Analiza schimburilor comerciale Romania-sua pe anul 2008



Yüklə 221,93 Kb.
tarix16.05.2018
ölçüsü221,93 Kb.
#50610



Analiza schimburilor comerciale România-SUA pe anul 2014 (6 luni)




LOCUL ROMÂNIEI

ÎN RELAȚIILE COMERCIALE ALE SUA.

ANALIZA STADIULUI ACTUAL AL RELAȚIILOR COMERCIALE BILATERALE

(pe baza datelor de statistică vamală din SUA)


Recent, au fost date publicității rezultatele finale ale comerțului exterior american pe anul 2013, precum și datele provizorii înregistrate de statistica vamală din SUA în prima jumătate a anului curent.

Față de aceste date statistice, prezentăm, în continuare, principalele elementele de interes.


I. EVOLUȚIA VOLUMULUI COMERȚULUI EXTERIOR AMERICAN


    1. Situația comerțului exterior al SUA la data de 31.12.2013 (date finale)


Volumul total al comerțului exterior american cu bunuri și servicii a fost, în 2013, de 5.016 miliarde dolari, înregistrând o creștere de +1,7% față de 2012 și confirmând, în opinia majorității analiștilor economici, procesul de relansare a economiei SUA.

Comerțul cu bunuri (care reprezintă cca 77% din volumul total al comerțului exterior american) a fost de 3.883 miliarde dolari și a înregistrat o creștere de +20 miliarde dolari față de 2012, iar comerțul cu servicii a fost de 1.132 miliarde dolari, cu +40 miliarde dolari mai mult decât în anul anterior.

Exporturile totale americane au atins nivelul de 2.272 miliarde dolari, iar importurile SUA au fost de 2.743 miliarde dolari.

Din acestea, exporturile de bunuri au fost în valoare de 1.590 miliarde dolari (o creștere de +33,2 miliarde dolari, sau de +0,4% față de 2012), iar importurile de bunuri au fost de 293 miliarde dolari (scădere de -7,8 miliarde dolari, sau de -0,1% față de 2012).



Exporturile de servicii au atins, în perioada de referință, 682 miliarde dolari (+33 miliarde dolari, sau cu +5% mai mult decât în 2012), iar importurile de servicii au fost de 450 miliarde dolari (+8 miliarde dolari, sau cu +1,8% mai mult decât în 2012).
Tabel (1) Evoluția comerțului exterior total american în perioada 2009-2013

- miliarde dolari -






2009

2010

2011

2012

2013

2013/2012

Total

3540

4079

4783

4956

5016

101,2 %

Export

1578

1845

2113

2211

2272

102,7%

Import

1962

2234

2670

2745

2744

100%

Sold

-384

-389

-557

-534

-472

#

Sursa: USITC

În 2013, interacțiunea indicatorilor de mai sus (exporturi și importuri) a condus la înregistrarea unui deficit comercial american total de -472 miliarde dolari, în scădere cu -62 miliarde dolari față de nivelul înregistrat în 2012 (care a fost de -534 miliarde dolari).

Din comerțul cu bunuri a rezultat un deficit pentru SUA de -704 miliarde dolari, dar acesta a fost compensat, parțial, prin surplusul de balanță de +232 miliarde dolari (cu +25 miliarde dolari peste valoarea din 2012), rezultat din comerțul cu servicii.

Ca procentaj din PIB-ul total al SUA, deficitul comercial american în 2013 a reprezentat 2,8%, fiind în scădere față de nivelul de 3,3% înregistrat în 2012.

Pentru a avea o bază comparativă de informații care să poată ilustra mai bine poziția României în relațiile comerciale cu SUA, în tabelele (2) și (3) de mai jos este prezentată evoluția exporturilor și importurilor americane de bunuri pe o perioadă mai îndelungată de timp (în ultimii 10 ani), țara noastră necontând (în acest moment, cel puțin) în comerțul american cu servicii.
Tabel (2) Exportul și importul SUA de bunuri în perioada 2005-2014

- miliarde dolari -






2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

6 luni

Total

2466

2774

2989

3260

2486

3021

3486

3857

3883

1493

Export

804

929

1046

1170

937

1122

1299

1557

1590

808

Import

1662

1845

1943

2090

1549

1899

2187

2300

2294

1179

Sold

-858

-916

-897

-920

-612

-777

-888

-743

-704

-371

Sursa: USITC
Tabel (3) Exportul, importul și soldul SUA din comerțul cu bunuri în perioada 2004-2014 - miliarde dolari -



Sursa: USITC


    1. Situația comerțului exterior al SUA pe Semestrul I 2014 (date provizorii)

Pe primele 6 luni ale anului 2014, volumul total al comerțului exterior al SUA cu bunuri și servicii a atins valoarea de 2.577 miliarde dolari, fiind cu peste 32 miliarde dolari mai mate decat comerțul exterior american din semestrul I 2013.



Comerțul cu bunuri (cca 1.988 milioane dolari) a continuat să reprezinte cea mai mare parte a acestui comerț (77%) și a înregistrat o creștere netă de +20,7 miliarde dolari față de primele 6 luni din anul 2013.

SUA au înregistrat exporturi de bunuri de 808 miliarde dolari (o creștere de +2,6% față de perioada similară din 2013) și importuri de 1.179 miliarde dolari (cu +3,2% peste nivelul înregistrat în prima jumătate a anului trecut).

Înacelași timp, pe primele 6 luni ale acestui an s-au înregistrat exporturi de servicii americane de circa 350 miliarde dolari (cu +10,5 miliarde dolari peste nivelul de anul trecut), iar importurile americane de servicii au fost de 239 miliarde dolari (de asemenea, cu cca +10,8 miliarde dolari peste nivelul din 2013).

Pe prima jumătate a acestui an această interacțiune a condus la înregistrarea unui deficit comercial de -260,5 miliarde dolari (peste nivelul de -242,7 miliarde dolari de anul trecut).Din comerțul cu bunuri a rezultat un deficit comercial de -371,5 miliarde dolari, compensat parțial de surplusul de balanță dat de comerțul cu servicii, respectiv de +111,5 miliarde dolari.


1.3. Evoluția structurII comerțului exterior al SUA în 2013 - 2014
Conform statisticilor americane, principalele categorii de produse, atât la exportul, cât și la importul SUA, au înregistrat următoarele evoluții și trenduri în 2013.
Tabel (4) Evoluții și trenduri înregistrate în comerțul american cu bunuri


  • miliarde dolari -


Denumirea


EXPORT

IMPORT

SOLD BALANȚĂ

2012

2013

12/13

%

Trend


2012

2013

12/13

%

Trend


2012

2013

12/13

%

Trend


Produse agroalimentare

132,8

136,0

+2,4



110,2

115,2

+4,5



+22,6

+20,8

-7,9



Produse petroliere

56,9

60,9

+7,0



50,2

48,3

-3,7



+6,7

+12,6

+88,0



Lemn și produse din lemn

1,4

1,4

-

-

6,0

6,8

+13,3



-4,6

-5,4

+17,3



Produse chimice organice

35,6

35,4

-0,5



24,7

26,4

+6,8



+10,9

+9,0

-17,4



Gaz natural

4,8

7,0

+45,8



9,0

10,6

+17,7



-4,2

-3,6

-14,2



Îmbrăcăminte

6,9

7,2

+4,3



6,0

6,0

-

-

+0,9

1,2

+33,3



Materiale plastice

35,2

36,1

+2,5



14,5

15,3

+5,5



+20,7

20,8

+0,4



Aparate electrice

38,1

40,1

+5,2



42,8

45,7

+6,7



-4,7

-5,6

+19,1



Mijloace de transport

145,9

152,0

+4,1



297,6

308,8

+3,7



-151,7

-156,8

+3,3



Computere

16,9

16,6

-1,7



65,7

64,6

-1,6



-48,8

-48,0

-1,6



Alte produse

59,1

60,0

+1,5



71,4

75,1

+5,1



-12,3

-15,1

+22,7



Sursa: USITC
Tabel (5) Structura importurilor SUA în 2012 Tabel (6) Structura importurilor SUA în 2013



Sursa: USITC
1.4. Distribuția geografică a comerțului exterior american în 2013 și 2014
În anul 2013 și în prima jumătate a acestui an, principalii 10 parteneri comerciali ai SUA, pe baza valorii cumulate a schimburilor comerciale, au fost:

  • Canada (585 miliarde dolari în 2013, 16,1% din total comerț exterior SUA; 302 miliarde dolari pe primele 6 luni din 2014, creștere de +4,2% față de perioada similară din anul anterior);

  • China (554 miliarde dolari în 2013, 15,3%; 268 miliarde dolari pe primele 6 luni din 2014, creștere de +5,8% față de perioada similară din anul anterior);

  • Mexic (459 miliarde dolari în 2013, 12,7%; 240 miliarde dolari pe primele 6 luni din 2014, creștere de +6,5% față de perioada similară din anul anterior);

  • Japonia (198 miliarde dolari în 2013, 5,4%; 96 miliarde dolari pe primele 6 luni din 2014, scădere de -1,6% față de perioada similară din anul anterior);

  • Germania (155 miliarde dolari în 2013, 4,2%; 81 miliarde dolari pe primele 6 luni din 2014, creștere de +9,7% față de perioada similară din anul anterior);

  • Coreea de Sud (101 miliarde dolari în 2013, 2,8%; 54 miliarde dolari pe primele 6 luni din 2014, creștere de +8,6% față de perioada similară din 2013);

  • Marea Britanie (93 miliarde dolari în 2013, 2,5%; 48 miliarde dolari pe primele 6 luni din 2014, creștere de +4,5% față de perioada similară din anul anterior);

  • Franța (73 miliarde dolari în 2013, 2,0%; 37 miliarde dolari pe primele 6 luni din 2014, creștere de +8,4% față de perioada similară din anul anterior);

  • Brazilia (65 miliarde dolari în 2013, 1,7%; 32 miliarde dolari pe primele 6 luni din 2014, creștere de +3,3% față de perioada similară din anul anterior) ;

  • Arabia Saudită (64 miliarde dolari în 2013, 1,7%; 33 miliarde dolari pe primele 6 luni din 2014, creștere de +9,6% față de perioada similară din 2013).

La export, pe primele 6 luni din 2014, principalele 5 țări de destinație pentru mărfurile americane au fost Canada, Mexic, China, Japonia și Germania, în timp ce la import, principalele țări de proveniență a mărfurilor intrate în SUA au fost, în ordine: China, Canada, Mexic, Japonia și Germania.
II. EVOLUȚIA SCHIMBURILOR COMERCIALE BILATERALE
2.1. Situația schimburilor comerciale bilaterale la 31.12.2013
Din punct de vedere al volumului total al schimburilor comerciale bilaterale, în anul 2013 România a fost cel de-al 76-lea partener comercial al Statelor Unite ale Americii, devansând, dintre statele membre ale Uniunii Europene, următoarele țări: Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Slovenia.

La export (din punct de vedere al exporturilor românești în SUA) țara noastră s-a situat pe locul 67 din 234 de țări si teritorii autonome cu care SUA întrețin relații comerciale bilaterale (creștere de 2 locuri față de 2012), iar la import (din punct de vedere al exporturilor SUA), România a fost cel de-al 88-lea partener comercial american (la fel ca și în anul 2012).



Astfel, conform datelor statistice vamale oficiale ale Departamentului Comerțului din SUA, schimburile comerciale bilaterale în 2013 au înregistrat un volum total de 2,457 miliarde dolari, acest nivel fiind mai mare cu +2,5% față de realizările din anul 2012 și reprezentând, practic, un prim record al relației comerciale bilaterale.

Exporturile românești (importuri ale SUA) au fost în 2013 de 1,710 miliarde dolari, înregistrând o creștere de +6,4% comparativ cu anul 2012 (de asemenea, un nou record pentru relația comercială bilaterală), în timp ce importurile românești (exporturile SUA în România) au fost de 747 milioane dolari, înregistrând o scădere de -5,5% față de 2012.



În acest context, balanța comercială rezultată a fost favorabilă țării noastre, prezentând un excedent de +963 milioane dolari în 2013, înregistrând o creștere de +18% față de anul 2012 și constituind un alt record pentru relația comercială bilaterală.
Tabel (7) Dinamica schimburilor comerciale bilaterale în perioada 1992-2014

Sursa USITC


2.2. Situația schimburilor comerciale bilaterale la 30.06.2014
Pe primele 6 luni ale acestui an, volumul total al comerțului dintre România și SUA a fost de 1,493 miliarde dolari, cu +24,9% mai mare față de perioada corespunzătoare din anul 2013 și reprezentând un nou record al schimburilor comerciale bilaterale.

Exporturile României în SUA au fost de 1,030 miliarde dolari (o creștere de +25,1% față de 2013), în timp ce importurile României din SUA au fost de 463 milioane dolari, ceea ce înseamnă, de asemenea, o creștere de +24,5%, ambele niveluri reprezentând recorduri în ceea ce privește relația comercială bilaterală.



Trebuie remarcat, în contextul politic regional complicat, evoluția pozitivă a exporturilor românești pe piața americană, comparativ cu cea a exporturilor Ucrainei (scădere de -14,6%), Rusiei (scădere de -9,9%), Republicii Moldova (scădere de -6,4%) și chiar a unora dintre vecinii noștri din UE, precum Bulgaria (creștere de doar +10,7%), Polonia (+6,3%) sau Grecia (+5,9%).

Excedentul comercial pentru primele 6 luni din 2014 este de asemenea puternic favorabil țării noastre, cu +567 milioane dolari, comparativ cu nivelul de +451 milioane dolari înregistrat pe primele 6 luni din 2013.


2.3. Comparații statistice
Este binecunoscut însă faptul că există câteva diferențe majore între statisticile vamale din cele două țări, generate de modalitățile diferite de înregistrare (exporturi FOB/importuri CIF) și de interpunerea unor verigi intermediare pe lanțul de desfacere.

Deși analiza noastră este raportată exclusiv la datele cuprinse în statistica vamală americană (care, pe lângă faptul că ilustrează mai fidel volumul mărfurilor de origine românească intrate pe piața SUA, este mult mai ușor accesibilă și permite efectuarea de analize de structură a schimburilor comerciale și în cursul anului), în tabelul de mai jos prezentăm comparativ evoluția schimburilor comerciale bilaterale înregistrată de statisticile vamale din SUA (prima linie) și din România (a doua linie, cifre pe fond bleu) pe ultimii ani:


Tabel (8) Evoluția schimburilor comerciale bilaterale reflectată de statisticile naționale

  • milioane dolari -




2006


2007


2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014 (6 luni)

Total

1674

1.732

2.155

1.379

1.673

2.310

2.397

2.457

1.493




2071

1.745

2.039

1.165

1.484

1.969

2.147

1.933

1.019

Export

1.119

1.055

1.107

737

985

1.450

1.606

1.710

1.030




828

809

838

475

734

1.110

1.101

1.098

623

Import

554

677

1.048

642

688

860

790

747

463




1.243

936

1.201

690

750

859

1046

835

396

Sold

+ 565

+378

+58

+95

+296

+590

+816

+963

+567




- 415

-127

-363

-215

-16

+251

+55

+263

+227

Surse USITC și DCERI

Legendă:


Statistica americană

Statistica românească



2.4. Evoluția structurii schimburilor comerciale bilaterale cu SUA
Din punct de vedere valoric, cele mai importante categorii (capitole) de produse românești exportate pe piața SUA în 2014 (pe primele 6 luni), la nivel de integrare tarifară cu 2 cifre (numai exporturi mai mari de 10 milioane dolari), au fost cele de la:

  • capitolul 84 (reactori nucleari, boilere), 234,0 milioane dolari (creștere de +48,0% față de primele 6 luni din 2014);

  • capitolul 85 (mașini și echipamente electrice), 232,9 milioane dolari (creștere de +69,2%);

  • capitolul 73 (articole din fier și oțel), 114,0 milioane dolari (creștere de +25,4% comparativ cu nivelul din 2013);

  • capitolul 40 (articole cauciuc), 73,3 milioane dolari (creștere +37,7%);

  • capitolul 62 (îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate), 67,3 milioane dolari (creștere de +18,6%);

  • capitolul 87 (vehicule, altele) cu 39,9 milioane dolari (creștere de +40,0%);

  • capitolul 31 (îngrășăminte chimice), 37,8 milioane dolari (scădere de -54,8%);

  • capitolul 90 (instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice), 32,9 milioane dolari (creștere de +9,6%);

  • capitolul 94 (mobilă și articole din lemn), 24,4 milioane dolari (creștere de +7,9%);

  • capitolul 64 (încălțăminte, ghetre), 21,1 milioane dolari (scădere de -3,2%);

  • capitolul 76 (aluminiu și articole din aluminiu) 11,4 milioane dolari (scădere de -11,6%);

  • capitolul 42 (piele și articole de tăbăcărie), 10,6 milioane dolari (creștere de +53,6%);

  • capitolul 61 (îmbrăcăminte și accesorii de imbrăcăminte tricotate sau croșetate), 10,4 milioane dolari (creștere de +11,8%);

  • capitolul 99 (nespecificate), 10,3 milioane dolari (creștere de +10,7%);

  • capitolul 44 (lemn și articole din lemn), 10,2 milioane dolari (creștere de +32,4%).

În ceea ce privește structura importurilor românești din SUA, aceasta este dominată net de produsele cu valoare adaugată mare, necesare în procesele de retehnologizare a companiilor din țara noastră, peste 50% din totalul acestor importuri reprezentând, în cele mai multe cazuri, aport în natură la obiectivele de investiții directe americane în România (sau indirecte, realizate prin intermediul subsidiarelor europene ale multinaționalelor cu sediul în SUA), existând creșteri semnificative ale importurilor românești de la capitolul tarifar 84 (reactori nucleari, boilere, mașini și echipamente mecanice, +35,1%), capitolul 90 (echipamente optice și fotografice, +47,3%) și capitolul 87 (vehicule, +4-,0%) etc.

Principalele produse românești exportate pe piața americană în prima jumătate a anului 2014 au fost: tuburi, tevi și profile tubulare, fără sudură, din fier sau oțel (113,9 milioane dolari, creștere de +31,6%), seturi de telefonie (153,4 milioane dolari, creștere de +166,4%), anvelope pneumatice (68,6 milioane dolari, creștere de +37,7%), îngrășăminte chimice sau minerale, pe bază de nitrogeni (37,7 milioane dolari, scădere de -54,8%), rulmenți cu bile sau role (48,8 milioane dolari, creștere de +24,%), robineți, ventile și supape pentru țevi (42,8 milioane dolari, creștere de +104,6%), părți și accesorii pentru tractoare, motoare autoturisme (35,2 milioane dolari, creștere de +47,6%), încălțăminte cu talpa exterioară din cauciuc sau piele (15,3 milioane dolari, creștere de +13,4%), pompe de aer sau de vid (21,8 milioane dolari, scădere de -3,2%), costume, jachete, rochii sau fuste pentru femei și fete (19,1 milioane dolari, creștere de +4,6%), turbine cu gaz (20,1 milioane dolari, creștere de +8,5%), pistoane cu aprindere prin scânteie sau motoare cu piston rotativ cu combustie internă (16,4 milioane dolari, livrări de doar 140 mii dolari pe primele 6 luni ale anului trecut), mașini și unități de procesare a datelor (20,5 milioane dolari, creștere de +281,5%), osciloscoape și analize de spectru (15,6 milioane dolari, scădere de -18,8%), costume, jachete sau blazere pentru bărbați (18,0 milioane dolari, creștere de +10,1%), mobilă (12,8 milioane dolari, creștere de +16,8%), scaune (10,7 milioane dolari, scădere de -1,0%).


III. ObservaȚii
Pentru a fi evaluate performanțele diferitelor sectoare industriale românești (sau chiar ale unor produse individuale) la exportul pe piața americană, atât pe anul anterior, cât și în prima jumătate a acestui an, trebuie menționate câteva modificări și evoluții ale structurii importurilor totale ale SUA, determinate de criza financiară și de recesiune, precum și de măsurile de redresare economică luate de administratia americană, care au condus la evoluții de adaptare și în ceea ce privește structura livrărilor noastre în SUA.


  1. Astfel, urmărind evoluția volumului total al importurilor SUA, categoriile de produse cele mai afectate de criza financiară și de recesiune au fost textilele și îmbrăcămintea (la unele subcategorii s-au înregistrat scăderi foarte mari în anul 2013), produsele electronice (unde o pondere mare o au electronicele de consum, computerele, telefoanele celulare), mijloacele de transport, produsele minerale și metalele și produsele din categoria purtătorilor de energie, care constituie "termometrul" economiei americane.

De remarcat că dintre aceste categorii, textilele și îmbrăcămintea s-au detașat, ca impact negativ al evoluției globale a importurilor SUA de după recesiune, însă unele subcategorii de produse textile au înregistrat o revenire ușoară în 2013, iar în prima jumătate din anul în curs majoritatea acestor subcategorii de produse a înregistrat creșteri susținute pe piață.

De asemenea, produsele electronice și mijloacele de transport, care sunt mai sensibile la efectele unei eventuale noi recesiuni (fie că se referă la consum, fie la industrii destinate producției de consum), sunt și cele care au cel mai mare potențial de creștere în condiții de evoluție pozitivă a economiei americane.

Aceeași tendință se poate observa și la categoriile de produse cu grad mai redus de prelucrare (produse minerale și metale, precum și la purtătorii de energie).

Ponderea purtătorilor de energie în totalul importurilor americane în 2013 a continuat să se situeze sub nivelul celei dinainte de debutul crizei economice, acest lucru datorându-se în special utilizării de către SUA a unor surse de energie alternativă și demarării exploatării gazelor de sist, ca modalități de reducere a dependenței energetice față de sursele externe.



În acest an, practic, nu au mai fost efectuate deloc livrări de combustibili în SUA, iar livrările de produse mai puțin prelucrate a scăzut dramatic.


  1. Categoria mașini și utilaje a fost și ea afectată, fără însă ca impactul să fie îndelungat și excesiv; evoluția ei a urmat trendul evoluției mediei economiei americane, ponderea sa în totalul importurilor ramânând, practic, neschimbată în 2013;




  1. Alte categorii de produse cu evoluții negative (nesemnificative însă pentru interesul de export al țării noastre) au fost cele reprezentate de televizoare și echipamente video, preparate farmaceutice, boabe de cafea verde, cauciuc natural, nichel, zahăr din trestie de zahăr etc;




  1. În antiteză față de grupele de mai sus, unele categorii de produse nu au înregistrat scăderi la importurile SUA și pot fi considerate ca având un grad mai mare de siguranță față de eventualele fluctuații negative ale economiei americane (cu precizarea că unele produse din cadrul acestor categorii prezintă totuși fluctuații și trebuie analizate mai în detaliu): produse alimentare, produse chimice, încălțăminte, mașini și utilaje, produse din lemn etc.

IV CONCLUZII


Din analiza evoluției schimburilor comerciale bilaterale româno-americane prin prisma datelor statistice vamale americane (cu precădere a amplificării volumului exporturilor românești pe piața SUA) rezultă mai multe concluzii, dintre care unele sunt evidențiate mai pregnant în contextul observațiilor de mai sus privind evoluția importurilor SUA determinată de criza economico-financiară și de recesiunea economică globală declanșată de aceasta, astfel:


  1. Volumul schimburilor comerciale bilaterale româno-americane a înregistrat, atât în 2013 cât și în primul semestru din 2014, evoluții pozitive semnificative, reflectate atât prin valorile mereu mai crescute față de perioadele similare anterioare ale schimburilor totale (export plus import), ale nivelurilor exporturilor românești pe această piață (cele mai mari din toate timpurile), precum și de nivelul record al balanței comerciale în favoarea României.

Aceasta înseamnă că trendul constant ascendent al relațiilor comerciale bilaterale din ultimii 3 ani nu mai este un fenomen conjunctural, ci este o evoluție de durată, în care exporturile noastre continuă să se amplifice, importurile (cele neesențiale) se diminuează, iar fiecare an se finalizează prin balanțe comerciale din ce în ce mai excedentare în favoarea României (înregistrându-se, totodată, noi recorduri ale relației economice bilaterale).

Menționăm că nivelurile înregistrate la acești indicatori pe primele 6 luni din anul 2014 ne îndreptățesc speranțele în atingerea unor alte noi recorduri ale relației comerciale bilaterale la sfârșitul acestui an, atât la total schimburi comerciale, cât și la nivelul exporturilor românești pe piața americană și la soldul balanței comerciale.




  1. Structura schimburilor comerciale bilaterale s-a îmbunătățit continuu prin creșterea ponderii produselor înalt prelucrate, atât la exportul, cât și la importul românesc și s-a adaptat progresiv la modificările survenite în modelul de comerț american, ca urmare a dificultăților induse în piață de criza economică globală.




  1. Astfel, analizând structura exporturile românești pe piața SUA în anul 2013 și în semestrul I din 2014, se observă ponderea mai mare (59%) a produselor manufacturate cu grad ridicat de prelucrare (din categoriile de produse electronice, mașini și utilaje, mijloace transport și alte produse), față de totalul importurilor SUA la aceste categorii (de numai cca 57%).

După cum s-a observat în ultimii 3 ani, criza și recesiunea economică au determinat creșterea gradului de dependență a economiei SUA de importurile de produse manufacturate cu grad ridicat de prelucrare. Acest proces se regăsește și în evoluția structurii exporturilor românești pe piața SUA, ceea ce denotă faptul că, practic, criza economică și recesiunea au condus la adaptarea ofertei românești de export în mai bună măsură la tendințele și cerințele pieței americane, odată cu creșterea interdependenței, specializării și cooperării în producție, fie prin investiții străine, fie prin adaptarea ofertei de export pentru capacitățile existente.

Astfel, cele mai importante categorii de produse care constuie baza exporturilor românești în SUA (capitolele 84, 85, 73, 87 și 90), sunt cel mai puțin supuse riscului variației prețurilor la țiței, gaze naturale sau energie, fiind (cele mai multe dintre ele) rezultatele unor cooperări, specializări în producție sau investiții directe străine (inclusiv americane) în România1.

Aceste categorii de produse s-au situat constant pe un trend ascendent în ultimii ani (trend influențat, în principal, de evoluția economiei americane) și reprezintă produsul formulei "comerț prin investiții".

Astfel, în măsura în care legislația și costurile de producție din România vor fi din ce în ce mai favorabile investițiilor străine, aceste domenii vor continua să crească, atât ca volum, cât și ca pondere în totalul exporturilor noastre, chiar dacă, așa după cum prognozează unii analiști economici, cursul dolarului pe piețele internaționale se va întări în raport cu moneda europeană2 .


  1. O altă categorie importantă de produse (robineți, ventile și supape pentru țevi), care înregistrase o evoluție negativă în 2012, a reușit să revină în prim-planul exporturilor românești pe piața americană în 2013, iar pe primul semestru din acest an s-a dublat practic volumul livrărilor pe această piață (de la 20,9 milioane dolari, la 42,8 milioane dolari).

Faptul că această categorie de produse continuă să poarte riscul unor evoluții de piață contradictorii prin variații mari de la un an la altul (ceea ce s-a mai intamplat și în perioadele anterioare) face însă dificilă o estimare pe termen lung a contribuției sale la creșterea exporturilor românești în SUA.


  1. Dintre produsele românești care prezintă potențial de creștere pentru exportatorii români orientați către piața americană (și care nu depind de strategiile de export ale unor companii multinaționale prezente în economia românească), pentru 2014 și în viitorul mediu, enumerăm brânzeturile, legumele congelate (creștere ușoară în 2013 comparativ cu 2012), vinurile și băuturile spirtoase, apa minerală și conservele de carne. Deși și-au dublat practic volumul valoric pe piață, brânzeturile (la fel ca și vinurile românești sau ca și celelalte produse menționate mai sus) au în continuare potențial ridicat de creștere, în special pe Coasta de Est a SUA și/sau acolo unde există mari comunități etnice est-europene).




  1. În aceeași categorie de înteres și cu potențial similar de creștere pe piață se încadrează și dispozitivele și aparatura medicală sau mobilierul destinat unităților medicale, confecțiile și textilele, jucăriile, instrumentele muzicale, produsele farmaceutice, articolele de sticlărie, mobila și încălțămintea.




  1. De asemenea, evoluția pozitivă în continuare a unor categorii de produse (tricotaje, obiecte de sticlărie sau de ceramică, articole de mobilier, produse chimice organice) sau chiar revenirea unora dintre acestea în topul exporturilor românești în SUA (ex: articolele din lemn, micul mobilier) vor depinde, în mai mare măsură, de implementarea unor noi strategii de piață, înnoirea și extinderea gamei de produse, participarea la manifestările expoziționale de profil și - nu în ultimă instanță - de refacerea sau menținerea industriei interne de materii prime și semifabricate.

Legat de aceste categorii de produse (exceptând sectorul produselor chimice organice), apreciem că a început deja un ușor proces de reorientare a importurilor SUA către alte surse decât China și furnizorii consacrați din zona asiatică (datorită creșterii în continuare a valorii yuanului, precum și datorită tendinței importatorilor americani de a-și diversifica sursele de aprovizionare, care creează pe piața SUA o "masă critică" capabilă să impună o astfel de evoluție).

Menționăm însă, în context, scăderea (ușoară, deocamdată) a livrărilor de medicamente pe piața SUA, deși această categorie de produse a avut o evoluție constant ascendentă în ultimii ani.


  1. Deși exporturile românești de anvelope în SUA în 2013 au fost încurajatoare (au crescut cu +11%), pe termen lung apreciem că acestea vor întâmpina în continuare dificultăți pe această piață datorită acerbei competiții asiatice, chiar dacă măsurile de apărare comercială implementate de SUA și penalizate de OMC descurajează în mare măsură exporturile din China și încurajează alți furnizori (în special din țări beneficiare de preferințe vamale). Este încurajatoare totuși, în context, creșterea de +35,6% a acestor livrări pe primul semestru al acestui an.




  1. Produsele din cadrul altor capitole tarifare sunt încă tributare redresării (mai rapide sau mai lente) a unor sectoare economice americane (profilele de oțel, aluminiu, materialele plastice, fierul și oțelul), înregistrându-se o creștere mai rapidă pentru cele implicate în programele de refacere a infrastructurii federale sau locale și una ceva mai lentă, pentru cele dependente de redresarea sectorului construcțiilor de locuințe și reducerea nivelului somajului.

Din păcate, la acest capitol, exportatorii români continuă să sufere din cauza concurenței acerbe a firmelor asiatice, astfel încât livrările din țara noastră urmează un trend descendent și în acest an.
Ca urmare, în 2014 (și în continuare pentru intervalul 2015-2016), apreciem că tendința de creștere a exporturilor românești pe piața SUA va continua într-un ritm suficient de ridicat pentru a determina, cel puțin atingerea (dacă nu chiar depășirea) nivelului de 1,8 miliarde dolari în 2014 și de 1,9 miliarde dolari în 2015, urmând ca ulterior să putem înregistra depășirea pragului “psihologic”, de 2,0 miliarde dolari livrări Made in România (conform datelor vamale americane).

Din punct de vedere al statisticilor românești putem anticipa, realist, atingerea unor niveluri ale exporturi românești de 1,3 miliarde dolari în 2014, 1,4 miliarde dolari în 2015 și 1,6 miliarde dolari în 2016.

Precizăm că pentru realizarea nivelurilor de exporturi românești estimate mai sus, va fi nevoie și de o evoluție stimulatorie a cursului de schimb leu-dolar, dar, în măsura în care eforturile promoționale pe aceasta piață vor fi mereu consistente, se va putea contracara eventualul impact negativ al unui curs de schimb mai puțin avantajos exporturilor românești.


*Material realizat în colaborare de către BPCE Washington și BPCE New York



1 Menționăm că s-au înregistrat, în 2013, și scăderi la livrările de tuburi, țevi și profile tubulare, fără sudură, din fier sau oțel și la rulmențti cu bile sau role, situație pe care o apreciem, însă, temporară.

2 Menționăm prezența în România, din ce în ce mai semnificativă, a investitorilor americani în domeniul auto, cu un interes major în realizarea de exporturi românești pe piața nord-americană, care vor contribui în mare masură la evoluția pozitivă, în continuare, a comerțului bilateral.




Kataloq: Files
Files -> Fövqəladə hallar və həyat fəaliyyətinin təhlükəsizliyi”
Files -> Azərbaycan Respublikası Kənd Təsərrüfatı Nazirliyi Azərbaycan Dövlət Aqrar Universiteti adau-nun 80 illik yubileyinə həsr edilir adau-nun elmi ƏSƏRLƏRİ g əNCƏ 2009, №3
Files -> Ümumi məlumat Fənnin adı, kodu və kreditlərin sayı
Files -> Mühazirəotağı/Cədvəl I gün 16: 40-18: 00 #506 V gün 15: 10-16: 30 #412 Konsultasiyavaxtı
Files -> Mühazirə otağı/Cədvəl ivgün saat 13 40 15 00 otaq 410 Vgün saat 13 40 15 00
Files -> TƏDRİs plani iXTİsas: 050407 menecment
Files -> AZƏrbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ XƏZƏr universiteti TƏHSİl faküLTƏSİ
Files -> Mühazirə otağı/Cədvəl Məhsəti küç., 11 (Neftçilər kampusu), 301 n saylı otaq Mühazirə: Çərşənbə axşamı, saat 16. 40-18. 00

Yüklə 221,93 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə