Arheologie



Yüklə 0,68 Mb.
səhifə8/12
tarix31.10.2017
ölçüsü0,68 Mb.
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12

10.0.0. Epoca irodiană




10.1.0. Prezentare generală:
a) Epoca irodiană ţine aproximativ 100 de ani, de la anul 37 î.Hr. până la anul 70 d.Hr. Ea începe odată cu urcarea pe tronul Iudeii a lui Irod cel Mare şi se încheie cu marele război iudeo-roman, care a pus capăt oricarei forme de organizare politică locală. A fost epoca cea mai frământată, agitată şi plină de evenimente. Din punct de vedere cultural a atins apogeul perioadei celui de al Doilea Templu; prin totala reconstrucţie a Ierusalimului şi a Templului şi prin programul deosebit de vast de construcţii. Din punct de vedere religios a fost o epoca de accentuare a fărămiţării în secte, o epocă când apar marii rabini, întemeietori de şcoli. Politic vorbind, iudeii pierd puţin câte puţin din avantajele lor, pierd independenţa, iar în final pierd totul: templu, naţiunea şi chiar ţara.
Din punct de vedere arheologic epoca este deosebit de bogată, pentru că acum s-a construit deosebit de mult, în toate stilurile: iudaic şi roman. Irod cel Mare a fost unul din cei mai mari constructori ai vremii sale. Personalitate ciudată, controversată şi contestată, a încercat să-şi câstige oamenii prin marile sale proiecte, dar tot atât de adevărat este că a încercat să se afirme prin construcţiile sale.

b) Irod cel Mare nu erau iudeu de origine, ci idumeu, fiind tot timpul contestat de iudei. Pentru a ajunge la tron s-a căsătorit cu fiica ultimului rege haşmoneu, dar în realitate a fost un criminal, ucigând toată casa regala iudaică a haşmoneilor. Această acţiune 1-a facut şi mai detestat de catre iudei. Pentru a le câştiga simpatia a intreprins mari proiecte arhitectonice, printre care reconstrucţia Templului din Ierusalim.
Irod cel Mare a fost o slugă umilă şi docilă a romanilor, a lui Octavian Augustus personal. Pentru a demonstra aceasta a intreprins mari proiecte arhitectonice, proiectate de arhitecţi romani, ca să fie în pas cu timpul. Marile construcţii ale lui Irod au fost: Oraşul-port Cezareea, după numele împaratului, până atunci orasul se numea Turnul lui Straton. Oraşul Sebaste, fosta Samaria; palatele de iarna de la Ierihon; fortăreţele Masada, Irodion, Macheru şi palatul sau regal din Ierusalim, de la poarta Yafo. Construcţii cu caracter iudaic a fost marele complex al Templului, cu tot ce cuprindea el, Mormântul patriarhilor de la Hevron, al doilea zid de apărare al Ierusalimului, cu poarta Damascului. Irod cel Mare a fost iudeu in înfăţişarea exterioară, dar roman în inimă, o personalitate fără caracter şi principii.

La curtea sa erau filosofi şi oameni de cultură greci, ostaşi străini, care au trezit reacţia violentă a iudeilor. El a construit amfiteatre, hipodroame şi temple dedicate zeilor şi împaraţilor romani, dar a construit şi Templul dedicat lui Yahve! Urmaşii lui, fii, nepotii şi strănepoţii, au continuat opera de construcţie, păstrând acelaşi stil inconfundabil. Emblema construcţiilor era blocul de piatră, foarte de mare, foarte bine finisat, cu faţa netedă şi cu o bordură de jur împrejur. Inălţimea blocului avea în jur de 1,20 m., grosimea de aproximativ 2 m, iar lungimea varia de la 2-3 m până la 12-13 m. Pentru aceste construcţii poporul a fost împovarat cu un jug greu!

Fiii săi au construit: Irod Agripa a construit Tiberias: Filip a construit Cezareea lui Filip (Banias); nepotul Irod Agripa II a constuit al treilea zid de apărare al Ierusalimului şi a terminat anumite lucrări la Templu.

c) Perioada irodiană se caracterizează şi printr-o intensă activitate a grupurilor religioase extremiste, a insistenţei pe menţinerea obiceiurilor regioase traditionale, să ne amintim controversa dintre ucenicii Domnului Hristos şi farisei referitor la datina străbunilor privind curăţirea rituală. Arheaologia acestei perioade este foarte bogată, oferindu-ne multe dovezi ale modului de viaţă tradiţional. Atât casele persoanelor influente din Ierusalim, a marelui preot, a preoţilor, cât şi casele obişnuite din Galileea, ne oferă tabloul băilor rituale şi a vaselor de curăţire. Două lumi diferite prin stilul caselor, a vaselor şi prin urbanism s-au întâlnit şi s-au confruntat în această perioadă.
Irod a construit temple dedicate lui Augustus în oraşele Cezareea, Sebaste, Panias şi Canata şi a organizat jocuri olimpice în noul său oraş Cezareea, mărind faima regatului. Tot programul său urbanistic era inspirat de motive politice. Iosefus remarcă inclinaţia lui Irod spre generozitate şi construcţii monumentale datorită mândriei şi dorinţei de a fi apreciat şi lăudat.70 Susţinătorii lui de la Roma declarau despre el: „Teritoriul lui Irod este prea mic faţă de mărimea sufletului său, pentru ceea ce ar fi dispus să facă i-ar trebuit atât Egiptul cât şi Siria împreună.”71 În faţa evreilor şi-a manifestat totala nemulţumire pentru lipsa de apreciere a poporului, spunând: „În timp ce haşmoneii în 125 de ani de guvernare nu au fost în stare să realizeze un lucru de valoare în onoarea lui Dumnezeu, eu am ridicat acest Templu şi l-am împodobit cu donaţii valoroase. Am sperat că voi lăsa în urmă un monument şi că voi avea un nume după moartea mea”. Apoi a strigat: „Aceşti oameni nu se opresc să mă jicnească”72(Ant. 17.6,3).

Evident că, romanii erau încrezători într-un om care promova cultura şi politica imperială, aceasta era o dovadă de loialitate, de ataşament total. Nu acelaşi lucru îl spunea evreii, ei erau nemulţumiţi de politica culturală, şi de construcţiile lui Irod. Chiar dacă ţara lor a avut de cîştigat prin aceste construcţii, chiar dacă Irod a renovat (reconstruit) Templul din Ierusalim, iudeii nu l-au putut iubi, iată de ce: „Naţiunea iudeilor, prin legile ei, este străină de toate aceste lucruri. Ei sunt înclinaţi spre neprihănire şi nu spre glorie lumească, din acest motiv naţiunea iudaică nu a fost de acord cu el (Irod), deoarece era dincolo de puterea lor să măgulească ambiţia regelui cu statui sau temple, sau orice altă realizare de acest gen.”73


10.2.1. Cezareea
Cezareea este capodopera tuturor construcţiilor lui Irod cel Mare. A fost ridicată pe locul unei aşezări elenistice, Turnul lui Straton şi, practic, este o nouă localitate, care a fost numită Cezareea în cinstea lui Cezar Augustus (Ant. 15.8,5). Deoarece au fost mai multe localităţi cu acest nume, ea era numită de antici Cesareea Palestinei, Vespasian a ridicat-o la rangul de colonie romană cu numele de Colonia Prima Flavia Augusta Caesariensis. Cezareea Maritima, aşa cum este numită în prezent, este o denumire mult mai recentă, dată din perioada medievală.

Constucţia ei a început în anul 22 şi s-a terminat în anul 10 î. Hr. Cu ocazia terminării lucrărilor s-a inaugurat jocurile olimpice de la Cezareea, pe care eronat Iosefus le descrie ca având loc din cinci în cinci ani (Ant. 16,5,1), când în realitate se ţineau din patru în patru ani. Cetatea avea un port atificial, construit din blocuri mari de piatră, care închideau trei bazine interioare. Iosefus descrie astfel grandoarea portului; „mărimea lui nu era cu nimic mai mică decât a portului Pireu (Atena).” (Ant.15.9,6) Portul acesta a fost descoperit şi identificat pentru prima dată între anii 1862 – 1873 de către ofiţeri ai marinei Birtanice. Întinderea completă a portului maritim a fost cunoscută abia în 1960 în urma expediţiei americane a lui E. Link.74 Mai multe expediţii de arheologie maritimă, întreprinse între 1963 şi 1979, de către Centrul pentru studii maritime a Universităţii din Haifa, au oferit date suplimentare şi o imagine complexă a faimosului port maritim construit de Irod. S-a constatat că: „Portul irodian din Cezaree este primul port construit după tehnicile recomandate de Vitruvius.”75 Alături de digurile portului s-au găsit în apă grinzi de lemn cu o vechime de 1550 – 1700 de ani, atestată prin C 14, probabil rămase din etapele ulterioare de reparaţii. O mulţime de alte obiecte au fost găsite prin arheologie marină: ancore din piatră, ancore metalice, ancore de metal şi lemn, amfore de transport, vase de păstrat peştele, dar folosite drept tuburi de canalizare.76



Au fost mai multe expediţii arheologice la Cezareea: M. Avi-Yonan din partea Statului Israel excavează în anii 1956 şi 1962, S. Yeivin excavează în 1951. Cea mai mare expediţie a fost Missione Archaeologica Italiana, condusă de A. Frova. De la această expediţie ne-a rămas unul din cele mai interesante şi importante documente ale vremii: Inscripţia lui Pilat.

a) Teatrul roman este prima clădire monumentală de unde începe vizitarea oraşului. Se află la extremitatea sudică, în afara zidurilor bizantine. A fost primul teatru de tip roman construit în Orientul Mijlociu. Se deosebea de cele de tip grecesc prin faptul că era complet închis, în spatele scenei se ridicau camere şi ziduri care închideau spaţiul. Pe locul orchestrei, dintre scenă şi amfiteatru, era amenajat să poată fi introdusă apa pentru a se practica jocuri nautice, aşa cum era la Coloseum în Roma. Teatru avea 5000 de locuri. A fost restaurat de către o echipă de arheologi italieni între 1960-1965. În timpul lucrărilor s-a găsit o bucată de piatră, folosită în a doua întrebuinţare, pe care era următoarea inscripţie: TIBERIUM, PONŢIU PILATUS, PREFECTUL IUDEAEA. Aceasta este o piatră, utilizată ca treptă în a doua folosinţă, cu o inscripţie foarte importantă în limba latină. Este dovada clară despre existenţa personajului biblic, Pilat. Funcţia sa de prefect, corespunde cu prima perioadă a guvernării romane, anul 4 – 41 d. Hr. când guvernatorii romani aveau titlul de prefecţi, deoarece în a doua perioadă, 44 – 66, ei se numeau procuratori. Din surse istorice ştim că Pilat a guvernat Palestina între anii 26 – 36 d. Hr.77

b) Sinagoga revoltei (Knestha d,Meredth) a fost descoperită în partea de nord a cetăţii. Clădirea avea o latură de 9 m şi o grosime de zid de 1,4 m. Un capital de coloană avea gravat pe el menora cu şapte braţe. Ceramica conţinea opaiţe (candele) irodiene şi anumite fragmente de ceramică nabataeană. Mai multe straturi s-au găsit, fiecare reprezentând o nouă fază a sinagogii. Podeaua sinagogii era ornamentată cu mozaicuri. S-a găsit, de asemenea, o comoară formată din 3.700 monezi de bronz din timpul lui Constantinus II. Arheologul care a descoperit-o, M. Avi-Yonah, crede că aici a fost sinagoga care a fost în centrul conflictului din anul 66 d.Hr. care a condus la izbucnirea războiului cu romanii.78

c) Hipodromul este cea mai mare construcţie din Cezareea. Are o lungime de 340 m şi o lăţime de 50 m şi se întinde pe malul mării, paralel cu marea. Era folosit ca stadion pentru jocuri sportive, ca hipodrom pentru alergări cu cvadriga, sau ca loc unde erau aruncaţi la fiarele sălbatice robii de război sau creştinii. Irod a organizat Jocuri Olimpice din 4 în 4 ani pe acest stadion, ceea ce i-a mărit foarte mult faima. Acest hipodrom putea primi 12.000 de spectatori. O clădire arabă construită chiar în mijlocul lui strică aspectul frumos al clădirii.Un alt hipodrom, mult mai mare de 450 x 90 m, a fost construit, probabil în 130 de către Hadrian şi putea cuprinde 30.000 de spectatori

d) Palatul lui Irod se află în parte de sud a hipodromului, construit pe un promontoriu de stânci, chiar în mare. Au mai rămas doar fundaţiile şi urmele bazinelor de baie. Era construit pe trei nivele care coborau până la nivelul mării. În curţile lui este expusă placa cu inscripţia lui Pilat, care constituie o probă deosebită despre istoricitatea raportului evangheliştilor. În acest palat a fost adus Pavel, ca prizonier, pentru a se apăra înaintea lui Felix, Festus şi a regelui Agripa. Aici a ţinut acele câteva cuvântări memorabile raportate în Fapte 23-26.

e) Urmele vechiului port sunt astăzi vizibile prin cheiul din faţa aluviunilor de nisip, astăzi o pajişte verde şi prin digurile care sunt încă în picioare. Era cel mai frumos şi mai modern port, primul port artificial din Mediterana de răsărit. Un lanţ gros putea închide portul făcând legătura dintre cele două coloane uriaşe din capul digurilor.



f) Clădirile măreţe din spatele cheiului: Prima clădire a fost templul lui Augustus, construit pe un podium înalt ridicat deasupra cheiului portului, care se putea vede de departe de pe mare. Creştinii l-au distrus şi au ridicat în loc o biserică măreaţă octogonală, transformată apoi de arabi într-o moschee. Cruciaţii vor face ultimele transformări pentru a construi biserica dedicată lui Sf. Petru, care a fost distrusă de către arabi în 1265. Câteva bolţi, pe jumătate prăbuşite şi câteva ziduri groase este tot ce a mai rămas din aceste clădiri vestite le Cezareei. Casa apelor, Nimfeum, sau castelul de apă, este în partea nordică a aleii cheiului. Până aici venea apeductul cu apă proaspătă şi de aici se aproviziona întreaga cetate.

g) Apeductul a cără ruine se văd la peste un km depărtare spre nord. Avea 17 km şi aducea apa de la 4 izvoare puternice de pe Muntele Carmel. A fost construit de Irod, iar o placă comemorativă se poate încă vedea pe zidurile lui.
10.2.2. Ierihon
Ierihonul este situat în Valea Iordanului, la 10 km nord de Marea Moartă, într-o regiune foarte aridă din Deşertul lui Iuda. Aşezarea se datorează unui izvor foarte puternic numit, izvorul lui Elisei sau Izvorul Sultanului79, care a creiat o oază foarte fertilă în jurul lui. Oaza Ierihonului este renumită prin plantaţiile de curmale, de afarsemon80 şi de plante aromate.81 Deoarece clima este caldă şi plăcută în timpul iernii şi foarte fierbinte în timpul verii, elita bogaţilor din Ierusalim şi-au construit reşedinţe de iarnă la Ierihon. Nici Irod nu a făcut excepţie, el a construit la Ierihon trei palate cu acest scop, unde locuia pe timpul de iarnă, momemntul morţii găsindu-l la Ierihon (Ant.15,3.4).

a) Primul palat al lui Irod are dimensiunile de 46 x 87 m şi se află aşezat pe ambele maluri ale torentului Qelt. Pentru construcţia sa s-a folosit tehnica romană de construcţie, opus reticulatum şi opus quadratum. Al doilea palat a fost construit pe ruinele palatului haşmoneilor. Două bazine de înot au fost unificate şi s-a realizat un singur bazin mare de 18 x 32 m. În jur erau amenajate grădini şi livezi. În complexul palatului este o cameră de recepţie, deosebit de frumoasă de 7,5 x 10 m cu fresce. Al treilea palat conţine un bazin de înot foarte mare de 90 x 42 m. Printre spaţiile acestui palat este o sală de recepţie foarte mare de 29 x 19 m. S-a folosit şi marmură pentru construcţiile de aici, care a trebuit să fie importată de departe. În complexul palatelor s-au construit băi romane cu cele patru camere specifice. Apeducte de apă, colonadele şi grădina sunt alte părţi aneze ale complexului de palate de la Ierihon.

b) Ferma agricolă – O mare fermă agricolă împrejmuită cu un zid constituia anexa palatelor. Se pare că exista o plantaţie de curmali din care se producea vin de curmale, deoarece s-a găsit o mare presă de vin din curmale, care are dimensiunile de 5,5 x 5,5 m.82 Palatele lui Irod au fost incendiate de către răsculaţi după moartea lui Irod (Răz. 2,4,2) şi reconstruite de către Arhelau, probabil al treilea palat fiind opera lui Arhelau în întregime.(Ant. 17.10,6).
10.2.3. Cypros este o mică fortăreaţă militară din deşertul lui Iuda (Răz. 1, 21,4), pe traseul care leagă Ierihonul de Ierusalim, aşezată de vârful unei fortificaţii naturale. Ruinele actuale au o suprafaţă de 30 x 35 m, dar la origine aveau mai mult, probabil 40 x 45 m, eroziunea a distrus o parte din construcţii. Ceea ce s-a putut identifica este baia de tip roman, cu cele patru componente: apoditerium, trepidarium, caldarium, frigidarium. Capiteluri corintice, decoraţiuni cu fresco, cisterne de apă, şi sisteme de aducere a apei din valea Qelt, care era mai jos decât fortăreaţa. Aşezarea a fost un mic palat fortificat înscriindu-se în lanţul fortăreţelor de pe linia de răsărit a regatului. A fost identificată de A. Alt în 1925 şi excavată de către E. Netzer şi E. Damati în 1974.

10.2.4. Herodium
Herodium este singura localitate construită de Irod care îi poartă numele. Localitatea este formată din două părţi componente: un centru administrativ aşezat la poalele unui con de munte înalt de aproape 100 m şi fortăreaţa din vârful acestui con. Pe locul acesta a avut loc ultima bătălie dintre Antigonus, reprezentantul haşmoneilor şi Irod cel Mare în anul 40 î. Hr. iar Irod a construit localitatea în amintirea victoriei sale asupra rivalilor săi. Localitatea este des menţionată de Josefus 83(Ant. 14,13,9; Răz.1,13,8) şi de către Plinius cel Bătrân.84 Primele detalii despre Herodion le avem de la E. Robinson din 1838, apoi exploratorul francez F. de Saulcy adaugă noi date în 1863. Este excavată în patru sesiuni între 1962- 1967 de către V. Corbo de la Studium Biblicum Franciscanum din Ierusalim. Arheologii evrei reiau cercetările între anii 1967 – 1970 prin G. Foerster şi E. Netzer. Cercetările s-au continuat până la izbucnirea celei de a doua intifade în anul 2000.

La Herodion a fost îngropat Irod cel Mare, după descrierea lui Josefus (Ant. 17.8,3). Herodionul a fost o puternică fortărează de rezistenţă a ziloţilor în timpul războaielor cu romanii. Din timpul lor ne-a rămas o sinagogă amenajată în palatul din Acropole şi mari cisterne de apă săpate în inima muntelui de sub Acropole. Herodion avea unul din cele mai mari palate ale lui Irod şi se crede că forma capitala de vară a regelui, fiind în acelaşi timp reşedinţa districtului cu acelaşi nume. În anul 2006 arheologul israelian Ehud Netzer a descoperit mormântul lui Irod în complexul de construcţii de la Herodion din Deşertul Iudeii.



10.2.4. Masada
Maseda este fortăreaţa care a devenit emblema naţională a rezistenţei iudaice. Cele mai importante şi solemne momente din istoria ţării, precum depunerea jurământului militar, comemorarea unor zile importante are loc pe platoul de la Masada. Ce este Masada? De-a lungul zidului abrupt de stânci, care se întinde pe malul de vest al Mării Moarte se află o stâncă solitară, despărţită de restul muntelui prin văi adânci, numită Masada.85 De fapt numele este comun, deoarece în ebraică - maţada - însemnează fortăreaţă – întăritură (1 Sam.23,19). Ea se ridică la 440 m deasupra bazinului Mării Moarte fiind cea mai puternică şi sigură fortăreaţă naturală din zonă. Clima este aridă, de deşert, iar platoul stâncii măsoară 600 m lungime şi 300 m lăţime în partea cea mai lată.

A fost amenajat pentru prima dată de către regele haşmoneu Alexandru Ianeus (104 – 76) iar apoi de către Irod cel Mare, care a făcut din Masada punctul forte al regatului său (Răz. 1,12, 1-3). El a construit aici două palate, rezervoare de apă, magazii pentru provizii, o baie romană, clădiri administrative şi un zid de protecţie . Marele arheolog al Masadei a fost Yigael Yadin, care a organizat o expediţie foarte amplă, costisitoare şi dificilă între Oct. 1963 – Apr. 1964 şi Dec. 1964 – Mart. 1965. Această expediţie a descoperit foarte multe lucruri importante: construcţiile ridicate de-a lungul timpului şi în primul rând cele din perioada irodiană, manuscrise vechi de 2000 de ani, unele eseniene, altele fiind texte biblice; elemente de cult: sinagogă, micve, vase rituale; dovezile marei bătălii cu romanii şi cele zece ostraca-sorţi, care vin să confirme povestea lui Josefus despre sinuciderea în comun a ziloţilor. Cartea „Masada”, scrisă de Yigael Yadin, constituie documentul cel mai amplu despre arheologia Masadei.86 Masada şi Herodion au printre cele mai vechi sinagogi care s-au păstrat în sit, chiar din timpul primului secol d.Hr. iar în sinagoga din Masada s-a descoperit o geniza cu multe manuscrise biblice de o mare valoare.



a) Palatele Masadei - Irod a construit două palate,: Palatul de nord, pe creasta muntelui cu o diferenţă de nivel de 30 m, construit pe trei terase, asemenea unui cuib de vulturi. Palatul administrativ în partea de sud-vest, care era mult mai mare. Ambele palate erau frumos ornamentate cu mozaicuri şi pictură pe ziduri.

b) Fortificaţiile militare constau din zidurile ridicate pe marginea stâncii cu turnuri şi camere speciale de observaţie. Clădirea garnizoanei, foarte frumos lucrată la aceleaşi standarde ca şi palatele.

c) Magaziile de alimente, deosebit de mari. Sunt de fapt nişte hangare lungi şi înguste în care erau depozitate alimente pentru a ajunge mai mulţi ani în caz de asediu. S-au găsit vase de păstrare şi sâmburi de fructe, ceea ce a demonstrat că ultimii locuitori au fost în mare parte vegetarieni.

d) Baia este tipic romană, cu patru compartimente: apoditerium, trepidarium, caldararium şi frigidarium. Are o curte închisă cu un bazin mare de apă. Este o adevărată minune ca aici pe această stâncă în mijlocul deşertului să poţi avea o astfel de baie.

e) Sinagoga este o clădire relativ mică, pentru 50-60 de membri. Are doi stâlpi în mijloc, probabil pentru susţinerea acoperişului şi o gheniza pentru cărţile vechi, unde sau găsit mai multe manuscrise foarte valoroase.

f) Rezervoarele de apă sunt foarte multe. Majoritatea sunt săpate în peretele stâncii, aproape de vârf cu canale pentru a colecta apa de ploaie de pe stâncă. Sunt şi rezervoare foarte mari, la baza stâncii, care sunt umplute din apa torenţilor iar apoi era cărată în rezervoare de pe vârf cu măgarii şi spatele oamenilor.

g) Cărarea şarpelui şi poarta şarpelui erau căile normale de acces, care sunt spre est, în faţa Mării Moarte. Romanii au construit în partea de vest o rampă din piatră care le-a facilitat accesul spre vârful stâncii.
Masada a fost ocupată de către ziloţi în anul 66 şi au capturat tot armamentul roman de acolo. Au fost înfrânţi în anul 73, când romanii au reuşit să ajungă pe Masada, după un asediu de 3 ani. Toţi apărătorii Masadei, 964 de bărbaţi, femei şi copii sa-u sinucis, cu excepţia a 2 femei şi 4 copii. S-au găsit cele 10 ostraca, folosite pentru tragerea la sorţi, ca să se aleagă bărbatul responsabil cu uciderea ultimilor luptători. Masada devenit un simbol al eroismului şi biruinţei. S-a creat sloganul: Masada nu va cădea niciodată. Aici se depune jurământul de către soldaţi.
10.2.5. Sebaste - Samaria
A fost una din primele cetăţi construite de Irod cel Mare, a fost dăruită lui Irod de către Augustus în anul 30 î.Hr. Ea fost ridicată pe ruinele vechii cetăţi a Samariei şi a fost renumită Sebaste – Augustus în l. Greacă, în onoarea patronului său87. Cetatea a fost folosită pentru colonizarea soldaţilor lăsaţi la vatră, de regulă de origine siriană, care au fost împropietăriţi cu terenuri agricole. Aceşti veterani au constituit un ajutor suplimentar pentru Irod în momente de criză şi au fost un motiv de tensiune pentru evrei. Sebaste şi apoi Cezareea au fost cele mai antievreieşti oraşe care au avut un rol foarte mare în războiul iudeo-roman. Din oraşul irodian se pot vedea foarte bine: Cardo şi zeci de coloane încă în picioare, forumul cu basileum, care are multe coloane încă în picioare, teatru şi Templul lui Augustul, ridicat pe punctul cel mai înalt al cetăţii.88 Situl a suferit mult în timpul intifadei, deoarece a fost jefuit de căutătorii de comori în lipsa unei autorităţi care să-l protejeze. Sebaste se înscrie în şirul de cetăţi din partea vestică a regatului cu rol strategic pentru a fi un tampon între samariteni, evreii din Galileia şi populaţia păgână de pe litoralul mării.

A fost excavat încă de la începutul sec. XX de către o expediţie americană a Universităţii Harvard (1908 – 1910) sub conducerea lui G. Schumacher, iar apoi Reisner. Această expediţie a scos la lumină următoarele vestigii din perioada care ne interesează: zidul cetăţii romane, poarta de vest, Templul lui Augustus, forumul, basilica şi stadionul. O nouă expediţie a Universităţii Harvard între 1931 – 1935 descoperă sistemul de apă, teatrul şi morminte. Între 1965 – 1967 situl este studiat de o expediţie iordaniană, care cercetează zona colonadelor (Cardo). La Sebaste au fost descoperite foarte multe lucruri din perioada israeliană: obiecte din fildeş, ostraca, ceramică.

Perioada romană reprezintă un punct culminat al dezvoltării cetăţii. Suprafaţa din interiorul zidurilor era de 70 ha, poarta construită de Irod era protejată de două turnuri cu diametrul de 14 m, care s-au păstrat până la o înălţime de 8 – 11 m. Strada colonadelor avea 600 m lungime şi erau în jur de 600 de coloane corintice. Lăţimea străzii era de 12,5 m şi avea magazine de o parte şi de alta. Templul ui Augustus are 35 x 24 m cu o navă principală şi două laturi(intervaluri) foarte înguste. Forumul avea dimensiunile de 128 x 72,5 m şi era împrejmuit de porticuri acoperite. Şapte din cele 24 de coloane sunt încă în picioare. Basilica are dimensiunile de 68 x 32 m şi nu este încă complet excavată.89 S-a descoperit un mic mausoleu de 5,5 x 5,5 m cu cinci sarcofage în interior. Multe monezi din perioada haşmoneană şi irodiană împreună cu monezi din toate perioadele următoare până în perioada cruciaţilor, dovedesc o lungă existenţă a acestei localităţi strategice şi deosebit de importantă.

10.3.1. Ierusalimul
Şi la Ierusalim Irod a construit foarte mult, templul fiind principala şi cea mai importantă construcţie. A început lucrările la templu în anul 19 î.Hr. şi toate lucrările de amenajare a cetăţii au ţinut până în anul 64 d.Hr. Palatul lui Irod construit pe Muntele de Vest (Sionului) era foarte mare şi era părat de o cetăţuie care avea 3 turnuri : Fasael, Miriam şi Hipicus. Tit a ordonat ca unul din aceste turnuri să nu fie dărâmate, Turnul lui Fasael, pentru a rămâne ca o mărturie posterităţii despre clădirile uriaşe de la Ierusalim.

Monumetul patriarhilor de la Hevron este singura clădire care a rămas în picioare până astăzi. Este o împrejmuire sacră, cu acelaşi gen de piatră mare, monumentală. Clădirea are 40 x 25 m şi este înaltă de 6 m.





Yüklə 0,68 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə