Audituluiconformității evidenței înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile



Yüklə 1,45 Mb.
səhifə4/20
tarix30.07.2018
ölçüsü1,45 Mb.
#64018
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   20

III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul nr.1.Conformitatea procesului de identificare, delimitare, înregistrare și evidență a patrimoniului public (bunurilor imobile) asigurat de autoritățile publice


Actualul audit (dar şi cele precedente) a scos în evidenţă deficienţele majore în identificarea, delimitarea, înregistrarea și evidența proprietății publice. Verificările efectuate la nivelul APL și APP relevă abateri de la cadrul legal-normativ, care au condus la denaturarea semnificativă a datelor şi informaţiilor ce țin de proprietatea publică şi au cauzat o gestionare neconformă a acestora. În cele mai multe cazuri s-a observat că nu au fost efectuate inventarierile de rigoare, iar în altele inventarierea, aşa cum a fost organizată şi desfăşurată, nu a cuprins toate elementele patrimoniale, disponibilităţile şi obligaţiile faţă de terţi etc. Ca urmare, aceste situaţii nu au contribuit la crearea unei imagini fidele asupra proprietății publice existente.

Analizând cadrul legislativ și normativnațional privind administrarea proprietății publice, în special delimitarea bunurilor proprietate publică în bunuri proprietate de stat și proprietate a UAT, se poate constata că monitoringul, identificarea, înregistrarea de stat și regimul juridic al acestora se află într-un proces întârziat de constituire și perfecționare.În prezent norma juridică nu asigură delimitarea exhaustivă a proprietății publice și nu prevede modul de exercitare de către APL și APC a drepturilor de proprietar asupra bunurilor proprietate a UAT în interesul societății și pentru dezvoltarea durabilă a UAT. Procesul de administrare a proprietății UAT și a celei de stat, de asigurarea realizării intereselor comunităților locale devine problematic deoarece: lipsește delimitarea oficială strictă a bunurilor proprietate a UAT de bunurile proprietate de stat;este inadecvat cadrul instituțional și cel organizatoric destinate să asigure identificarea și monitorizarea intereselor actuale și de perspectivă ale localităților în procesul de administrare a bunurilor proprietate a UAT și de stat;lipsește un mecanism administrativ bine structurat de management și marketing al bunurilor proprietate a UAT și de transmitere a acestora din proprietatea UAT în proprietatea statului, precum și din domeniul public în cel privat și invers.



1.1 Cu privire la conformitatea întocmirii cadastrului funciar


  • Baza de înregistrare și evidență informațională a cadastrului funciar nu prezintă o imagine clară și reală, iar ca rezultat nu este utilizată eficient informația cadastrală în soluționarea problemelor statale și regionale, în gestionarea corectă a teritoriului.

Până la momentul actual, APL auditate nu dețin o informație exhaustivă privind fondul funciar aflat în UAT, forma de proprietate, modul de utilizare şi beneficiariiterenurilor. În acest context, se atestă că cadrul legislativ-normativ nu prevede activități de corelare a datelor şi de schimb de informații între RBI şi cadastrul funciar. În consecință, se creează impedimente la verificarea/contrapunerea datelor din registrele respective privind ținerea evidenței şi raportarea veridică a situațiilor patrimoniale, precum şi la monitorizarea eficientă şi oportună a modificărilor operate privind proprietarul imobilelor, destinația terenurilor etc. De asemenea, cadrul regulator nu a fost ajustat în sensul reflectării în documentația cadastrală a terenurilor publice din domeniul public/privat4. În același timp, în RBI nu se înregistrează categoria de destinație a terenurilor, ci doar modul de folosință al acestora (conform unui clasificator aprobat de ARFC5), care nu coincide totalmente cu cel stabilit în documentația cadastrală. În opinia auditului, la originea problemei a stat faptul că la aprobarea Concepției sistemului Cadastrului National6 nu a fost stabilit scopul de corelare şi schimbul de informații automat între sistemele care funcționează separat (RBI şi cadastrul funciar), deşi aceste îmbunătățiri ar fi avut impact pozitiv asupra consolidării veridicității informațiilor înregistrate, intervenirii în timp oportun în cazul modificărilor neautorizate, în special cu referire la destinația terenurilor, precum şi asupra economisirii resurselor utilizate pentru colectarea şi prelucrarea datelor.

  • Lipsa de responsabilitate din partea APL și APC privind evidența terenurilor proprietate publică a UAT și proprietate privată a dus ladenaturarea datelor incluse în cadastrul funciar. Astfel,cadastrul funciar, conform situației de la 1 ianuarie 2017, aprobat în modul stabilit, nu oferă utilizatorilor informaţii veridice, dat fiind faptul că acesta include date neactuale şi eronate.

Cadastrul funciar este ținut de APL conform unui sistem unic pentru întreaga țară, iar fișa cadastrală centralizatoare a acestuia este întocmită de către ARFC în baza datelor prezentate de APL și se prezintă anual Guvernului spre aprobare (conform situației din 1 ianuarie a fiecărui an). Completarea registrelor cadastrale se efectuează în baza documentelor ce confirmă drepturile asupra pământului (deciziile primăriilor municipiilor, oraşelor, satelor (comunelor), contractele de vânzare-cumpărare, de arendă, de schimb, certificatele de moştenire, de donaţie).

Potrivit prevederilor legale, terenurile, după tipul de proprietate,sunt divizate în terenuri proprietate publică a statului, terenuri proprietate publică a UAT şi terenuri aflate în proprietate privată.

Suprafața totală a terenurilor, conform Cadastrului funciar aprobat de Guvern la 01.01.2017, a constituit 3384,6 mii ha. Din suprafața totală, terenurile proprietate publică a statului constituie 782,9 mii ha (23,1%), terenurile proprietate publică a UAT – 706,3 mii ha (20,9%), și terenurile aflate în proprietate privată – 1895,4 mii ha (56,0%).

La situația din 01.01.2017 suprafața terenurilor proprietate publică a UAT, comparativ cu situația din 01.01.2016, s-a micșorat cu 2,0 mii ha, în timp ce terenurile aflate în proprietate privată s-au majorat cu această suprafață. Totodată, timp de 5 ani din contul diminuării terenurilor proprietate a UAT, terenurile proprietate de stat și privată s-au majorat cu 3,0 și, respectiv, cu 10,2 mii ha. VeziAnexa nr.3 și Anexa nr.3.1la prezentul Raport de audit.



  • Auditul a constatat un șir de carențe la întocmireacadastrului funciar, fapt ce a cauzat raportarea eronată a datelor înregistrate.

Astfel, nerespectând prevederile regulamentare7, PMC nu a asigurat prezentarea cadastrului funciar la situația din 01.01.2017 pe mun.Chișinău.

ARFC a admis întocmirea cadastrului funciar fără a ține cont de documentele confirmative prezentate de UAT Telenești, prin ce a fost micșorată suprafața terenurilor private cu 1186,18 ha și majorată neargumentat suprafața terenurilor proprietate de stat cu 314,46 ha și a celor proprietate publică locală cu 871,72 ha.

APP nu a asigurat prezentarea către APL adatelor necesare pentru întocmirea cadastrului funciar privind terenurile proprietate publică a statului privatizate în anul 2016, cu suprafața de 20,39 ha.

O situație analogică s-a constatat și în UAT Anenii Noi, Căușeni, Dondușeni, Râșcani și Șoldanești. Astfel, deși 71,72 ha de terenuri proprietate publică au fost vândute,SRFC, contrar atribuțiilor stabilite prin regulamentele de organizare și funcționare aprobate prin deciziile corespunzătoare ale CL, nu au raportat regulamentar8 datele respective în cadastrul funciar.

Primăria mun.Soroca nu a raportat în cadastrul funciar pentru 2016 tranzacțiile de vânzare-cumpărare a 52 de terenuri cu suprafața de 2,43 ha, aferente caselor de locuit.

În alte 32de UAT9, suprafața terenurilor de 158,96 ha trecute dintr-o categorie în alta nu sunt justificate și argumentate prin documente ce confirmă drepturile asupra pământului(contracte de vânzare-cumpărare etc.).



  • APL nu s-au conformat prevederilor legislației în vigoare ce țin de delimitarea și înregistrarea obiectivelor acvatice aplicând fragmentar și neuniform cadrul legal existent.

Pe parcursul auditului a fost verificată corectitudinea și plenitudinea întocmirii documentației ce ține de fondului funciar. Analiza dărilor de seamă funciare a 165 de APL din 5raioane10denotă divergențe și carențe la capitolul evidența și gestionarea bazinelor acvatice/terenurilor sub ape. Astfel, primăria s.Crihana Veche a prezentat date eronate privind terenul cu suprafața de 1484,31 ha, care a fost înregistrat ca teren cu destinație agricolă, pe când acesta în realitate urma a fi reflectat ca teren al fondului apelor. În alte 2 UAT11, s-a constatat diferențe de 4,69 ha între suprafața terenurilor fondului apelor raportate de acesteaîn darea de seamă funciară la situația din 01.01.2017,față de datele din fișa cadastrală centralizatoare prezentată de ARFC.

La fel, s-a constatat o divergență între suprafața terenurilor raportate la capitolul terenurile fondului apelor ca terenuri proprietate publică a UAT din r-nul Hâncești și suprafața iazurilor date în arendă potrivit contractelor prezentate, aceastea fiind cu 54,897 ha mai mari decât suprafața raportată în darea de seamă funciară. Totodată, compararea datelor12din darea de seamă funciară, la diferite compartimente, a stabilit divergențe de 123,95 ha.

Alte 7 APL13,la situația din 01.01.2017,au denaturat datele în darea de seamă funciarăprivind terenurile din fondul apelor,nereflectându-le la capitolul respectiv, totodată prezentând auditului contractele de arendă a bazinelor acvatice pentru o suprafață totală de 178,46 ha.


  • Unele APL nu asigură ținerea registrului cadastral al deţinătorilor de terenuri prevăzut de cadrul normativ14, ceea ce determină riscul raportării eronate a datelor din cadastrul funciar.Astfel, primăriile mun. Bălți, s.Sadovoe și s.Elizaveta nu au întreprins măsuri de rigoare privind întocmirea registrului menționat, din punct de vedere juridic, cadastral, tehnic și cantitativ-valoric, cu indicarea tuturor caracteristicilor necesare ale acestora, inclusiv: adresa, codul cadastral, suprafața totală, entitatea la balanța căreia se află etc.

  • Neconlucrarea dintre ARFC și APL a condus la apariția devierilor în evidența deținătorilor de terenuri proprietate a statului. În acestsens, ARFC nu dispune de o evidență completă a deținătorilor de terenuri proprietate publică a statului. Astfel, rezultatele verificării numărului deținătorilor de terenuri proprietate publică a statului relevă ca în RBI sunt înregistrați 4419 de deținători,pe când în cadastrul funciar au fost raportați 4785 de deținători, sau cu 366 mai mult.



1.2 Cu privire la conformitatea utilizării mijloacelor financiare pentru delimitarea și înregistrarea bunurilor imobiliare


Activitățile de identificare, delimitare, înregistrare și evidență nu au impact suficient asupra protejării bunurilor imobile proprietate publică.

Potrivit prevederilor legale15, toate APC şi APL urmau să efectueze inventarierea bunurilor proprietate publică şi să asigure delimitarea acestora după apartenenţă şi pe domenii (public/privat), în modul şi în termenele stabilite de Guvern, însă până în prezent procedura respectivă nu a fost aprobată. De menționat că, până la momentul actual, finalizarea procesului de delimitare masivă şi înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile se tergiversează. Mai mult decât atât, nu au fost prevăzute mijloace financiare suficiente pentru definitivarea acestui proces. Astfel, verificările efectuate relevă că în perioada 2012-2016 au fost executate lucrări aferente procesului menționat în sumă totală de 21,5 mil.lei, situația fiind prezentată în Anexa nr. 4 la prezentul Raport de audit.



Potrivit informației privind executarea planului bugetar cu referire la delimitarea terenurilor proprietate publică, pe anul 2016 au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 3,6 mil.lei, pentru 35 de localități16. De menționat că informația respectivănu conține date despre numărul de terenuri ce urmau a fi procesate urmare a derulării procesului de delimitare a terenurilor proprietate publică, pentru care au fost aprobate mijloacele financiare. La analiza executării planului menționat se relevă că de facto au fost raportate 10507 de terenuri procesate din 29 de localități, din acestea 9495 fiind înregistrate, verificate, recepționate și 1012 parțial finalizate, suma cheltuielilor pentru aceste lucrări fiind de 3,05 mil.lei. Deși, ARFC a raportat că lucrările de identificare și formarea terenurilor proprietate publică, în sumă de 0,55 mil.lei, repartizate inițial pentru 6 localități17 au fost executate de către ÎS„IPOT”, însă informația respectivă nu conține numărul de terenuri pentru care au fost efectuate aceste lucrări.

Reieșind din cele expuse și dat fiind faptul că, la situația din 01.01.2017,în UAT din republică rămâneau neînregistrate terenuri cu suprafața de 988,3 mii ha (32,5% din 3044,5 mii ha), auditul denotă că mijloacele alocate din bugetul de stat pentru realizarea definitivării procesului de delimitare și înregistrare a terenurilor proprietate publică nu asigură acoperirea integrală a costurilor reale aferente acestui proces în termenul stabilit (a.2018). Prin urmare, este necesară actualizarea programului de delimitare a terenurilor proprietate publică18, precum și a prevederilor Legii nr.296 din 21.12.201219.

1.3. Cu privire la situația per ansamblu privind procesul de înregistrare a fondului funciar


  • Obiectivele orientate spre asigurarea realizării intereselor statului privind procesul de înregistrare a terenurilor fondului funciar nu au fost atinse până în prezent.

APL, în comun cu organul cadastral, nu au asigurat înregistrarea conformă a fondului funciar.Deşi, potrivit art.55 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.199820 şi HG nr.1030 din 12.10.199821, ARFC, până în anul 2010, urma să asigure înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile în scopul creării cadastrului exhaustiv, probele de audit denotă că în 497 de localități22 din republică nu a fost efectuată înregistrarea a 574,6 mii de terenuri transmise în proprietate privată conform art.11 dinCodul funciar23. De menționat că cele mai reduse înregistrări sunt înlocalitățile din raioanele: Florești, cu 46 de localiăți în care rămân neînregistrate 49,1 mii de terenuri; Criuleni –16 localități cu 35,1 mii de terenuri; Strășeni –13 localități cu 36,1 mii de terenuri; Ungheni – 34 de localități cu 30,2 mii de terenuri; Soroca – 34 de localități cu 26,8 mii de terenuri; Fălești –cu 37 de localități cu 31,2 mii de terenuri etc.

Potrivit cadrului legal24,terenurile, indiferent de destinaţie şi tipul de proprietate, precum şi de drepturile asupra lor, sunt supuse înregistrării de stat în RBI.În acest sens, misiunea de audit a efectuat o reconciliere a datelor cadastrului funciar a 35 de UAT la situația din 01.01.2017 cu datele din RBI, prin careauditul denotă că, din suprafața de 3044,5 mii ha, nu au fost înregistrate în RBI 988,3 mii ha, ceea ce constituie 32,5% din totalul terenurilor raportate în cadastrul funciar. Prin urmare, cea mai vulnerabilă UAT constatată de audit, la care înregistrarea masivă a atins rezultate joase este UAT Călărași. Astfel, rata de neînregistrare a constituit 42,8 mii ha, sau 56,8% din totalul de suprafață a terenurilor. În acest clasament se înscriu și alte 5 UAT, după cum urmează: Ungheni – 46,6 mii ha (43,1%); Strășeni – 34,0 mii ha (46,7%); Fălești – 46,4 mii ha (43,3%); Sângerei – 44,2 mii ha (42,8%); Șoldănești – 24,8 mii ha (41,3%). De menționat că UAT din raionul Anenii Noi, potrivit datelor ÎS„Cadastru”, au înregistrate cu 423,73 ha mai mult decât suprafața înregistrată în cadastrul funciar la situația din 01.01.2017. Analiza separată pe fiecare UAT privind suprafața neînregistrată este prezentată în Anexa nr.6 la prezentul Raport de audit.



  • Auditul constată aplicarea neconformă de către APL a prevederilor art.11 din Codul funciar.

Deși, în conformitate cu prevederile Programului de stat, în cadrul înregistrării primare masive a bunurilor imobile (1998-2006) urma a fi finalizat procesul de împroprietărire a cetăţenilor cu pământ,potrivit datelor ÎS „Cadastru” în RBI la data de 01.01.2017 existau 20591 de terenuri (față de 20799 înregistrate la 01.01.2016) cu suprafața de 8679,5 ha proprietate publică locală sau de stat aferente caselor de locuit particulare, o parte a cărora sunt estimate la valoarea de 4732 mil.lei. Din acestea, 5200 de terenuri cu suprafața de 546,13 ha și cu valoarea estimată de 2594,4 mil.lei se află în mun. Chișinău (oraș).

În cazul transmiterii lotului de pământ de pe lângă casă în proprietate privată în cadrul înregistrării primare masive, conform pct. 13 al Regulamentului aprobat prin HG nr.984 din 21.09.199825, Comisia funciară era obligată să examineze în termen de 10 zile informația acumulată de către oficiile cadastrale, să precizeze în caz de necesitate unele date (suprafața, hotarele etc.), să întocmească documentele necesare pentru transmiterea terenului în proprietate privată și să emită decizia cu privire la atribuirea terenului în proprietate, cu eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.



Cele relatate relevă nerealizarea de către organele cadastrale şi APL a măsurilor pentru urgentarea procesului de împroprietărire, reglementat prin HG nr.984 din 21.09.1998.

Existența acestei situații a fost constatată și în Hotărârea Curții de Conturi nr.9 din 12.02.2004 „Privind rezultatele controlului asupra realizării politicii statului în domeniul administrării fondului funciar în municipiul Chișinău în anul 2002 și I semestru al anului 2003”. Astfel se menționa că, prin neînregistrarea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor aferente caselor particulare, Primăria mun. Chișinău a încălcat prevederile art.61 din Codul funciar și se cerea de la CMC reexaminarea deciziilor de înregistrare ca proprietate municipală a terenurilor aferente caselor particulare la 1912 deținători,cu înregistrarea lor condiționată conform prevederilor Codului funciar, fapt care nu a fost realizat până în prezent.



1.4 Cu privire la evidența bunurilor imobile proprietate publică a statului


  • Statul nu deţine o informaţie amplă privind bunurile imobile proprietate publică, această situaţie fiind determinată de neactualizarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului și administratorilor acestora.

Deşi în 2016Guvernul prin hotărârile sale (inclusiv în temeiul recomandărilor din Raportul anual 2014 al Curţii de Conturi) a aprobat planurile de acţiuni26 în privinţa modificării şi completării HG nr.351 din 23.03.200527, datele privind bunurile imobileproprietate a statului incluse în listele respective până în prezent nu sunt actualizate.

De exemplu, în listele bunurilor imobile ale statului amplasate în mun. Soroca lipsește informaţia despre 127 de obiecte (construcţii şi încăperi izolate) cu suprafața totală de 39821,36 m.p., din acestea 9 obiecte cu suprafața de 2826,1 m.p.sunt obiecte evaluate, 96 de obiecte cu suprafața de36995,26 m.p. sunt obiecte neevaluate, și 22 de obiecte neevaluate (fără înregistrarea suprafeței), dar care sunt înregistrate în RBI ca proprietatea Republicii Moldova. Totodată, a fost identificată necorespunderea datelor incluse în listele menționate față de cele înregistrate în RBI în privința a 17 bunuri imobile, înregistrând o suprafață mai mică cu 647,15 m.p.28.

De asemenea, potrivit datelor din RPP la situația din 01.01.2016, Penitenciarul nr.5 din mun.Cahul are în gestiune bunuri imobile cu suprafața totală de 14639,7 m.p., sau cu 460,82 m.p. mai puțin decât potrivit datelor din lista bunurilor imobile (15100,51 m.p.)29.

Nu au fost incluse regulamentar în lista bunurilor proprietate a statului 187 de obiecte amplasate în străinătate cu valoarea de bilanț de 459,3 mil.lei, care aparțin cu drept de gestiune la 14 instituții de stat30.



Listele bunurilor imobile proprietate a statului nu sunt modificate pe parcursul mai multor ani, reieșind din condițiile de reorganizare/lichidare a administratorilor şi/sau gestionarilor patrimoniului statului. Astfel, nu sunt modificați administratorii patrimoniului public lichidat/reorganizat în anii precedenți.Spre exemplu,

Departamentul Tehnologii Informaţionale, format în anul 200131 (administrator al patrimoniului în număr de 499 de obiecte cu suprafaţa de 99,9 mii m.p.32), în anul 2005 a fost reorganizat în Ministerul Dezvoltării Informaţionale33;

 Departamentul Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, format în anul 200634 (administrator al patrimoniului în număr de 72 de obiecte cu suprafaţa de 144,4 mii m.p.35), în anul 2008 a fost reorganizat în Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului36;

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (administrator al patrimoniului în număr de 6 obiecte cu suprafaţa de 12,7 mii m.p.37) în anul 2012 a fost reorganizat în Centrul Naţional Anticorupţie38;

Departamentul Vamal, format în anul 2001 (administrator al patrimoniului în număr de 65 de obiecte cu suprafaţa de 16,3 mii m.p.39), în anul 2008 a fost reformat în Serviciul Vamal40.

Mai mult decât atât, deși Guvernul a aprobat lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, aceasta nu include și terenurile aferente acestor bunuri, ceea ce nu asigură o informaţie veridică/integrală privind bunurile imobile proprietate publică a statului şi a dreptului de proprietate asupra lor. Potrivitprevederilor legale41,de domeniul public al statului țin terenurile aferente clădirilor în care își desfășoară activitatea ministerele, alte autorități ale administrației publice centrale, instituțiile subordonate lor.

Spre exemplu, potrivit HG nr.351 din 23.03.2005,Ministerul Economiei înregistrează430 de bunuri imobile proprietate a statului sub formă de diferite construcții, încăperi etc., însă terenurile aferente acestor bunuri nu sunt înregistrate. Ca urmare, verificările efectuate de audit privind contrapunerea datelor din lista menționată mai sus cu datele raportate în RPP denotă că Ministerul deține în administrare în total 2022 de bunuri imobile, din acestea 1547 sunt terenuri și 475 construcții, încăperi, careconstituiecu 1592 de bunuri imobile mai mult. O situație analogică s-a constatat și la Ministerul Edicației, nefiind incluse în listă 257 de terenuri cu suprafața de 2793,13 ha, precum și 38 de obiecte (construcții ș.a.).

Auditul a constatat o situație confuză cu referire la materialele delimitării terenurilor proprietate publică a statului și proprietate publică a unor sate/comune, efectuate în anul 2002.De exemplu, terenurile aferente bunurilor imobile, cu suprafața de 6,15 ha, din administrarea Ministerului Justiției, transmise în folosința Penitenciarului nr.5, sunt înregistrate în RBI cu dreptul de proprietate după UAT din mun.Cahul. Este de menționat faptul că,potrivit Deciziei CO Cahul nr.1/6 (6/6)-XXV din 24.03.2016, s-a decis retragerea din folosința Penitenciarului nr.5 din or.Cahul a terenului cu suprafața de 1,3908 ha și retragerea de către acesta a bunurilor mobile în decurs de zece zile, în caz contrar aceste bunuri se vor considera lăsate fără stăpân.Faptul că terenul nu a fost înregistrat în proprietatea statului, a creat posibilitatea APL de a-l retrage din folosința Penitenciarului. La moment,APL ale mun. Cahul și Penitenciarul nr.5 se află în litigiu.

În această situație se denotă că APP,având în atribuția sa coordonarea activităţii legate de delimitarea și înregistrarea bunurilor publice ale statului şi ale UAT, nu a întreprins măsurile necesare în vederea verificării informațiilor prezentate de către APC, precum și actualizării listelor bunurilor proprietate a statului și aprobării acestora în modul corespunzător.



1.5. Cu privire la procesul de identificare, delimitare și înregistrare a bunurilor imobile proprietate publică a UAT


  • Verificarea procesului de delimitare și înregistrare a terenurilor proprietate publică în cadrul unor UAT relevă că nusunt identificate integral terenurile din domeniul public și cel privat, nefiind stabilit statutul juridic al acestora. În acest sens, auditul a constatat că pe teritoriul mun. Edineț și mun.Sorocaau fost identificate 1549 loturi de teren cu suprafața totală de 178,46 ha proprietate comună (exprimată prin procentaj)42, fără delimitarea acestora în natură, fapt ce favorizează fragmentarea și/sau înregistrarea incompletă a terenurilor publice.

  • Neexecutarea prevederilor Legii nr.91-XVI din 05.04.2007 creează unele nereguli ce țin de bunurile imobile ale APC. Spre exemplu, instituțiile publice centrale, cum ar fi Ministerul Apărării și Departamentul Instituțiilor Penitenciare, nu au asigurat înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile amplasate pe teritoriul mun. Cahul, iar APC și APL nu s-au conformat prevederilor legale și nu au efectuat inventarierea bunurilor proprietate publică, precum și delimitarea acestora după apartenența de stat sau locală, cât și pe domenii – public sau privat, ceea ce creează riscul pierderii acestora.Astfel,potrivit materialelor ce țin de delimitarea terenurilor proprietate publică în terenuri proprietate publică a statului și proprietate publică a s.Crihana Veche, întocmite de IPOT (în a.2002), terenul agricol cu suprafața de 24,46 ha ține de domeniul public al statului (beneficiar fiind Departamentul Instituțiilor Penitenciare), însă în RBI dreptul asupra terenurilor agricole cu suprafața de 20,9682 ha este înregistrat după UAT Crihana Veche.

În alt caz, deși terenul cu suprafața de 293,87 ha ține de proprietatea publică a statului, în RBI dreptul de proprietate asupra acestui teren este înregistrat după com. CrihanaVeche, fiindu-i grevat dreptul de folosință Ministerului Apărării. De menționat că, potrivit datelor din RPP, la situația din 01.01.2016 nu era raportată suprafața terenurilor transmise în folosință Brigăzii nr.3 de Infanterie Motorizată.

  • APL nu au asigurat pe deplin procedura de inventariere a fondului funciar prevăzută de cadrul legal43. Drept rezultat, CL și CM nu deţin informații exhaustive în privinţa componenței, structurii și modului de folosinţa a acestora.

Astfel, misiunea de audit a identificat 4127 loturi de pământ cu suprafața de 1159,42 ha înregistrate în RBI ca proprietatea APL44 fără determinarea modului de folosinţă a acestora precum și 41 loturi de pământ cu suprafața de 10,92 ha45cu mențiunea „Înregistrareadreptului nu a fost solicitată”.

În mod similar, APL a mun. Soroca și mun. Edineț,neasigurând respectarea prevederilor regulamentare46, nu au realizat pe deplin procedura de inventariere a bunurilor imobile care aparţin UAT şi/sau a bunurilor imobile fără stăpân, ca rezultat fiind identificate următoarele bunuri imobile: (i)76 de construcții/alte proprietăți ale APL cu valoarea cadastrală de 4164 mii lei; (ii) 1291 de construcţii şi încăperi izolate cu mențiunea „Înregistrareadreptului nu a fost solicitată”; (iii) 580 de spații neprivatizate (apartamente/încăperi locuibile în cămine)47.



  • Auditul denotă că delimitarea terenurilor în mun.Chișinău a fost una formală, cu derogări esențiale de la situația în natură. Ca urmare, listele aprobate de către CMC nu sunt exhaustive și veridice, nu asigură transparența în gestionarea proprietății municipale, fiind necesară ajustarea acestora, ceea ce va necesita cheltuieli suplimentare din bugetul local. Astfel, unele terenuri, fiind înregistrate în RBI ca proprietate a mun.Chișinău, nu au fost incluse în listele aprobate în urmaprocesului de delimitare a terenurilor. Totodată,unele terenuri proprietate municipală, delimitate și incluse în listele aprobate, nu au fost înregistrate în RBI ca proprietate municipală.

În mun.Chișinău delimitarea masivă a terenurilor proprietate publică locală a fost efectuată în anii 2013-2014, fiind aprobate de către CMC listele terenurilor proprietate municipală48. În total, au fost delimitate ca proprietate publică și privată a mun. Chișinău 14130 de terenuri cu suprafața totală de 5504,47 ha.

Informația prezentată de PMCprivind situațiafunciară la data de 01.01.2016 denotă că au fost raportate 21375 de terenuri proprietate municipală, cu suprafața totală de 7742,34 ha. Astfel, există o divergență între listele terenurilor municipaleaprobate și totalul terenurilor municipale. Factorii de decizie de la PMC explică această situațieprin delimitarea şi aprobarea selectivă a terenurilor, concomitent cu aprobarea deciziilor privind darea în arendă a fondului funciar. Reieșind din acest fapt, auditul constată că în listele respective nu se conțin33,9% dinnumărul de terenuri, ceea ce constituie 28,9% suprafața mun. Chișinău. Această modalitate de aprobare a terenurilor municipale nu asigură, în opinia auditului, transparența în evidența terenurilor municipale și gestionarea eficientă a acestora. Totodată, aplicarea acestei modalități nu respectă procedurile legale de formare a bunurilor imobile49.În context, auditul a verificat în baza de date a ÎS „Cadastru” informațiile privind 102 terenuri, constatând că pentru 38de terenuri cu suprafața de 19,7 ha dreptul de proprietate municipală a fost înregistrat, însă aceste terenuri nu au fost incluse în listele aprobate.

În majoritatea cazurilor, terenurile respective erau transmise în arendă funciară.De exemplu terenul cu nr.cad.0100101037, cu suprafața de 0,101 ha a fost transmis în arendă funciară fără a fi delimitat și aprobat.

O altă situație prezintă delimitarea și aprobarea terenurilor proprietate publică pe care sunt amplasate construcții private. Astfel, auditul a constatat că, din 5 terenuri verificate (nr.cad.: 0100101352; 01001011041; 01001011042; 01001011043; 0100101780), au fost delimitate și aprobate ca terenuri publice doar 3: (i) nr.cad. 01001011041 (0,1031 ha); (ii) nr.cad. 01001011042 (0,2505 ha); (iii) nr.cad. 01001011043 (0,1823 ha), iar alte două terenuri proprietate municipală nu au fost incluse în listă.



  • APC și APL nu au asigurat înregistrarea obligatorie a drepturilor asupra bunurilor imobile, prin ce nu au fost respectate prevederile cadrului legal50, creând condiţii de pierdere a drepturilor asupra acestora și de ratarea veniturilor bugetare.

În pofida faptului că Curtea de Conturi a abordat problema respectivă în cadrul controalelor/auditurilor anterioare, APC și APL nu au întreprins măsuri de remediere, inclusiv prin înaintarea către Guvern a unor propuneri în vederea soluţionării acesteia. În susținerea celor menționate, se relevă următoarele:

- potrivit constatărilor de audit, din numărul total de 14967 de bunuri imobile proprietate publică înregistrate după instituțiile publice ale statului în RPP, la 01.01.2016 nu au fost înregistrate drepturile asupra a 5860 de bunuri imobile,cu valoarea de bilanț de 2367,6 mil.lei, sau 39,1% din total, ca urmare nefiind asigurată recunoaşterea publică a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra acestora;

- majoritatea APL din republică nu au înregistrat la OCT drepturile asupra bunurilor imobile (clădiri și construcții speciale).Probele de audit denotă că doar APL din municipiile Bălți, Soroca, Edineț și Cahul nu au înregistrat drepturile asupra 316 bunuri imobile în valoare totală de 601,3 mil.lei51.


  • Auditul relevă prezența unor incertitudini în cadrul stabilirii dreptului de proprietate asupra unor imobile publice de către primăria mun. Bălți. Din 571de imobile gestionate de CMB, în cazul a 155 de imobile cu valoarea totală de 14,8mil.lei52 (sau 27% din numărul total), la OCT sunt înregistrate doar terenurile aferente acestora, nefiind înregistrate construcțiilede pe aceste terenuri. Astfel, laTabăra de odihnă a copiilor „Olimpieț” nu sunt înregistrate 48 de căsuțe și cantina,la Tabăra de odihnă din s.Rădoaia - 17 căsuțeîn sumă de 817,7mii lei etc.

De menționat că, terenul aferent taberei de odihnă din s.Rădoaia de 3,15 ha, proprietate a com. Heciul Nou, raionul Sângerei, contrar prevederilor art.17 şi art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.200753 nu este înregistrat în evidența contabilă a primăriei date.

CMB a transmis în folosință terenuri publice unor ÎM, neindicând că pe acestea sunt amplasate construcții publice și, respectiv, neînregistrând construcțiile respective la OCT, fapt ce poate cauza pierderea acestor imobile.Conform prevederilor pct.31 din HG nr.901 din 31.12.201554 „în cazul în care bunul imobil, care urmează a fi transmis nu este înregistrat în cadastrul bunurilor imobile, instituția bugetară/publică la autogestiune sau întreprinderea de stat/municipală ce primește imobilul este obligată să asigure înregistrarea cadastrală a acestuia, conform prevederilor legale”.

Astfel, conform actului de transmitere-primire din 24.01.2013, Primăria mun. Bălți a transmis în folosință ÎM „Asociația Piețelor” clădirea de acumulare a deșeurilor din Piața centrală, cu valoarea de 1143,4 mii lei, și terenul public aferent acesteia. Totodată, la OCT a fost înregistrată doar transmiterea terenului cu suprafața de 0,05 ha, iar bunul imobil cu valoarea de 1,1mil.lei nu este înregistrat în RBI.



În unele cazuri, suprafețele unor bunuri imobile ale Primăriei mun.Bălți înregistrate la OCT, sunt substanțial diminuate sau majorate față de suprafețele efective ale acestora și, respectiv, față de suprafețele contabilizate de către primărie. Analiza suprafețelor aferente imobilelor în baza a 27 de fișe cadastrale (înregistrate la OCT), în contrapunere cu situația înregistrării acestora în registrul de evidență alPrimăriei mun.Bălți, relevăcă numai într-un caz aceste suprafețecoincid, iar în alte cazuridiscrepanțele sunt semnificative. APL justifică situația creată prin costul majorat al serviciilor de înregistrare prestate de OCT și prin lipsa resurselor financiare prevăzute în acest scop. În același timp, acestea nu și-au asumat responsabilitățile atribuite conform prevederilor regulamentare privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a UAT și ale statului, pentru asigurarea înregistrării drepturilor de proprietate asupra acestora, în baza documentelor şi termenelor prevăzute de legislaţia în vigoare55.

Totodată,auditul denotă că probele de audit acumulate au relevat o stare neconformă a managementului patrimoniului aflat în gestiunea APC, APP șiÎM, fondate de către acestea, situație generată de:

- neînregistrarea regulamentară în RBI a drepturilor patrimoniale la OCT;

- necunoașterea în toate cazurile a reglementărilor legale în domeniul funciar și a raportării financiare, interpretarea neconformă a unor prevederi legale, precum şi pregătirea insuficientă a personalului angajat în domeniu, atât din cadrul ÎM, cât şi din APL;

- absența unei evidențe conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situațiilor patrimoniale;

- neîntreprinderea măsurilor de rigoare în vederea remedierii erorilor şi deficiențelor stabilite, conform recomandărilor din cadrul auditurilor/controalelor anterioare, ceea ce amplifică indisciplina şi iregularitatea etc.


  • Unele APL nu au asigurat înregistrările corespunzătoare conform cadrului legal56 privind dreptul de folosinţă, locaţiune/arendă asupra acestora pe un termen mai mare de 3 ani. Astfel, nu au asigurat înregistrarea regulamentară privind dreptul de folosință APLdin mun.Cahula bunurilor imobile transmise către 24 de instituții publice,cu suprafața de 20,29 ha și CR Dubăsari - privind dreptul de folosință asupra a 11 apartamente de serviciu57 transmise în comodat.

  • Incertitudinile regimului juridic al proprietății de stat și al proprietății UAT au condus la inițierea unor litigii între organul abilitat cu funcții în administrarea și deetatizarea proprietății publice și UAT privind stabilirea proprietății asupra terenurilor, fapt ce a cauzat stoparea în unele cazuri a încasării plății pentru arenda/folosirea terenurilor aferente.

Baza legală și cea normativă prin care se statuează regimul juridic al proprietății publice a statului și a UAT asupra terenurilor funciare este Legea nr.91-XVI din 05.04.2007. Totodată, raporturile legate de apariția, exercitarea și apărarea dreptului de proprietate publică a UAT sunt reglementate prin Legea nr.523-XIV din 16.07.199958. Toate bunurile mobile și imobile, aflate pe teritoriul UAT până la intrarea în vigoare a Legii nr.191-XIVdin12.11.199859, cu excepția bunurilor ce se aflau în proprietatea statului și în proprietate privată, prin art.1 alin.(6) din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 au fost declarate proprietate publică a UAT.

Potrivit art.28 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998, se prevăd expres temeiurile și documentele în baza cărora se face înregistrarea dreptului asupra bunului imobil60. De asemenea, art.57 din aceeași lege, până la modificarea articolului menționat61,stabilea că:„în cazul în care titularul de drepturi nu deţine documentele care să-i confirme dreptul asupra terenului, dreptul de proprietate asupra terenului se înregistrează în folosul Republicii Moldovaîn limitele hotarelor demarcate pe teren. La 01.04.2004 prevederile articolului respectiv au fost completate cu cuvintele „sau al unităţii administrativ-teritoriale respective, conform legislaţiei”. Prin urmare, legislatorul, stabilind înscrierea drepturilor după „Republica Moldova”, a urmărit scopul de înregistrare a bunurilor imobile în RBI, dar nu și a drepturilor de proprietate asupra lor, reprezentând o înregistrare condiționată a drepturilor, cu identificarea ulterioară a proprietarilor.

Pentru asigurarea gestionării patrimoniului statului, prin contrapunerea informației din versiunea electronică a RBI deținut de ÎS „Cadastru” cu lista terenurilor proprietate a statului, remisă de ARFC prin intermediul unor scrisori, APP a identificat un șir de terenuri care erau înregistrate cu drept de proprietate după RM, ulterior fiindînregistrate ca proprietate a APL (în special din mun.Chișinău), calificate de către APP ca fiind înregistrate ilegal, fără acordul titularului de drept. Urmare a verificării de către APP a listei cu 878 de terenuri, s-a constatat că pentru 160 de terenuri OCT a radiat în anii 2014-2016 dreptul de proprietate al statului în baza deciziilor CMC, iar pentru o parte din terenuri municipalitatea a încheiat contracte de locațiune/arendă.

În acest sens, în lunile mai-iunie 2017 APP a înaintat 8 cereri de chemare în judecată în ordine de contencios administrativ, în calitate de pârâți fiind OCT Chișinău, ÎS„Cadastru”, ARFC, iar în calitate de intervenienți accesorii– Primarul general al mun.Chișinău și CMC. Până în prezent, cererile de chemare în judecată sunt în proces de examinare.



Misiunea de audit a constatat situații confuze privind înscrierile privind dreptul de proprietate asupra unor terenuri. Astfel, drept rezultat al verificării a 5 terenuri proprietate publică cu suprafața totală de 9,16 ha aferente construcțiilor private (proprietar Uniunea „MOLDCOOP”), s-a stabilit că în RBI terenurile sunt înregistrate după „Republica Moldova”, deși prin titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren62 se confirma că acestea au fost repartizate în folosință în baza deciziilor63PMCîncă prin anii 1997-1998.Concomitent, tot același proprietar (Uniunea „MOLDCOOP”) deține și alte terenuri proprietate publică aferente obiectivelor private, având inițial la bază titluri de autentificare a terenurilor similare celor menționate mai sus, numai că acestea erau înregistrate după „Republica Moldova”, apoi reînregistrate prin Decizia nr.11/52 din 23.12.2014 a CMC ca proprietate a mun.Chișinău, iar în alte cazuri unele au fostdate de primărie spre privatizare.

Situații similare s-auatestat și în cazul CCG.Astfel, 90 de terenuri proprietate publică aferente construcțiilor private sunt înregistrate ca proprietate a mun.Chișinău (la unele din ele a fost aplicată plata pentru folosirea terenului), iar alte 13 terenuri – după „Republica Moldova”. De menționat că, în anexele la deciziile aprobate de CMC nr.16/67 din 28.12.2004 și nr.20/18 din 15.03.2005 „Cu privire la delimitarea terenurilor proprietate publică a statului din intravilanul orașului Chișinău”, terenurile menționate mai sus nu se regăsesc printre terenurile proprietate a statului.

În alte cazuri, la adresarea APP (din 28.09.2017), ASP a prezentat lista cu 2012 terenuri aferente blocurilor/caselor de locuit individuale, cu suprafața totală de 372,03 ha, amplasate în mun.Chișinău, dreptul de proprietate asupra cărora este înscris în RBI după „Republica Moldova”, pentru care APP nu a prezentat informațiică a inițiat anumite acțiuni.

Situații analogice celor descrise există și în alte localități, pentru care APP nu a inițiat nicio acțiune. Spre exemplu, potrivit datelor ÎS „Cadastru”, în 4 UAT64cu drepturile de proprietate înscrise după ,,Republica Moldova” au fost identificate în total 311 terenuri, cu suprafața totală de 379,57 ha.



1.6. Cu privire la deficiențele aferente procedurii de înregistrare a bunurilor în RBI


Registratorii OCT Cahul efectuează corectările în RBI, care ating dreptul de proprietate și nu au caracter tehnic, în baza deciziilor proprii sau în lipsa acestora, fără a ține cont de prevederile legislației în vigoare, care stipulează că greșelile care nu au caracter tehnic se corectează cu consimțământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse65sau în temeiul hotărârii judecătorești irevocabile66.Astfel, deși înregistrările în RBI urmează să asigure protecția drepturilor asupra bunurilor imobile, ignorarea de către registratorii ÎS „Cadastru” a prevederilor legale la înregistrarea și corectarea înregistrării drepturilor produce confuzii la identificarea proprietarilor și facilitează apariția riscului de deposedare a proprietarilor de bunurile imobile ale acestora.

OCT Cahul a schimbat ilegal proprietarul în lipsa deciziilorregistratorului sau altor acte care ar fi servit temei de modificare a dreptului de proprietate asupra terenului din fondul apelor cu nr.cad.1710104257, cu suprafața de 4,076 ha, din proprietatea UAT s. Andrușul de Jos în proprietatea SA „Parcul de autobuze și taximetrie nr.8”67.De menționat că factorii de decizie au explicat acest fapt printr-o eroare de sistem, care a fost corectată în timpul auditului.

La fel, în lipsa actelor justificative a fost corectat proprietarul terenului cunr.cad. 1701121071, cu suprafața de 27,3022 ha, pe care își desfășoară activitatea Brigada nr.3 de Infanterie-Motorizată „Dacia” din Cahul,din „mun.Cahul”în „Republica Moldova”. Această corectare a fost efectuată la 24.05.2017, în timpul deplasării echipei de audit la ÎS „Cadastru”, iar în RBI este înscrisă data de28.02.2002.

În alt caz, OCT a înregistrat neregulamentar terenul aferent construcției transmise în baza HG nr.326 din 23.04.2009, cu suprafața de 0,8838 ha, după com. Pelinei, care urma să fie înregistrat după CR Cahul. Pe parcursul auditului, în lipsa actelor justificative, persoanele responsabile de la OCT Cahul au efectuat corectarea la 31.10.2017, înregistrarea în RBI fiind indicatăla 05.11.2009.

Registratorul OCT Cahul a efectuat abuziv corectarea greșelii care nu avea caracter tehnic – schimbarea titularului de drept, înregistrând în RBI dreptul de proprietate după „Republica Moldova”, la solicitarea SA „Pepiniera Piscicolă Zonală Cahul”, în lipsa consimțământului în scris al proprietarului de teren – primăria s. Crihana Veche, și în lipsahotărârii judecătorești irevocabile.

În alt caz, conform materialelor privind delimitarea terenurilor proprietate publică în terenuri proprietate publică a statului și terenuri proprietate publică a satului Crihana Veche, din anul 2002, terenul cu suprafața de 1490,71 ha făcea parte din fondul apelor.Ignorând explicațiile ARFC68, OCT Cahul a corectat destinația terenului menționat în teren agricol, la cererea proprietarului construcțiilor amplasate pe acesta, chiar și în lipsa deciziei registratorului, fără a consemna faptul în RBI. Deși în cererea administratorului SA „Pepiniera Piscicolă Zonală Cahul” a fost solicitată corectarea statutului juridic al terenului respectiv – din teren al fondului apelor în teren agricol, cu modul de folosință – fondul apelor, OCT Cahul a înregistrat în RBI acest teren cu modul de folosință „teren agricol”.

UAT Tătărești, Roșu și Lucești din raionul Cahul nu au înregistrat în RBI suprafața totală a unor terenuri din fondul apelor, fiind înregistrat câte un segment nesemnificativ din suprafața totală a obiectului acvatic. În acest context se denotă că OCT Cahul a admis în mod abuziv formarea bunului imobil, deși art.4 alin.(6) din Legea apelor nr.272 din 23.12.2011 stipulează că „Terenul fondului de apă este un bun indivizibil”. Referitor la acest caz, șeful OCT Cahul a explicat verbal „că loturile de teren au fost înregistrate segmentat conform datelor înregistrării masive, fără a fi efectuate măsurări în teren. Pentru efectuarea măsurărilor suprafeței proprietarul urmează să depună o cerere suplimentară”.În opinia auditului, situația a fost generată atât de către APL, cât și de către organul cadastral, în favoarea arendașilor și a permiseschivarea de la achitarea plății de arendă și a impozitelor cuvenite.

În alte cazuri, contrar prevederilor art.28 alin.(3) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998 și în lipsa documentelor ce confirmă drepturile pentru înregistrare, registratorul ÎS„Cadastru” a efectuat înscrieri eronate în RBI după „Republica Moldova” în cazul a 42 de loturi pomicole transmise în folosință Întovărășirilor pomicole de către UAT mun.Chișinău și localitățile din cadrul acestuia69.



Dezinteresul organului cadastral, concomitent cu toleranța nejustificată a APL din cadrul primăriei mun. Edineţ, au generat înregistrarea unor drepturi patrimoniale absurde. Astfel, potrivit datelor RBI, în mun. Edineţ din anul 2008 este înregistrat un lot de teren proprietatea APL cu suprafaţa de 130,9 ha (în lipsa informaţiei grafice), amplasat practic în centrul localității70. Se menționează că, reieșind din datele cadastrale, terenul nominalizat constituie practic 1/8 (12,7%) din intravilanul localității (1028,21 ha). Cu toate acestea, nici OCT, ca administrator al RBI, nici primăria mun.Edineţ,în calitate de proprietar al terenului, nu şi-au asumat pe parcursul a 9 ani preocuparea relevantă în privinţa existenței de facto a bunului imobil nominalizat, precum şi raportării situaţiilor patrimoniale publice.

1.7. Cu privire la conformitatea întocmirii registrului patrimoniului public


Registrul patrimoniului public necesită completări de informații.

Potrivit prevederilor art.20 din Legea nr.121-XVI din 04.05.200771, evidenţa întregului patrimoniu public se ţine în registrul patrimoniului public, care este un sistem de colectare, păstrare şi prelucrare a informaţiei cu caracter juridic şi financiar din domeniu. RPP conţine informaţii despre valoarea de bilanţ a patrimoniului public al Republicii Moldova din teritoriul ei şi din străinătate, precum şi despre modalităţile şi rezultatele utilizării acestui patrimoniu.

În baza prevederilor indicate, Guvernul, prin Hotărârea nr.675 din 06.06.200872, a aprobat Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public,care stabileşte modul de ţinere, păstrare şi restabilire a acestuia. Drept surse principale de informaţie pentru ţinerea registrului servesc dările de seamă privind patrimoniul public, întocmite de autorităţile publice, în conformitate cu Anexele nr.8-14 la regulamentul specificat, şi înaintate Agenţiei o dată pe an, până la 15 aprilie.

În acest context, misiunea de audit a efectuat verificarea conținutului dărilor de seamă menționate, constatând că Anexa nr.14 la Regulament73 ține deevidența patrimoniului public de stat, dar nu și al unităților administrativ-teritoriale. Prin urmare, la elaborareaHGnr.675 din 06.06.2008, Guvernuls-a axat în special pe evidența patrimoniului public de stat, nu și pe evidența întregului patrimoniu public (de stat și al UAT). Astfel, terenurile proprietate publică a UAT, cu suprafața totală de 205,2 mii ha74, nu fac parte din evidența întregului patrimoniu public prevăzut de Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.




Kataloq: UserFiles -> File -> 2018
2018 -> Lista organismelor dăunătoare ale căror introducere şi răspîndire în Republica Moldova sînt interzise, în cazul în care acestea sînt prezente la anumite plante sau produse vegetale
2018 -> Lista organismelor dăunătoare ale căror introducere şi răspîndire în Republica Moldova sînt interzise, în cazul în care acestea sînt prezente la anumite plante sau produse vegetale
2018 -> Raportul auditului performanței Fondului republican și fondurilor locale de susținere socială a populației sinteza
2018 -> Raportul auditului conformității executării bugetelor unităților administrativ-teritorialedin raionul Dubăsari pe anii 2015-2016 Martie 2018
2018 -> Raportul auditului de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova
2018 -> Financont moldova romani electricity interconnection docx
2018 -> Standardul Internaţional de Raportare Financiară 16 Contracte de leasing
2018 -> Raportul auditului conformității asociat auditului performanței „Managementul serviciilor publice de transport urban și impactul fiscal bugetar al acestora
2018 -> Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2017 Lista acronimelor
2018 -> Raportul auditului situațiilor financiare ale Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității la 31 decembrie 2017

Yüklə 1,45 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   20




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə