Admirate sau detestate, uneori controversate, alteori nedreptăţite


Prin căsătoria cu prinţul George Valentin Bibescu, nepot de frate al



Yüklə 542 b.
səhifə7/8
tarix03.11.2017
ölçüsü542 b.
#29076
1   2   3   4   5   6   7   8

Prin căsătoria cu prinţul George Valentin Bibescu, nepot de frate al

  • lui Gheorghe Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine

  • astfel prinţesa Martha Bibescu.

  • În 1908,publică în Franţa prima sa carte ,Les Huit Paradis, volum

  • premiat de Academia Franceză, şi care deschide seria unei opere

  • impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspiraţie

  • autobiografică sau istorică, evocări ale unor personalităţi din trecut

  • sau contemporane, note de călătorie, versuri, poeme în proză,

  • eseuri, cugetări, corespondenţă, o serie de biografii istorice.



    • În 1916, Martha Bibescu a rămas în zona aflată sub ocupaţie

    • germană conducând un spital pentru răniţi în Bucureşti, în acelaşi

    • timp furnizând informaţii preţioase guvernului român refugiat la

    • Iaşi.

    • Nu a fost numai martora acestor evenimente cruciale (Primul

    • Război Mondial şi Marea Unire) ci şi o participantă activă la

    • desfăşurarea lor.

    • După trei decenii,o găsim în ipostaza personificată de regina

    • Elisabeta şi regina Maria şi anume de mama a ostaşului român, de

    • data aceasta în campania contra bolşevismului.

    • În 1945 pleacă în Franţa unde, în 1954, obţine Marele Premiu de

    • Literatură al Academiei. În 1955 devine membru al Academiei

    • Regale a Belgiei.

    • Moare în 1973 lucrând la “Nimfa Europei”, o lucrare în care prezenta

    • personalităţile pe care le-a cunoscut direct.



    Anna Brâncoveanu de Noailles

    • “Cred cu toată convingerea

    • că între cine cântă mediocru

    • în româneşte şi cine aduce

    • genial acordurile misterioase

    • ale sufletului nostru într-una

    • din cele mai mari literaturi

    • ale lumii, e de preferat cu

    • admiraţie aceasta”.

    • Nicolae Iorga



    Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul sec. XX, Anna

    • Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul sec. XX, Anna

    • de Noailles s-a născut în familia Brâncoveanu, dintr-o mamă

    • grecoaică, Raluca Musuruş, şi un tată român, prinţul Grigore

    • Brâncoveanu.În 1897, s-a căsătorit cu Mathieu de Noailles .

    • După circa un secol, Anna de Noailles este mai celebră pentru rolul

    • ei de femeie de societate şi aristocrată, de prietenă a unor literaţi

    • celebri, decât pentru poemele sale de influenţă Parnasiană.

    • Debutul său poetic s-a produs în 1899, iar la scurt timp a publicat

    • un volum antologic, în 1901, “Le Coeur innombrable” care a avut

    • un suces remarcabil. A fost aleasă imediat membră a prestigioasei

    • Academie Royale Belge de Langue et de Litterature Francaises şi

    • apoi a exclusivistei Academii Franceze care i-a acordat marele

    • premiu pentru literatură. A fost prima femeie care a primit

    • Legiunea de Onoare în grad de comandor.

    • Salonul Annei de Noailles a atras ca un magnet pe unii din cei mai

    • mari scriitori francezi din secolul XX: Pierre Loti, Francis Jammes,

    • Andre Gide, Gabriel Mistral, Colette, Paul Valery, Jean Cocteau,

    • Francois Mauriac, fratii Daudet, Paul Claudel.



    După Primul Război Mondial societatea şi gusturile literare se

    • După Primul Război Mondial societatea şi gusturile literare se

    • modifică, scena literară fiind ocupată de Dadaismul lui Tristan

    • Tzara şi de avangarda suprarealistă a lui Andre Breton. Anna de

    • Noailles nu se mai regăseşte, rămânând o reprezentantă a ceea ce

    • criticii francezi numesc la Belle Epoque literară.

    • Nicolae Iorga o consideră “cel mai mare poet francez , care era

    • dinspre partea tatălui o Româncă” şi care şi-a câştigat “un loc

    • unic în literatura franceză, în a lumii întregi”.

    • Deşi s-a înstrăinat de ţara în care s-a născut tatăl ei, Anna

    • Brâncoveanu de Noailles este primită, la 49 de ani, printre membrii

    • de onoare ai Academiei Române.

    • Zoe Dumitrescu-Buşulenga consideră că împreună cu verişoarele

    • sale,Elena Văcărescu şi Martha Bibescu, Anna de Noailles formează

    • triada prezenţei feminine româneşti în contextul culturii franceze

    • şi europene.

    • Pe măsură ce poeta Ana de Noailles revine în atenţia culturii

    • franceze ea va fi probabil redescoperită şi în ţara noastră.



    • Yüklə 542 b.

      Dostları ilə paylaş:
    1   2   3   4   5   6   7   8




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
    rəhbərliyinə müraciət

        Ana səhifə