Admirate sau detestate, uneori controversate, alteori nedreptăţite



Yüklə 542 b.
səhifə4/8
tarix03.11.2017
ölçüsü542 b.
#29076
1   2   3   4   5   6   7   8



  • Pia Brătianu

    • Personalitate fabuloasă, pe

    • nedrept uitată astăzi, s-a aflat

    • timp de peste 50 de ani , cu

    • discreţie, în miezul celor mai

    • importante evenimente din

    • istoria României, de la Unirea

    • Principatelor până după Marea

    • Unire din 1918. Pia Brătianu a

    • fost, după cum scria istoricul

    • Ion Nistor, zeitatea nevăzută

    • care “a suflat vânt bun în

    • pânzele corăbiei cu care

    • Brătienii au navigat bărbăteşte

    • şi cu mult folos pentru ţară prin

    • furtunile istoriei noastre”.



    În 1858, fiica pitarului Luca Pleşoianu din Râmnicu-Vâlcea se

    • În 1858, fiica pitarului Luca Pleşoianu din Râmnicu-Vâlcea se

    • căsătoreste cu I.C. Brătianu.Din această căsătorie rezultă 8 copii,

    • între aceştia fiind: Ionel (de cinci ori prim-ministru), Constantin

    • ( ultimul preşedinte al PNL, mort în închisoarea de la Sighet) şi

    • Vintilă (prim-ministru, primar al Capitalei, ministru de război în

    • prima conflagraţie mondială, ministru de finanţe).

    • Pia şi-a crescut şi educat copiii în respectul adânc faţă de valorile

    • fundamentale: Dumnezeu, ţară, familie, onoare, sacrificiu.Ea

    • vedea, mai ales în băieţi, nişte continuatori de nădejde ai operei

    • patriotice a tătălui lor. “Voi trebuie să vă ocupaţi de politică – le

    • scria ea fiilor aflaţi la studii la Paris; este o astfel de lipsă de

    • oameni cumsecade care să lucreze cu inima, că n-o să se poată să

    • vă sustrageţi.Prin urmare,pregătiţi-vă să fiţi oameni, fiindcă aveţi

    • mult de făcut”.Nu a ezitat să-şi vândă moşia de zestre pentru a-i

    • acoperi soţului cheltuielile periplului în căutarea unui principe

    • străin.Îl ţinea la curent cu toate mişcările politice de la Bucureşti,

    • îl încuraja, îl sfătuia aşa cum va face şi cu Ionel Brătianu până la

    • moartea ei, în 1920,acest lucru aducându-i supranumele, de o rară

    • căldură lăuntrică, de “bunica României Mari”



    Ecaterina Teodoroiu

    • Găsesc înălţătoare ideea de a

    • comemora printr-un monument

    • înaltele fapte ale Ecaterinei

    • Teodoroiu. Va fi din partea

    • celor vii o dovadă de recunoş-

    • tinţă şi de admiraţie; dar va fi

    • de asemenea, cel mai frumos

    • exemplu de virtuţi ale neamului

    • pentru generaţiile ce vor veni”

    • H. Berthelot



    Ecaterina Teodoroiu, s-a născut în 1894, la Târgu-Jiu. Încă din

    • Ecaterina Teodoroiu, s-a născut în 1894, la Târgu-Jiu. Încă din

    • timpul şcolii a activat ca cercetaş iar imediat ce România a intrat

    • în Primul Război Mondial, Ecaterina participă pe front ca soră

    • medicală. În toamna anului 1916 participă la bătăliile de la Jiu,

    • Podul Jiu, Sâmbotin, Ţânţăreni şi Filiaşi.

    • Deşi rănită, a urmat frontul până la Iaşi, în dorinţa de a reveni pe

    • câmpul de luptă. Internată în spital ,cu ocazia unei vizite a

    • reginei Maria, Ecaterina primeşte gradul de sublocotenent.

    • În martie 1917, este decorată cu ordinul “Virtutea cercetăşească

    • în aur de război”, iar pentru faptele de arme de pe front, i se

    • acordă “Virtutea militară de război clasa a II-a”, decoraţii pe care

    • le va primi din mâinile regelui Ferdinand I.

    • La 22 august 1917 , în timpul ofensivei din Moldova, Ecaterina

    • Teodoroiu a căzut eroic,în fruntea plutonului pe care îl comanda

    • ultimele ei cuvinte fiind:”Înainte băieţi, sunteţi cu mine!”.

    • A fost înmormântată pe câmpul de luptă, apoi în Mausoleul de la

    • Mărăşeşti iar în 1921, în mausoleul din centrul oraşului Târgu-Jiu.



    Ana Ipătescu

    • “Poporul mânios trebui să bată în

    • retragere. Multora le pierea treptat

    • curajul şi începură să se îndoiască de

    • cauza poporului suveran, temându-se

    • că libertatea, dobândită cu puţine zile

    • în urmă, va fi pierdută. Disperarea

    • ajunsese de acum la un grad înalt,

    • când o eroină parcă se năpusti din

    • nori, venind pe Podul Mogoşoaiei cu

    • două pistoale în mână. Ea striga din

    • toate puterile:

    • Tineri, curaj, salvaţi libertatea!>”



    • Yüklə 542 b.

      Dostları ilə paylaş:
    1   2   3   4   5   6   7   8




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
    rəhbərliyinə müraciət

        Ana səhifə