Asocierea cultelor cu artele in perioada interbelica justifica in special activitatea de depistare, restaurare si conservare a monumentelor istorice religioase



Yüklə 0,61 Mb.
səhifə1/12
tarix30.01.2018
ölçüsü0,61 Mb.
#41400
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12

  1. UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU, FACULTATEA DE TEOLOGIE „ANDREI SAGUNA”

  2. CURS: PROBLEMATICA RESTAURARII OBIECTELOR DE CULT

  3. FORMA DE EVALUARE: EXAMEN.

  4. FORMA DE DESFĂŞURARE: SCRIS.

  5. TEME DE ABORDAT:

    1. Cum este definit patrimoniul cultural ?

      1. Legea 182/2000 - Art.1/(2), pag. 34

      2. Cuvintele ÎPSS Daniel Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pag. 8, subliniat.

    2. Enumerati principalele Programe de protejare si punere în valoare a patrimoniului cultural national.

      1. Pag. 3-5

    3. Care este organismul care raspunde de Patrimoniul Cultural National Bisericesc din cadrul BOR?

      1. Pag. 6-8.

    4. Definitia muzeului, a colectiei si functiile acestora.

      1. Pag. 63-64.

    5. Denumiti documentele normative care reglementează activităţile de conservare şi restauare a bunurilor culturale mobile?

      1. Normele de conservare si restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. Pag. 75

    6. Care este metodologia restaurarii stiintifice a bunurilor cultrale mobile ?

      1. Art. 26-31, pag. 82-83.

    7. Principalele principii de etică în Conservare – Restaurare:

      1. Art.32, pag. 83-84.

        1. „Primum non nocere”;

        2. Minima intervenţie;

        3. Reversibilitatea, redefnită, de curând, în: Compatibilitate si Retratabilitate.

    8. Care sunt cele 3 categorii de experţi care se ocupă cu Cercetarea, Conservarea şi Restaurarea bunurilor culturale mobile în România ?

      1. Investigatorii.

      2. Conservatorii.

      3. Restauratorii.

    9. Enumerati cauzele de degradre a obiectelor de arta ?

      1. Pag. 89-95.

    10. Care sunt principalele organizaţii şi documente internaţionale în domeniul conservării-restaurării patrimoniului cultural ?

      1. Pag.137-138.

    11. Mentionati definirea intervenţiilor de conservare şi restaurare dupa Schema lui Gael de Guichen (pag. 138)

      1. Conservare preventivă (acţiune asupra cauzelor de degradare):

          1. Intervenţie obligatorie, indirectă (asupra mediului) sau indirectă, asupra unei colecţii sau a unui obiect, pentru a reduce riscurile potenţiale de deteriorare.

      2. Conservare curativă (acţiune asupra efectelor degradării):

          1. Intervenţie obligatorie, directă, asupra unei colecţii sau a unui obiect a căror integritate este ameninţată.

      3. Restaurare:

          1. Intervenţie facultativă, directă, asupra unui singur obiect cu scopul de a facilita înţelegerea sa.

Eseu de 4 pagini - scris de mână sau de 1500 cuvinte - tehnoredactat.

Conţinutul eseului va trece ăprin toate răspunsurile la întrebările de mai sus, găsite în cele ce urmează.

Data limită este 2 iulie (7 iulie). Va fi depus la secretariat sau dat şefului de an. De asemenea poate fi trimis prin e-mail domnului profesor: dopaul@zappmobile.ro. Tel: 0788-23.81.16

Scopul evaluării este acela de a evidenţia capacitatea de comunicare şi nu răspunsul mecanic la întrebări.
Asocierea cultelor cu artele in perioada interbelica justifica in special activitatea de depistare, restaurare si conservare a monumentelor istorice religioase, motivata si prin constituirea scolii romanesti de restaurare in cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice. Propaganda Romaniei peste hotare era axata in aceeasi perioada pe popularizarea valorilor ecleziastice cu caracter de unicat in Europa.

Prin colaborarea cu specialiştii în protejarea patrimoniului cultural naţional vor continua acţiunile de conservare şi punere în valoare muzeală a colecţiilor valoroase ale cultelor, facilitând astfel accesul publicului la o categorie de bunuri culturale cu semnificaţie educaţională deosebită. În acest sens, se vor organiza programe de formare pentru conservatori, custozi şi ghizi, manifestări ştiinţifice interdisciplinare, expoziţii naţionale şi zonale cu valori ecleziale reprezentative.

Inventarierea, cercetarea ştiinţifică şi evidenţa informatizată a bunurilor culturale şi a colecţiilor cu importanţă documentară, istorică, artistică, religioasă ale cultelor reprezintă un alt obiectiv strategic important.

Obiectivele strategice sunt concretizate în cele peste 24 de programe elaborate de Ministerul Culturii şi Cultelor - Secretariatul de Stat pentru Culte.

Aceste programe au o largă adresabilitate şi capacitate de stimulare a resurselor din domeniu. Unele din programele elaborate vizează organizarea de manifestări ştiinţifice (e.g. viaţa religioasă în România, libertatea religioasă, promovarea dialogului stat - culte , a dialogului interconfesional şi inter-religios etc.), altele au în vedere asistenţa socială acordată de culte, activităţile caritabile – filantropice, susţinerea asociaţiilor şi a fundaţiilor cu profil religios, sprijinirea învăţământului teologic şi a învăţământului religios în şcolile de stat.

O altă categorie de programe este axată pe protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului eclezial mobil şi imobil, pe protejarea lăcaşurilor de cult, a colecţiilor şi muzeelor religioase, pregătirea ghizilor şi a muzeografilor din domeniu precum şi a altor categorii de specialişti (restauratori, pictori de biserici).

Pe linia unei comunicări mai eficiente cu populaţia sunt prevăzute studii panel privind fenomenul religios precum şi valorificarea rezultatelor prin publicaţii şi sesiuni de comunicări.


5.3. Protejarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural national


Strategia în domeniul patrimoniului cultural naţional urmăreşte, protejarea, conservarea şi restaurarea bunurilor care constituie moştenirea culturală a României. În mod firesc, direcţiile strategice vizate de Ministerul Culturii şi Cultelor pornesc de la instrumentele juridice internaţionale în domeniu, care configurează şi cadrul normativ specific din România. După cum am evidenţiat în capitolul dedicat cadrului normativ, şi în acest domeniu se urmăreşte actualizarea şi îmbunătăţirea permanentă a reglementărilor şi metodologiilor de aplicare a diverselor acte normative.

Domeniul complex al patrimoniului cultural naţional impune o abordare intersectorială şi derularea unor activităţi de cercetare ştiinţifică care să fundamenteze diversele decizii şi proiecte culturale.



Realizarea strategiei în domeniul patrimoniului cultural naţional presupune, ca o condiţie sine qua non, promovarea parteneriatelor între autorităţile centrale şi cele locale precum şi a unor forme diversificate de parteneriate public – privat.

De asemenea, îndeplinirea obiectivelor strategice presupune modernizarea instituţiilor de tezaurizare instituţională şi regândirea funcţiilor acestora, în vederea asigurării accesului la bunurile de patrimoniu.

Rigoarea pe care o presupune activitatea instituţiilor din domeniul patrimoniului cultural naţional este indisolubil legată de realizarea evidenţei informatizate a tuturor bunurilor mobile şi imobile clasate, a proiectelor sectoriale, a stadiului de realizare a programelor, a costurilor şi a tuturor surselor de finanţare. Acest deziderat se regăseşte în programe de sine stătătoare ale Ministerului Culturii şi Cultelor, precum „Programul naţional de evidenţă a patrimoniului cultural mobil”, „Programul naţional informatizarea evidenţei monumentelor istorice”, ceea ce demonstrează faptul că exigenţa acurateţei evidenţei bunurilor clasate trebuie să fie asumată de toţi specialiştii din domeniu.

În ceea ce priveşte protejarea monumentelor istorice, Ministerul Culturii şi Cultelor derulează programe complexe şi coerente precum:



  1. Programul naţional de restaurare, program care subsumează o serie de proiecte ce vizează diverse tipuri de monumente: biserici de lemn, palate, conace, castele, monumente religioase şi ale minorităţilor naţionale, etc.

  1. Programul „LOGOPAT”, program care cuprinde manifestări ştiinţifice şi evenimente dedicate unor aniversări, comemorări etc., conferinţe, acordarea de premii anuale pentru patrimoniul cultural naţional, et.

  1. Programul „EXPOPAT”, urmăreşte organizarea de expoziţii tematice itinerante, pentru promovarea monumentelor din România în spaţiul internaţional

  1. Programul „THESAURUS” al cărui principal obiectiv este publicarea de albume, monografii, studii tematice, lucrări ştiinţifice, reviste de specialitate, editate în limba română şi în limbi de circulaţie internaţională

  1. Programul „MEDIAPAT”, conceput ca un demers complex pentru mediatizarea acţiunilor şi proiectelor din domeniul monumentelor istorice

  1. Programul de achiziţii publice, a cărui finalitate este achiziţia de imobile, de cărţi şi documente, documentaţii şi publicaţii de specialitate etc., din România şi din alte ţări

  1. Programul de formare, perfecţionare şi atestare a specialiştilor şi experţilor evidenţiază preocuparea pentru calitatea resurselor umane implicate în acest tip de activităţi

Un set consistent de programe se referă la bunurile culturale mobile clasate în patrimoniu. Cele mai importante programe derulate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi preconizate a fi continuate în perioada 2004–2007 sunt:

  1. Programul „Protecţia patrimoniului cultural mobil”, având ca obiectiv protejarea durabilă a bunurilor clasate în această categorie

  1. Programul naţional de susţinere şi dezvoltare a patrimoniului cultural mobil, având ca principale proiecte îmbogăţirea patrimoniului mobil prin noi achiziţii şi punerea în valoare a patrimoniului muzeal

  1. Programul „Stimularea expresiei naţionale şi promovarea valorilor”, axat pe promovarea capodoperelor, a operelor de valoare, ca şi a unor personalităţi reprezentative şi concretizat prin proiecte care urmăresc participarea la evenimente internaţionale de anvergură, organizarea unor evenimente de interes naţional, ca şi organizarea de sesiuni ştiinţifice naţionale şi de conferinţe ale specialiştilor din domeniu

  1. Programul „Reorganizare muzeală pavilionară şi în aer liber”, program care subsumează proiecte ambiţioase, cu rezonanţă în spaţiul public

  1. Programul „Muzeologia de urgenţă”, care susţine restaurarea monumentelor etnografice existente în muzeele organizate în aer liber

  1. Programul naţional de turism cultural, program cu dimensiuni inter-sectoriale şi cu obiective complexe, precum: promovarea muzeelor, a parcurilor muzeale, a siturilor arheologice, istorice şi naturale, organizarea de evenimente social – culturale în reţelele de turism cultural.

În domeniul arheologiei un obiectiv prioritar se referă la finanţarea cercetărilor arheologice, incluse în „Planul naţional de cercetare arheologică”:

  1. Programul „Repertoriul arheologic naţional” îşi propune actualizarea bazei de date referitoare la siturile arheologice, preconizându-se, ca finalităţi, monitorizarea permanentă a siturilor arheologice, informatizarea evidenţei a procesului de selecţie calitativă a siturilor, creşterea calitativă a actului ştiinţific şi decizional

  1. Programul „Cooperare arheologică europeană” urmăreşte, pe de o parte, cofinanţarea unor cercetări arheologice realizate împreună cu parteneri europeni, dar şi stimularea inter-comunicării, implicit cunoaşterea rezultatelor cercetărilor specialiştilor români.


Sectorul Patrimoniul Cultural National Bisericesc este condus, din incredintarea Prea Fericitului Parinte Patriarh TEOCTIST si sub indrumarea Prea Sfintitului Episcop Ambrozie Sinaitul, vicar patriarhal, de catre P. C. Pr. Florin Serbanescu, consilier patriarhal.

 La nivelul Patriarhiei Romane, Sectorul Patrimoniul Cultural National Bisericesc gestioneaza, in prezent, un fond de bunuri culturale, de peste 7000 de obiecte (2366 in depozitul si cele doua colectii muzeale de la Manastirea Antim si 4762 in centrul de ocrotire din Palatul Patriarhiei).

 In cursul anului 2002 s-a procedat la intocmirea registrelor-inventar de tip muzeu ale acestor fonduri patrimoniale si s-a inceput operatiunea de evidenta pe fise tip B.O.R., intru aplicarea Protocolului incheiat intre Patriarhia Romana si Ministerul de Interne, intocmindu-se, intr-o prima etapa, peste 300 de asemenea documente de evidenta.

La nivelul intregii tari estimarile actuale indica un numar total de circa 25.000 fise intocmite de unitatile bisericesti (parohii, manastiri, centre eparhiale).

In ce priveste restaurarea monumentelor istorice bisericesti din tara, din datele transmise de centrele eparhiale rezulta ca s-au desfasurat lucrari de reconstructie si de consolidare, din categoria R.C. (reparatii capitale) la un numar de 127 obiective (45 - in mediu urban si 82 - in mediul rural), iar alte lucrari de restaurare la 334 sfinte lacasuri (75 - in mediul urban si 252- in mediul rural).

 Valoarea totala, cunoscuta la nivelul eparhiilor, a fondurilor cheltuite se ridica la 68.808.000.000 lei, din care 22.458.678.000 lei alocati din partea Ministerului Culturii si Cultelor, 16.631.750.000 lei contributii benevole ale credinciosilor, 12.276.519.000 lei din sponsorizari si restul din alte surse (eparhii, Administratia Patriarhala, Guvern, Prefecturi, Consilii Judetene, Primarii).

Facem observatia ca sumele alocate de Ministerul Culturii si Cultelor nu sunt cunoscute exact de catre Centrele Eparhiale, lucrarile executate in aceasta finantare fiind contractate direct cu firmele executante.

Pregatirea de specialitate a personalului bisericesc cu atributii patrimoniale de la cele 317 unitati de profil (275 muzee si colectii muzeale si 42 de centre de ocrotire), avand un numarul total de peste 600 de angajati, s-a realizat in principal prin Cursurile anuale de indrumare, reluate din 1999, si care, in anul 2002, s-au desfasurat in perioada 20 – 30 septembrie, la Centrul Cultural PastoralSfantul Daniil Sihastrul” de la Durau, Judetul Neamt, in organizarea Ministerului Culturii si Cultelor (Secretariatul de Stat pentru Culte) si a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei cu participarea, pentru alcatuirea programului si patronajul de specialitate, si a Sectorului Patrimoniul Cultural National Bisericesc.

In anul 2002, in cadrul cursurilor de indrumare a preotilor, a fost prezentata prelegerea cu titlul „Mijloace si metode de punere in valoare a patrimoniului cultural bisericesc” ‚ realizata de P. C. Pr. Lect. Florin Serbanescu, difuzata si sustinuta in toate centrele mitropolitane unde s-au organizat respectivele cursuri.

Pe linia punerii in valoare a patrimoniului cultural bisericesc, o manifestare de inalta tinuta stiintifica a fost sesiunea de comunicari stiintifice „Patrimoniul  eclezial – patrimoniu cultural” desfasurata pe 10 decembrie 2002,la Palatul Patriarhiei, in organizarea Sectorului Patrimoniul Cultural National Bisericesc si a Directiei Patrimoniul Eclezial din Ministerul Culturii si Cultelor, deschiderea lucrarilor fiind facuta in prezenta si cu inalta binecuvantare a Prea Fericitului Parinte Patriarh TEOCTIST si prin cuvantul de salut al Domnului Acad. Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor.

In cursul anului 2002 s-au desfasurat atat la nivelul Patriarhiei Romane, cat si la eparhii, numeroase actiuni cu profil patrimonial-cultural si muzeal, incepand cu editia a X-a a concursului de creatie „Icoana din sufletul copilului” (desfasurata la Sibiu si cu expozitie retrospectiva in noiembrie la Bucuresti), simpozioanele „Sinodul de la Iasi si Sfantul Petru Movila 1642-2002” si „Monumentul – traditie si viitor” (ambele la Iasi), simpozionul „Un trecut pentru viitor. Patrimoniul cultural national in lumina noii legislatii” (Cluj) si expozitia „Iconografie si istorie” (la Bistrita), simpozioanele „Arta si civilizatie medievala – 600 de ani de la aducerea moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava”, „500 de ani de la zidirea bisericilor Arbore si Volovat” (in Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor), „Interferente culturale” – cu expozitie de carte veche bisericeasca (in episcopia Aradului, la Deva), expozitiile de icoane sub titlul generic „Monahism si arta” (in Episcopia Ramnicului), expozitiile „Sa fie lumina” si „Iconostasul traditional din Banat” ( la Timisoara), „Descoperirile arheologice de la Pauleni – Dealul Cetatii, jud. Harghita” (Centrul Cultural „Miron Cristea” – Miercurea Ciuc), traditionala manifestare „Colinda Sfanta” (Palatul Patriarhiei, Bucuresti) si multe altele.



Daniel Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei
Grija pentru patrimoniul naţional religios o carte de identitate şi demnitate naţională

Prin patrimoniu se înţelege totalitatea bunurilor moştenite prin lege de la părinţi, adică avere părintească. Când acest patrimoniu reprezintă totalitatea bunurilor care aparţin colectivităţii, adică întregului popor, patrimoniul este un bun public sau o avere a patriei. Când patrimoniul exprimă o bogăţie de valori culturale, privind istoria şi spiritualitatea unui popor, moştenirea aceasta constituie patrimoniul cultural naţional (vezi Dicţionarul explicativ al limbii române, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996, p. 759). Când acest patrimoniu cultural naţional este preţuit pe plan internaţional,  el devine patrimoniu universal.
Patrimoniul spiritual al unui popor este o carte de identitate şi de demnitate naţională. În România, patrimoniul cultural religios constituie o parte esenţială a patrimoniului cultural naţional, adesea cu valenţe universale. Acest patrimoniu religios este deodată creştin şi european. El inspiră comemorarea părinţilor noştri inspiraţi de credinţă şi iubitori de frumuseţe, ctitori de valori artistice sacre care au interiorizat şi imortalizat spiritualitatea lor în locaşuri şi obiecte de cult. Comemorarea lor devine şi comuniune cu generaţiile trecute şi viitoare, tocmai fiindcă patrimoniul sacru a exprimat mai întâi comuniunea omului cu Dumnezeu Cel veşnic, prezent în fiecare veac al istoriei umane.
Prin urmare, modul de-a păstra şi prezenta acest patrimoniu sacru în context naţional, european şi universal este determinant pentru demnitatea noastră naţională.
În acest sens, cursurile de pregătire a muzeografilor din muzeele religioase, iniţiate şi organizate de Ministerul Culturii şi Cultelor - Secretariatul de Stat pentru Culte împreună cu Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, adesea în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, sunt de o importanţă majoră şi de o utilitate practică apreciabilă. Ele se află acum în etapa penultimă a obţinerii certificatului de muzeograf şi conservator de muzeu, fapt ce se va realiza în toamna acestui an (2006). Programul de pregătire a muzeografilor care se desfăşoară în vara aceasta la Iaşi (19 iunie - 1 iulie 2006) conţine mai ales un curs de muzeologie generală cu aplicare practică, evidenţiată prin intermediul vizitelor de studiu şi documentare la depozite de patrimoniu şi la muzee ieşene. Felicităm pe organizatorii acestor cursuri de pregătire a muzeografilor şi pe toţi participanţii la ele. Admirăm pasiunea şi competenţa lor în preţuirea, păstrarea şi prezentarea bunurilor de patrimoniu religios mobil, mai ales astăzi când integrarea europeană ne oferă o şansă în plus sau chiar ne obligă să arătăm o carte de identitate şi de demnitate naţională în domeniul cel mai definitoriu pentru om: spiritualitatea creatoare de valori perene. Totuşi, şansa aceasta ni se oferă într-o vreme în care se constată şi multă secularizare, sau un declin al preţuirii valorilor spirituale naţionale şi universale. Adesea, pentru mentalitatea economiei de piaţă, se pare că "valuta" este singura valoare universală de circulaţie maximă. Iată de ce, preţuirea, păstrarea şi prezentarea patrimoniului religios constituie deodată o activitate ştiinţifică şi spirituală, muzeală şi misionară, recunoştinţă faţă de generaţiile trecute ale părinţilor noştri creatori de valori şi responsabilitate pentru generaţiile viitoare cărora li se transmite patrimoniul cultural naţional. În aceste zile, participanţii la cursurile de muzeologie religioasă au ocazia să vadă în Iaşi cum s-au îngemănat de-a lungul veacurilor cultul şi cultura, ştiinţa şi spiritualitatea, universul cultural răsăritean cu cel apusean, cum s-au construit arcade şi punţi între generaţii diferite, care erau totuşi animate de aceeaşi dragoste pentru frumos şi de acelaşi dor de eternitate.
Rugăm pe Hristos-Domnul să binecuvinteze toate eforturile pe care le depun muzeografii în păstrarea, prezentarea şi promovarea valorilor inspirate de credinţă şi de iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, păstrând viu în memorie adevărul că "sufletul culturii este cultura sufletului".

Dr. Adrian Lemeni – Secretar de Stat pentru Culte– MC - Discurs tinut cu prilejul cursurilor pentru evaluarea muzeografilor - Neamt- 2-6 octombrie 2006

În urmă cu un an, Secretariatul de Stat pentru Culte a demarat un program special destinat pregătirii profesionale şi atestării ca muzeografi, cu abilităţi de conservator de muzeu, pentru personalul care are în grijă patrimoniul artistic şi istoric eclezial, în special a valorilor aflate în muzeele şi colecţiile aparţinând cultelor religioase. Este primul program de o asemenea anvergură, care vizează inventarierea, gestionarea şi valorificarea muzeistică a imensului patrimoniu religios din România. În acest sens, Secretariatul de Stat pentru Culte a încheiat un parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi cu Centrul de Pregătire Profesională a Personalului din Cultură.

Pentru noi este important, pentru că Secretariatul de Stat pentru Culte a avut şi are în vedere formarea unor persoane competente care să poată da mărturie despre ceea ce înseamnă patrimoniul cultural religios, o mărturie esenţială a valorilor spirituale ale României.

Dar dincolo de exigenţele profesionale ale pregătirii şi de onestitatea pe care trebuie să le acordăm în ceea ce înseamnă această pregătire profesională, ne-am gândit că este important şi pentru dumneavoastră, care vieţuiţi în mănăstiri, să aveţi acest atestat profesional, pentru că sunteţi cei mai în măsură şi aveţi capacitatea să daţi mărturie de ceea ce înseamnă acest patrimoniu.

De aceea, dincolo de pregătirea teoretică şi practică de muzeografi, care este foarte importantă, trebuie să fim oneşti ca să respectăm exigenţele acestei pregătiri, mai ales că un vieţuitor de mănăstire poate da mărturie şi viaţă într-un alt fel, într-o manieră proprie, acestor valori consacrate ale patrimoniului sacru. Şi, cu siguranţă, România deţine un patrimoniu cultural şi spiritual de care poate să dea mărturie în faţa Europei şi a întregii lumi.

Din acest punct de vedere, mai ales în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, când într-un anumit context ne vom confrunta cu diferite tradiţii cultural-religiose şi nu numai, este foarte important ca fără complexe să putem da mărturie de propria noastră identitate. Şi cred că România are mult de spus din acest punct de vedere.

Ar trebui să depăşim o anumită timiditate, să nu fim timoraţi în faţa provocărilor cu care ne vom confrunta şi care ne vor aştepta, sau să vedem în aceste realităţi viitoare doar o ameninţare la propria noastră identitate naţională, culturală şi spirituală.

Consider că noi avem şansa şi în acelaşi timp responsabilitatea de a da mărturie de propria noastră identitate. Şi aceasta trebuie să o facem fără complexe, într-o manieră pozitivă şi într-o perspectivă cuprinzătoare, dar fără să rămânem intimidaţi de complexitatea acestei realităţi pe care o trăim.

Şi, repet, este nevoie şi de o perspectivă eclezială, duhovnicească, şi dumneavoastră ca oameni angajaţi în viaţa Bisericii, cu siguranţă ştiţi mult mai bine acest lucru şi este esenţial ca din interiorul acestei vieţi a Bisericii să daţi mărturie de patrimoniul cultural şi spiritual pe care îl avem. Acest lucru trebuie arătat şi demonstrat atât în faţa străinătăţii cât şi în faţa fraţilor noştri români.

În momentul în care cineva vizitează o mănăstire şi are ocazia să vadă patrimoniul pe care îl are, dacă există persoane care să dea mărturie elocventă şi competentă de aceste valori, cu siguranţă dumneavoastră sunteţi cei care pot transmite şi altceva dincolo de informaţiile concrete, şi anume puteţi implementa vizitatorilor convingeri care pot determina să înţelegerea semnificaţiilor culturale şi religioase, nu să se raporteze ca la o sumă de obiecte inerte, ci, dincolo de acest aspect, să sesizeze viaţa întrupată şi puterea dumnezeiască încorporată în acest patrimoniu.

Spiritualitatea ortodoxă nu se întrupează doar într-un mod concret de a fi, care poate fi concretizat în cotidian, în gesturile foarte concrete pe care le facem de zi cu zi, într-o privire, într-un gând, în tot ce determină existenţa noastră imediată, ci această tradiţie extraordinară se întrupează şi în patrimoniu, fie că este vorba de icoane sau de alte piese liturgice. În ele este întrupată această putere dumnezeiască şi omenească a Fiului lui Dumnezeu. Şi când dumneavoastră veţi da mărturie şi în această perspectivă de realitatea cutremurătoare şi totodată dătătoare de bucurie, de nădejde şi de certitudine, cu siguranţă responsabilitatea, răspunderea şi misiunea pe care o aveţi nu se va reduce la transmiterea numai a unor informaţii tehnice.

Din interiorul vieţii Bisericii, a comunităţii monahale în care sunteţi angajaţi, să daţi mărturie şi de această bucurie şi de această cuprinzătoare putere de viaţă existentă în tradiţia Bisericii.

Mă bucur de faptul plin de semnificaţie că dumneavoastră veţi fi prima promoţie de viitori muzeografi din cadrul Bisericii şi vă doresc succes la examenele în faţa cărora vă aflaţi.

Bunul Dumnezeu să vă dea putere şi sănătate.

 


Yüklə 0,61 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə