Admirate sau detestate, uneori controversate, alteori nedreptăţite


Allgemeine Osterreichische Zeitung



Yüklə 542 b.
səhifə5/8
tarix03.11.2017
ölçüsü542 b.
#29076
1   2   3   4   5   6   7   8

Allgemeine Osterreichische Zeitung



  • Eroina revoluţiei paşoptiste a devenit, curând după remarcabilul ei

    • Eroina revoluţiei paşoptiste a devenit, curând după remarcabilul ei

    • gest de curaj, prin care a salvat guvernul revoluţionar , subiectul

    • unor speculaţii care au umplut presa vremii, speculaţii privind atât

    • moravurile şi personalitatea ei, cât şi motivaţia gestului ei eroic.

    • Ceea ce s-a spus şi s-a scris despre Ana Ipătescu era un amestec de

    • fapte obiective şi subiective, informaţii şi speculaţii.

    • Despărţindu-se de primul soţ, Ana s-a căsătorit din interes, cu

    • Nicolae Ipătescu, funcţionar la Departamentul Visteriilor,

    • pătrunzând în lumea ideilor politice revoluţionare care circulau la

    • acea vreme printre tinerii intelectuali.

    • Eroină naţională sau femeie de moravuri uşoare care, sub aparenţa

    • unui gest eroic, a acţionat doar pentru a-şi salva de la pierzanie

    • amantul? Aceasta este întebarea. Cu o biografie plină de hăţişuri,

    • Ana Ipătescu, a reuşit cu un singur gest, în 1848, să dejoace

    • contrarevoluţia care ameninţa mişcarea de eliberare iniţiată de

    • paşoptişti. Chiar dacă a fost la mijloc o poveste de amor, important

    • e că urmările politice au fost fericite.



    Elisabeta Rizea

    • Alături de familia Arnăuţoilor, a

    • părintelui Ion Drăgoi şi de

    • majoritatea sătenilor, Elisabeta

    • Rizea a fost simbolul rezistenţei

    • ţăranului român în faţa regimu-

    • lui comunist.

    • Câţi mai ştiu astăzi că pentru a

    • învinge acest sătuc de munte,

    • Nucşoara, trupelor de Securitate

    • şi Miliţie le-au trebuit zece ani şi

    • mobilizarea celui mai mare

    • număr de securişti pe cap de

    • locuitor din întreaga istorie a

    • represiunii comuniste...?



    Despre Elisabeta Rizea cu siguranţă n-au auzit prea mulţi. Câteva

    • Despre Elisabeta Rizea cu siguranţă n-au auzit prea mulţi. Câteva

    • ştiri ,în urmă cu ani, o vizită în satul Nucşoara a preşedintelui Emil

    • Constantinescu şi a regelui Mihai I, o invitaţie într-o emisiune a lui

    • Florin Călinescu la PRO TV, o mărturie după miezul nopţii în

    • documentarul Luciei Hossu-Longin, Memorialul Durerii, o pomenire

    • scolastică într-unul dintre manualele alternative de istorie, câteva

    • cărţi ale urmaşilor celor asasinaţi în munţi. Cei mai mulţi nici nu ştiu

    • că a murit în 2003.

    • S-a născut în 1912, la Domneşti, în judeţul Ilfov, într-o familie de

    • ţărani simpli, fără avere. Era nepoata ţărănistului Gheorghe Şuţa,

    • ucis de Securitate în 1948. După venirea comuniştilor la putere, s-a

    • alăturat, rezistenţei din munţi, condusă de Gheorghe Arsenescu şi

    • Toma Arnăuţoiu, aprovizionând luptătorii, timp de 4 ani , cu

    • mâncare şi bani.A fost prinsă si condamnată la 7 ani de închisoare

    • fiind considerată “duşman al poporului”. Când conducătorul

    • rezistenţei anticomuniste, Gh. Arsenescu a fost arestat în 1961,

    • sentinţa Elisabetei Rizea a fost prelungită cu încă 25 de ani.



    În timpul încarcerării la faimoasa închisoare Piteşti, a fost pusă în

    • În timpul încarcerării la faimoasa închisoare Piteşti, a fost pusă în

    • lanţuri şi torturată pentru ideile sale. "După ce mi-au tras masa de

    • sub picioare, au început să mă bată cu un băţ până la sânge. Mi-au

    • rupt câteva coaste şi am leşinat", povesteşte Elisabeta Rizea.

    • Prin amnistia generală din 1964, Elisabeta Rizea a fost eliberată din

    • închisoare .35 de ani mai târziu, povestea ei a fost publicată în

    • ziarele româneşti şi prezentată în documentarele despre perioada

    • comunistă.

    • Elisabeta Rizea, simbol al rezistentei anticomuniste din România,a

    • fost propusă ,post-mortem,pentru Premiul Saharov al Parlamentului

    • European , acordat anual pentru merite deosebite privind drepturile

    • omului, protecţia minorităţilor, dezvoltarea democraţiei, statul de

    • drept şi libertatea de gândire. Aceasta este prima propunere

    • românească pentru prestigiosul premiu, iar acordarea acestuia unei

    • eroine a rezistenţei anticomuniste din România ar însemna o

    • recunoaştere a rolului important al tuturor luptătorilor împotriva

    • regimului comunist şi o consemnare, pentru generaţiile viitoare, a

    • acestei perioade negre din istoria Europei.



    • Yüklə 542 b.

      Dostları ilə paylaş:
    1   2   3   4   5   6   7   8




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
    rəhbərliyinə müraciət

        Ana səhifə