ştefan cel

  • Mare. În 1545 s-a măritat cu domnitorul Ţării Româneşti, Mircea

  • Ciobanul, care, bănuit de trădare, este înlăturat de la tron în 1554.

  • Chiajna şi-a început rolul de abil diplomat la Istanbul, unde

  • plecase în exil cu soţul ei. Cu ajutorul banilor şi al “cadânelor”

  • favorite ale sultanului, Chiajna obţine repunerea soţului pe tron.

  • După moartea acestuia, în 1559, Chiajna îl impune la tron pe fiul

  • său,un copil de 13 ani, rămas în istorie sub numele de Petru cel

  • Tânăr. În faţa pericolului reprezentat de boierii reîntorşi în ţară,

  • Chiajna şi-a creat o mică oştire preluând comanda militară,lucru

  • nemaiauzit în Muntenia. A fost însă biruită şi nevoită să plece în

  • exil, la Istanbul.Prin “urzeli diplomatice” şi mulţi bani, îşi repune

  • fiul la tron.Domnia lui Petru cel Tânăr a durat noua ani (1559-

  • 1568), timp în care adevăratul domnitor a fost Doamna Chiajna.

  • Căzând în digraţia turcilor, Chiajna este exilată în Asia Mică. O

  • mărită pe Dobra, ultima fiică , cu sandgeac-bey-ul Murad. Moartea

  • lui Soliman şi urcarea pe tronul sultanilor a lui Murad i-a permis să

  • se amestece în politica întregii Peninsule Balcanice.A murit în

  • 1588,iar mormântul se afla la Galata.



Elena Cuza

  1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə