Alexandr Soljenitin



Yüklə 2,41 Mb.
səhifə56/60
tarix01.11.2017
ölçüsü2,41 Mb.
1   ...   52   53   54   55   56   57   58   59   60

— Distracţii înviorătoare.

— Să nu-ţi reţii furia.

— Curiozitatea sexuală.

— Posibilităţile de agoniseală.

— Răzbunarea procurorului.

— Lăcomia anchetatorilor.

— Orgia.

— Ghebişti arestaţi.

— Valurile ghebiştilor.

— Abakumov şi Riumin la închisoare.

Oare ce am fi devenit fiecare dintre noi?

— De ce ne împotriveam şcolilor NKVD-ului.

— Ce fac epoleţii din om.

— Cea dintâi etapă a mea – Geamantanul de ofiţer.

— Mânia cărăuşilor.

— Sunt ofiţer!

Linia binelui, linia răului.

— Ghebişti cumsecade.

— Locotenentul Ovsiannikov.

— Lecţia Verei Korneeva în cancelaria ghebiştilor.

— D. P. Terehov, judecător suprem.

— Supraveghetoarea Casei Mari.

— Nu tot ceea ce pare bun este bun.

— Culoarea cerului.

— Lagoda şi icoanele.

— Natura nelegiuirii.

— Rodul ideologiei.

— Pragul nelegiuirii.

Judecarea criminalilor în Germania Occidentală şi mila faţă de ei în ţara noastră.

— Oare cum ar putea Rusia să se purifice?

Capitolul 5 – PRIMA CELULĂ – PRIMA IUBIRE Casa cea Mare în timpul blocadei Leningradului.

— Cea dintâi celulă de anchetă!

— Suhanovka – Celula individuală de anchetă de la Suhanovka – Noi, oamenii!

Intrarea mea în cea dintâi celulă.

— Releul-informator.

— Închisoarea nu-i o prăpastie.

— Viaţă confortabilă.

Generaţiile precedente.

— Viaţa la începuturile Lubiankăi.

— Anatoli Fastenko.

— Amnistia de la 17 octombrie 1905.

— Evadările din acei ani.

— Canadianul fost marinar pe crucişătorul „Potiomkin”.

— Nu tot ce intră în urechile noastre.

Un inginer de formaţie sovietică. – „Dacă va trebui să mor”.

— Programul unei zile la Lubianka – Premeditat sau de la sine?

— Arnold Susi.

— Raţia de dimineaţă.

— Medicul închisorii.

— Drepturile noastre.

— Celula 53.

— Plimbarea pe acoperişul Lubiankăi.

— Din istoria Estoniei.

— Biblioteca de la Lubianka.

Luri Evtuhovici, povestea lui.

— Termenul „vlasovist”.

Ziua de la Lubianka către sfârşit.

— Filantropia penitenciară înainte de revoluţie.

— Indicii la închisoare.

„împăratul Mihail”.; Sfârşitul războiului în puşcărie.

Capitolul 6 – PRIMĂVARA ACEEA Prizonierii ruşi de o vârstă cu Octombrie.

— Cum s-au întors.

— Ce au îndurat.

— Patria i-a trădai de trei ori.

— Cum cedăm ideilor preconcepute.

— De unde atâţia trădători?

— Nerecunoaşterea prizonieratului.

— Ce soluţii mai avea un prizonier de război.

— Spioni pentru un ceas.

— Pedepsirea celor mai fideli.

— Lagărele de verificare şi filtrare. – „Ah, dacă aş fi ştiut!”

Biografia generalului A. A. Vlasov.

— Formaţiunile voluntare antisovietice din primii ani ai războiului.

— Teama lui Hitler de a crea forţe armate ruseşti.

— Călătoriile de propagandă ale lui Vlasov.

— Speranţele pe care vlasoviştii şi le-au pus în aliaţi.

— Episoade din lupta vlasoviştilor.

— Un călăreţ fugăreşte un prizonier.

— Destinul brigăzii din Lokot, regiunea Briansk.

— Acordul pentru crearea diviziilor ruseşti în toamna lui 1944.

— Comitetul pentru Eliberarea Popoarelor Rusiei, manifestul de la Praga.

— Primele şi ultimele acţiuni ale diviziilor ruseşti întâi şi a doui

— Neînţelegerea de care a dat dovadă Occidentul.

— Inutila capitulare.

— Destinul rămăşiţelor.

— Predarea cazacilor de către Anglia.

— Roosevelt şi Churchill?

— Lagărele de concentrare englezeşti.

— Despre vlasovişti în general.

Destinele emigraţiei ruse.

— Cum i-a ademenit patria – Cum au întors pe dos Codul penal pentru acuzarea lor.

— Colonelul lasevici.

— Igor Tronko, generaţia mea din emigraţie.

Legenda despre Altai.

— Aşteptarea amnistiei din primăvara aceea.

La „gara” Butârki să primim sentinţele.

Capitolul 7 – SALA MAŞINILOR Cum erau comunicate sentinţele OSO.

Sentinţele administrative înainte de revoluţie.

— Troica GPU-ului.

— Troicile.

— Reorganizările şi raportul lor cu OSO.

— Articolele siglă.

— Avantajele OSO faţă de tribunal.

— Sentinţele comunicate ulterior.

Caracterul închis al proceselor politice.

— Comparaţie cu vechea Rusie.

— Avocaţii acuzatori.

— Predeterminarea sentinţelor.

— Interpretările în extenso ale codului.

— Instrucţiunile^secrete.

— Are vreun sens sentinţa de achitare?

— Cazul lui Pavel Ciulpeniov.

— Întâmplări din sălile tribunalelor.

— Mă întâlnesc cu Tribunalul Suprem.

; Capitolul 8 – LEGEA-COPIL Noi uităm totul… – „Represiunea extrajudiciară” a C’EKA.

— Cifrele cekiste ale celor executaţi în comparaţie cu cele ruseşti dinainte.

— Tribunalele după Octombrie.

— Asemănarea dintre tribunalele populare şi tribunalele revoluţionare.

— Tribunalele căilor ferate, tribunalele VOHR-ei.

— Înfiinţarea Tribunalelor Militare Revoluţionare şi principiile activităţii lor.

— Cifrele celor executaţi în anul 1920.

— Tribunalele ca detaşamente de luptă.

— Când dispare sensul dreptului de apel.

— Locurile vii ale acestor ani.

— Răscoalele ţărăneşti.

— Tribunalul din Riazan judecă un tolstoian.

— Cartea discursurilor lui Krâlenko.

— Sarcinile generale ale justiţiei sovietice.

— Cazul ziarului „Russkie Vedomosti”.

— Cazul celor trei anchetatori de la tribunalul revoluţionar din Moscova – Cazul lui Kosârev.

— Neplăcerile de la CEKA din februarie 1919.

— Procesul clericilor (Samarin ş.a.).

— Clopotele de alarmă din Zvenigorod.

— Procesele religioase din provincie, loviturile date bisericilor şi mânăstirilor.

— Circulara din 1920 privind lichidarea moaştelor.

— Cum puneau bolşevicii problema intelectualităţii.

— Procesul „Centrului tactic”.

— Adevărata lui poveste. – „Cazul Taganţev”.

Capitolul 9 – LEGEA SE MATURIZEAZĂ Procesul Direcţiei pentru combustibil.

— Revirimentul represiunii după războiul civil.

— Cazul inginerului Oldenborger.

Foametea din ţinuturile de pe Volga şi confiscarea odoarelor bisericeşti.

— Procesul ecleziastic de la Moscova din anul 1922.

— Procesul ecleziastic de la Petrograd.

— Procesul eserilor.

— Repetiţia mâniei maselor.

— Tortura cu moartea.

Cazul lui Savinkov.

— Moartea lui.

Capitolul 10 – LEGEA ÎN FLOARE Noua idee a lui Lenin: expulzarea intelectualităţii peste hotare în 1922.

— Geneza conceptului „diversiune”.

— Afacerea Şahtî.

— Eşecul cu Palcinski, von Meck, Veliciko.

— Procesul „Partidului industrial”.

— Există oare o enigmă a proceselor exemplare de la Moscova?

— Procesul „Biroului Unional al Menşevicilor” şi cum a fost înscenat.

— M. P. Lakubovici.

Procesele anilor 1937-1938.

— Enigmă?

— Oare astfel de revoluţionari erau ei?

— Selecţia candidaţilor pentru roluri.

— Istoria secretă a ultimelor luni ale lui Buharin.

Afacerea din Kadâi, procesul raional.

— De ce în ţară nu au existat procese publice.

! Capitolul 11 – PEDEAPSA CAPITALĂ Desfiinţarea pedepsei cu moartea în timpul Elizavetei.

— Moderaţia urmaşilor ei.

— Datele lui Taganţev privind execuţiile de la sfârşitul secolului al XlX-lea -începutul secolului al XX-lea.

— Istoria pedepsei cu moartea sub bolşevici. Minciuna desfiinţării ei, tertipuri şi ocolişuri.

— Execuţiile anilor ’30, cei şase ţărani din Ţarskoe Selo.

— Execuţiile din 1937-1938.

— Zigzagurile ultimilor ani ai epocii staliniste.

Pentru ce se dădea pedeapsa prin împuşcare. Exemple.

— Izbucnirea salvatoare a lui K. I. Strahovici.

— Dacă am privi fotografiile lor…

— Sentimentele ultimelor clipe.

— Suferinţele zilnice ale condamnaţilor la moarte în puşcăriile arhipline.

— De ce erau ţinuţi atâta vreme cu această sentinţă?

— Cercetările ştiinţifice ale celor condamnaţi la moarte şi ale anchetatorilor.

— Celula condamnaţilor la moarte ca procedeu de anchetă.

— Psihologia atitudinii de neîmpotrivire.

— V. G. Vlasov sub sentinţa pedepsei cu moartea – Celulele condamnaţilor la moarte din Kineşma Ritmul celor douăzeci şi patru de ore.

— Bsaulul Homenko.

— Insultarea călăului.

— Cum a primit Vlasov graţierea Capitolul 12 – TIURZAK.

Slăbirea regimului penitenciar rus la începutul secolului al XX-lea.

— Consolidarea celui sovietic începând din 1918.

— Regimul politic.

— Lupta pentru autoapărare a deţinuţilor din puşcăriile sovietice.

— Eserii la schiturile din Solovki (1922-1925).

— Izolatorul din Verhneuralsk după 1925.

Forţa grevelor foamei.

— Împiedicarea grevelor foamei în anii ’20.

— Reprimarea lor în anii ’30.

— Alimentarea forţată.

— Greva foamei ca acţiune contrarevoluţionară.

— Cum greva foamei a fost înfrântă de închisoarea de Tip Nou.

— Nu există opinie publică!

Sfârşitul socialiştilor în Marea Pasienţă.

— Autoizolarea lor de „kaeri”. – „Politicii” văzuţi de „kaeri”.

— Autoizolarea troţkiştilor şi comuniştilor.

Cui îi este destinată recluziunea.

— Consolidarea şi extinderea închisorii centrale sub puterea sovietică.

— Regimul izolatoarelor politice.

— Şi cum îl îndură un deţinut.

— N. Kozârev, miracolul cu astrofizica.

Partea a DOUA – PERPETUUM MOBILE Capitolul l – CORĂBIILE ARHIPELAGULUI f. Un sistem bine pus la punct.

— Îmbarcarea în vagon-zak.

— Cum să-ţi imaginezi aceasta din trenul vecin?

— Originea termenului „vagon stolâpinist”.

— Cum este orânduit acest vagon.

— Gradul de încărcare.

— Scrumbie sărată şi fără apă, de ce.

— Cum se rezolvă „uşurarea” într-un vagon-zak.

— Amestecarea politicilor cu delincvenţii de drept comun.

Privilegiile politicilor în puşcăriile ţariste.

— Prima întâlnire cu bandiţii.

— Deteriorarea vechilor noţiuni.

— Îzolarea articolului Cincizeci şi Opt şi neputinţa lui.

— Nepedepsirea hoţilor şi bandiţilor.

— Cum este fundamentat acest lucru de către Cod şi marxism.

— Participarea escortei la furturile hoţilor.

— Furtul direct săvârşit de escortă, care sunt procedeele.

Cum află deţinuţii itinerarul.

— Cum expediezi o scrisoare dintr-un vagon-zak.

Să nu ai nimic!

— Să priveşti şi să memorezi.

— Povestea lui Max Santerre.

— Povestea lui Ivan Kovercenko.

— Eric Andersen ascultă ce îi spune o fată rusă.

„Pendulul” din vagon-zak.

— Debarcarea.

— Cum trebuie să te aşezi pe pă-mânt.

— Pomană de la oamenii liberi.

— Să îndrăgeşti astfel de clipe!

— Luaţi-vă de braţe!

— Luaţi-vă de călcâie!

— Hăituirea celor care rămân în urmă.

Dubele anilor ’20.

— Colaborarea postbelică.

— Structura interioară a dubei.

— Cum operează în dubă hoţii.

— Întâlnirea cu locotenent-colonelul Ivanov.

Capitolul 2 – PORTURILE ARHIPELAGULUI Cum se confecţionează harta lor.

— Trăsături comune.

— Comparaţia unor închisori de tranzit diferite în epoci diferite.

— Punctele de tranzit ale lagărelor din nord.

— Închisorile fără hârdaie igienice, ce se poate face în astfel de cazuri?

— Băile închisorilor de tranzit.

— Hoţii şi bandiţii „slujbaşi” în puşcăriile de tranzit.

— Câinii.

— Tertipurile hoţilor.

— Rarele cazuri de împotrivire a politicilor.

— Umilirea mea la Krasnaia Presnia.

Prima scrisoare după arestare.

— O femeie pe colina de lângă închisoarea de tranzit din Kuibâşev.

— Viitoare monumente ale Arhipelagului?

— Lărgimea orizontului la închisoarea de tranzit.

— Eric Arvid Andersen şi povestea lui.

— Nonsensul transferărilor masive.

— Şi al celor individuale.

— Tranzitul – prilej de odihnă.

— Muncile inumane de la închisorile de tranzit.

— Cât este de greu să te dezbari de gustul puterii.

Krasnaia Presnia în 1945.

— Itinerar pentru şperţ.

— Eliberarea sufletului prin renunţarea la orice deşertăciune.

— Schimbul^ de condamnări. – „Cumpărătorii” la închisorile de tranzit – Târgul de sclave.

— Învăţăturile unui deţinut cu repartiţie specială.

— Cu orice preţ?

Capitolul 3 – CARAVANELE ROBILOR i – i; u”nmsa Avantajul „trenurilor roşii” pentru stat – Amenajarea vagonului de marfă.

— Pregătirea convoiului.

— Ascunderea de ochii populaţiei.

— Expedierile din Oriol în 1938.

— Tehnica îmbarcării.

— Procedee de percheziţie.

— Escorta trage foloasele.

— Hoţii şi bandiţii în vagonul roşu.

— Neregulile cu mâncarea.

— Verificările nocturne cu ciocanele.

— Morţi de frig.

— Trenurile lungi şi agentul Ministerului Afacerilor Interne.

— Pe platformele trenuţului.

— Când nu există nici un lagăr.

Transporturile cu şlepul spre Nord.

— Hoţii în aceste condiţii.

— Un caz de împotrivire.

— Vapoarele pe Kolâma.

— Incendiul de pe „Djurma” în 1939.

— Deplasarea în continuare pe Kolâma – Jefuirea la sosirea în Măgădan.

Transporturile pedestre spre Nord.

— Hrana – împuşcarea pe drum.

— Îndemnarea cu bâtele.

— Deplasările pedestre prin oraşe, în anii ’20-’30.

— Toate mijloacele sunt rele, dar mai apoi – şi mai rele.

Capitolul 4 – DIN INSULĂ ÎN INSULĂ Cazul fericit al unui deţinut cu repartiţie specială.

— Escorta specială.

— Cum am fost luat din lagăr.

— Legenda despre şaraşki.

— Impresiile despre călătoria printre oameni liberi.

— Simţământul de uşurare o dată cu întoarcerea pe Arhipelag.

E mică lumea!

— Telegraful deţinuţilor.

— Asociaţia ştiinţifico-tehnică din celulă.

— Timofeev-Ressovski.

— Fericirea somnului de puşcăriaş.

— Celula 75 de la Butârki; oameni.

— Lecţiile serale.

— Percepţia captivilor.

Biserica din Butârki, viaţa de puşcărie în ea – Spionul român Vladimirescu.

— Tineretul postbelic la Butârki.

— Gammerov.

— Ingal.


— Mândria de a fi la închisoare.

— Cântecul studenţilor.

— Generaţia nouă – încotro?…

ABREVIERI ŞI SIGLE AŞA – Antisovetskaia aghitaţiia (Propagandă antisovietică); articol-siglă. Belomorkanal – Belomorsko-Baltiiskii Kanal (Canalul Marea Albă – Marea Baltică).

Belomorstroi – Belomorfskaia] stroi [ka] (Şantierul de construcţie a canalului Marea Albă-Marea Baltică), în cea mai mare parte lucrările au fost executate cu deţinuţi.

Butiur – Butârskaia tiurma (închisoarea Butârki).

Cadeţii (KD) – Partidul constituţional-democrat (1905-1917). Program: monarhie constituţională şi parlamentară, libertăţi democratice, marea proprietate asupra pământului etc. Lideri: P. N. Miliukov, A. I. Şingariov, V. D. Nabokov ş.a. Adversari ai bolşevicilor; după revoluţia din octombrie aceştia au interzis partidul cadeţilor.

CEKA – Cerezvâceainaia komissiia po borbe s kontrrevoliuţiei, sabotajem i speku-liafiei (Comisia extraordinară pentru combaterea contrarevoluţiei, a sabotajului şi a speculei). A funcţionat în perioada 1917-1922, fiind predecesoarea organelor securităţii sovietice. Cekist – agent al CEKA.

CEON – ceast osobogo naznaceniia (unitate cu destinaţie specială). CIS – cilen semii (membru de familie); articol-siglă.

Dalstroi – Glavnoe upravlenie^ stroitelstva Dalnego Severa (Direcţia generală pentru construcţia Nordului îndepărtat).

Dneproghes – Dneprovskaia ghidroelektrostanţiia (Centrala hidroelectrică de pe Nipru).

DPZ – dom predvaritelnogo zakliuceniia (unitate de detenţie preventivă).

Eserii (SR) – Partidul socialiştilor-revoluţionari (1901-1923). Lideri: V. M. Cernov, A. P. Gotz, N. D. Avksentiev ş.a. Obiective principale: republică democrată, libertate politică, legislaţie muncitorească, socializarea pământului. Principala tactică de luptă: terorismul individual După revoluţia din februarie, împreună cu menşevicii, au obţinut majoritatea în Soviete şi au intrat în Guvernul provizoriu. După Octombrie bolşevicii i-au acuzat de activitate antisovietică şi contrarevoluţionară.

GB – Gosudarstvennaia bezopasnost (Securitatea de stat); ghebist: agent al GB.

GOSPLAN – Gosudarstvennâi planovâi komitet [Soveta Ministrov] (Comitetul de stat al planificării de pe lângă Consiliul de Miniştri).

GPU – Gosudarstvennoe politiceskoe upravlenie (Direcţia politică de stat). A înlocuit CEKA în perioada februarie – decembrie 1922.

GULAG – Glavnoe upravlenie lagherei (Administraţia generală a lagărelor).

Inâurisl – Inostrannâi turist (Turistul străin); firmă de servicii pentru turiştii străini şi organizatoare de excursii în străinătate pentru cetăţenii sovietici.

Kaer (KR, kontra) – kontrrevoluţioner (contrarevoluţionar).

KGB – Komitet gosudarstvennoi bezopasnosti (Comitetul securităţii de stat). Funcţionează din 1954, pe lângă Consiliul de Miniştri.

Kombedî – Komitetî bednotî (Comitetele sărăcimii); organizaţii ale sărăcimii săteşti, create în Rusia europeană (11 iunie 1918), constituind în majoritatea cazurilor organele efective ale puterii de stat. La sfârşitul anului 1918 şi-au predat atribuţiile sovietelor săteşti.

Komintern – Kommunisticeskii internaţional (Internaţionala comunistă. Internaţionala a IlI-a); organizaţie (1919-1943) care a reunit partidele comuniste din diferite ţări, creată din iniţiativa lui V. I. Lenin.

K? Z – kamera predvaritelnogo zakliuceniia (celulă de detenţie preventivă). KRA – kontrrevoliuţionnaia aghitaţiia (propagandă contrarevoluţionară); articol-siglă KRD – kontrrevoliuţionnaia deiatelnost (activitate contrarevoluţionară); articol-siglă.

KRM – kontrrevoliuţionnoe mâşlenie (gândire, intenţie contrarevoluţionară); articol-siglă.

KRTD – kontrrevoliuţionnaia troţkistskaia deiatelnost (activitate contrarevoluţionară troţkistă); articol-siglă.

KVC – Kulturno-vospitatelnaia ceast (Secţia cultural-educativă).

KVJD – Kitaisko-vostocinaia jeleznaia doroga (Calea ferată a Estului chinezesc); Kavejedist – lucrător la KVJD.

LKSM – Leninskii kommunisticeskii soiuz molodioji (Uniunea tineretului comunist leninist).

MGB – Ministerstvo gosudarstvennoi bezopasnosti (Ministerul securităţii statului).

MHAT – Moskovskii Hudojestvennâi Akademiceskii Teatr (Teatrul Academic de Artă din Moscova).

MOGES – Moskovskoe obiedinenie gosudarstennâh elektrostanţii (Uniunea centralelor electrice de stat din Moscova).

Mossovet – Moskovskii sovet [deputatov trudiaşcihsia] (Sovietul din Moscova [al deputaţilor muncitorilor]).

MVD – Ministerstvo vnutrennih del (Ministerul afacerilor interne). MVTU – Moskovskoe vâsşee tehniceskoe ucilişce (Şcoala tehnică superioară din Moscova)., _…: -

Narkomat – Narodnâi komissariat (Comisariatul poporului).

NEP – Novaia ekonomiceskaia politika (Noua politică economică); politica economică a PEUS şi a statului sovietic în perioada de trecere de la capitalism la socialism. I s-a spus nouă spre deosebire de politica zisă a „comunismului de război”. A fost aplicată din 1921 până la mijlocul deceniului al treilea NKGB – Narodnâi komissariat gosudarstvennoi bezopasnosti (Comisariatul poporului pentru securitatea statului).

NKPS – Narodnâi komissariat puţei soobşceniia (Comisariatul poporului pentru căile de comunicaţie).

NKVD – Narodnâi komissariat vnutrennih del (Comisariatul poporului pentru afacerile interne).

NPGG – nelegalnâi perehod gosudarstvennoi graniţî (trecerea ilegală a frontierei de stat); articol-siglă…

NŞ – nedokazannâi spionaj (spionaj nedovedit); articol-siglă.

NTS – Narodno-trudvvoi soiuz (Alianţa populară a muncii); organiuzaţie a emigranţilor ruşi din Germania (cu filiale şi în alte oraşe din Europa), care avea ca obiectiv principal al activităţii sale propaganda antisovietică. En-te-esovist -membru, simpatizant al acestei organizaţii.

OGPU – Obiedinionnoe gosudarstvennoe politiceskoe upravlenie (Direcţia politică de stat unificată). Organ al securităţii (1923-1934), coordonator al activităţii GPU-urilor din republicile unionale.

OLP – otdelnâi laghernâi punkt (filială de lagăr autonomă).

OSO – osoboe soveşceanie (conferinţă specială); comisie specială deliberativă pe lâgnă GPU – NKVD.

Osoaviahim – Obşceslvo sodeistviia oborone, aviafionnomu i himiceskomu stroitel-stvu SSSR (Asociaţia pentru sprijinirea apărării, dezvoltării aviaţiei şi chimiei înURSS).

PD – prestupnaia deiatelnost (activitate criminală); articol-siglă. PFL -proverocino-filtraţionnâi lagher (lagăr de verificare şi filtrare). PŞ – podozrenie v spionaje (suspectare de spionaj); articol-siglă.

Pomgol – Pomosci golodaiuşcim (Ajutor victimelor foametei); comisie organizată pe lângă VŢIK (preşedinte – M. L Kalinin); a funcţionat în perioada iulie 1921-septembrie 1922.

PZ – preklonenie pered Zapadorn (admiraţie faţă de Occident); articol-siglă. Rabkrin: vezi RKI.

RKI (Rabkrin) – Raboce-krestianskaia inspekţiia (Inspecţia muncitorească şi ţărănească); narkomat, organ al controlului de stat (1920-1934).

RKP (b) – Rossiiskaia kommunisiiceskaia parliia (bolşevikov) (Partidul comunist (bolşevic) din Rusia.

RNNA – Russkaia naţionalnaia narodnaia armiia (Armata naţională populară rusă).

ROA – Russkaia osvoboditelnaia armiia (Armata rusă de eliberare).

RONA – Russkaia osvoboditelnaia narodnaia armiia (Armata populară rusă de eliberare).

RSDRP – Rossiiskaia soţial-demokraticeskaia raboceaia partiia (Partidul muncitoresc social-democrat rus – PMSDR); 1898-1917; gruparea necomunistă şi-a păstrat, în Rusia, această denumire până în 1921.

RSFSR – Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă.

Samizdat – samostoiatelnoe izdanie (publicaţie independentă); modalitate de circulaţie clandestină a creaţiilor literare, istorice, filosofice, politice etc., interzise de cenzura sovietică.

SLON – Severnâe lagherea osobogo naznaceniia (Lagărele cu destinaţie specială din Nord). Slon în limba rusă înseamnă elefant.

SMERŞ – soveâskii metod razoblaceniia spionov (metoda sovietică de combatere a spionilor). Este posibil ca abrevierea să provină de la lozinca: Smert spionam (moarte spionilor); serviciul de contraspionaj al armatei sovietice.

SNK: vezi Sovnarkom.

SOE – soţialno opasnâi element (element periculos din punct de vedere social); articol-siglă.

Sovturist – Sovetskii turist (Turistul sovietic); firmă de turism intern.

Sovnarkom – Sovet narodnâh komissarov (Consiliul comisarilor poporului); denumirea organelor executive şi de dispoziţie superioare, ale puterii de stat din URSS, republicile unionale şi autonome (1917-1918). În martie 1946 au fost transformate în consilii de miniştri.

Speti – speţialistî (specialişti).

ŞTO – Sovet truda i obornî (Consiliul muncii şi apărării); organ de coordonare a construcţiei economice şi a apărării, înfiinţat în 1920 în frunte cu Lenin. Membrii ŞTO erau numiţi de Sovnarkom.

SVE – sofialno vrednâi element (element socialmente dăunător); articol-siglă, SVPŞ – sviazi, veduţcie kpodozreniiu v spionaje (relaţii care conduc la suspectarea de spionaj).

URALMAŞ – Uralskii zavod tiajologo maşinostroeniia (Uzina constructoare de maşini grele din Ural). Construită între 1928-1933, la Sverdtovsk. Produce utilaje pentru industria metalurgică, de extracţie minieră şi petrolieră.


Kataloq: 2015
2015 -> Dərs vəsaiti, Bakı, Çaşoğlu -2003 A. M. Qafarov Standartlaşdırmanın əsasları
2015 -> Azərbaycan Respublikası Kənd Təsərrüfatı Nazirliyi Azərbaycan Respublikası Təhsil Nazirliyi Azərbaycan Dövlət Aqrar Universiteti
2015 -> AZƏrbaycan əraziSİNDƏ İBTİDAİ İcma quruluşU
2015 -> АзярбайжАН РЕСПУБЛИКАСЫ ТЯЩСИЛ НАЗИРЛИЙИ азярбайжан дювлят игтисад университети
2015 -> Mühazirə Mövzu: Sertifikasiyanın mahiyyəti və məzmunu. Plan əsas terminlər və anlayışlar
2015 -> Mühazirəçi: T. E. N., Prof. İ. M.Əliyev FƏNN: avtomatikanin əsaslari mühazirə 15
2015 -> Ali təhsil müəssisəsinin Nümunəvi Nizamnaməsi"nin və "Azərbaycan Respublikası Nazirlər Kabinetinin dəyişiklik edilmiş bəzi qərarlarının siyahısı"nın təsdiq edilməsi haqqında Azərbaycan Respublikasının Nazirlər Kabinetinin Qərarı
2015 -> AZƏrbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ azərbaycan döVLƏT İQTİsad universiteti
2015 -> Mühazirəçi: T. E. N., Prof. İ. M.Əliyev FƏNN: avtomatikanin əsaslari mühazirə 22 MÖvzu: telemexanik sistemləR

Yüklə 2,41 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   52   53   54   55   56   57   58   59   60




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə