Audituluiconformității evidenței înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile


Cu privire la privatizarea locuințelor de serviciu



Yüklə 1,45 Mb.
səhifə8/20
tarix30.07.2018
ölçüsü1,45 Mb.
#64018
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   20

3.4 Cu privire la privatizarea locuințelor de serviciu


  • Privatizarea locuințelor de serviciu, puse la dispoziție de către APL216 și APC unor persoane în perioada exercitării atribuțiilor funcționale, contravine cadrului legal, fapt soldat cu ratareaveniturilor bugetare.Potrivit prevederilor Legii nr.75 din 30.04.2015, locuinţele de serviciu fac parte din categoriile locuinţelor acordate de stat, în condiţiile legii, şi sunt folosite pentru domicilierea unor categorii de persoane pe perioada exercitării de către acestea a atribuţiilor funcţionale. Art.21 alin.(3) din Legea menționată stabileşte că folosirea locuinţelor de serviciu se efectuează în temeiul contractului de locaţiune, iar potrivit art.22 alin.(1), după expirarea termenului de valabilitate a contractului de locaţiune, locatarul şi membrii familiei sale, precum şi foştii membri ai familiei trebuie să elibereze locuinţa în termen de până la 3 luni, în caz contrar ei urmează să fie evacuaţi pe cale judiciară.

Prin urmare, auditul relevă că locuinţele de serviciu, prin natura lor, nu sunt destinate înstrăinării către locatari, se atribuie spre utilizare, în mod exclusiv, angajaţilor şi membrilor familiilor lor în perioada exercitării de către aceştia a atribuţiilor funcţionale. În acest sens, auditul reiterează că folosirea locuinţelor de serviciu se află în strânsă legătură cu existenţa raporturilor de muncă între angajaţi şi proprietarii acestor locuinţe şi durează atât timp cât există relaţiile de muncă.

Totodată, menționăm că legislatorul are prerogativa de a reglementa regimul privatizării în funcţie de diferite categorii de locuinţe. Astfel, prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993, modificate prin Legea nr.278 din 07.12.2012, dispun că nu pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietateprivată locuinţele de serviciu, locuinţele avariate şi ireparabile, casele ce urmează a fi demolate etc. În acest sens, art.21 alin.(7) din Legea nr.75 din 30.04.2015 stabileşte expres că „locuinţele de serviciu construite sau procurate din sursele bugetelor de stat sau locale nu pot fi înstrăinate sau trecute la alt tip de locuinţe”. Din prevederile legale menţionate reiese că locuinţele de serviciu se înscriu în categoriile de locuinţe care, prin regimul lor, sunt excluse din fondul locativ pasibil de privatizare. Astfel, în pofida faptelor expuse, auditul a constatat că, înanul 2016, în baza dispozițiilor emise de către viceprimarul mun.Chișinău217 „Cu privire la modificarea statutului juridic de serviciu și eliberarea ordinelor de repartiție”,a rezultat posibilitatea privatizării a 8 apartamente de serviciu. Totodată, locuințele de serviciu transmise în folosință nu au fost înregistrate în RBI potrivit art.43 alin.(1) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

Se menționează că, din 8 apartamente cu statut de serviciu, 4 au fost privatizate existînd confirmarea privind achitarea în anul 2016 a plății de 3,4 mii lei218și înregistrarea acestora după proprietarii privați.Prin urmare, se relevă că, în cazul aplicării prețului cadastral (estimat în scopul impozitării), urmau a fi încasate venituri în bugetul municipal de 1622,3 mii lei219 (neluându-se în considerare preţul de piaţă actual).


  • Situații similare aufost constatate și la primăria mun.Soroca. Astfel, Comisia de privatizare a spaţiului locativ, bazându-se numai pe dispozițiile primarului mun.Soroca, a acceptat privatizarea în anul 2016 a 2 apartamente de serviciu cu suprafaţa de 33,8 m.p. și, respectiv,de 17,8 m.p. de către 2 persoanele fizice, din care, una220 avea doar 1,5 ani de la data acordării spaţiului de serviciu în folosinţă la prețul de 1,3 mii lei, și celuilalt221-fără plată.Prin urmare, se relevă că numai în cazul utilizării prețului cadastral, costul apartamentelor menţionate ar constitui minimum 42,4 mii lei și, respectiv, 23,6 mii lei (neluându-se în considerare preţul de piaţă actual), fapt ce denotă prejudicierea bugetului local. Situații analogice celor descrise au avut loc la primăria mun.Soroca şi în anii precedenți, unde în perioada 2009-2014 au fost privatizate în mod gratuit 5 apartamente de serviciu (cu suprafața de 182,6 m.p.), deși valoarea cadastrală a lor constituia 171,4 mii lei. De menționat că, Comisia de privatizare a spaţiului locativ a APL Soroca nu a prezentat pentru auditare documentele justificative care întrunesc prevederile regulamentare privind privatizarea apartamentelor de serviciu nominalizate.

Prin urmare, nerespectarea cadrului legal, precum şi lipsa controlului corespunzător din partea APL asupra modului de gestionare a fondului locativ au determinat înstrăinarea spaţiilor locative de serviciu în mod neregulamentar.

3.5 Cu privire la diferite aspecte aferente gestionării patrimoniului


  • CMC tergiversează aprobarea deciziilor cu privire la gestionarea complexului patrimonial, ceea ce influențează negativ procesul de gestionare a patrimoniului public.

Potrivit Legii nr.436-XVI din 28.12.2006, CMC deține atribuția exclusivă de administrare a bunurilor publice ale municipiului, inclusiv darea în arendă/locațiune, privatizarea bunurilor, precum și stabilirea unilaterală a plăților funciare pentru utilizarea terenurilor proprietate municipală.Din diferite motive, proiectele nu se includ pe ordinea de zi sau nu se examinează, sau nu acumulează numărul necesar de voturi. În consecință, s-a constatat că, în perioada 01.01.2016 - 01.01.2017 această situațieîn mod negativ a influențat procesul de gestionare a resurselor funciare din cauza neperfectării corespunzătoare a relațiilor funciare cu arendașii.

În pofida atribuțiilor menționate, în perioada 01.01.2016-01.01.2017 în cadrul PMC au fost luate în evidență 1105 proiecte de decizie cu toate materialele anexate pentru examinarea lor ulterioară. Ulterior, de către comisiile de specialitate ale CMC au fost propuse în proiectele ordinelor de zi ale ședințelor CMC 839 proiecte de decizie (75%) din numărul total înregistrat. Au fost aprobate pe ordinea de zi 818 proiecte de decizie, din care au fost adoptate 351 decizii (43%), remise spre reexaminare – 361 decizii (44%), iar 106 proiecte nu au acumulat numărul de voturi necesar aprobării. Din proiectele menționate,conform datelor DGAURF, au făcut parte și proiectele cu privire la stabilirea relațiilor de arendă (205 proiecte), precum și de vânzare-cumpărare/privatizare a terenurilor municipale (77 proiecte), din care au fost aprobate 102 decizii (49%) și, respectiv, 24 decizii(31%).



  • Contrar prevederilor art.77 alin.(2) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, CMC nu a prelungit termenul de valabilitate pentru o bună parte din contracteleexpirate de arendă a terenurilor, astfel, nu au fost asigurate drepturile și obligațiunile părților contractante, fiind determinat riscul neîncasării plății de arendă în mărimea și în termenele stabilite. Ținând cont de faptul că agenții economici utilizează terenul în continuare, o parte din ei achită arenda în baza contractelor expirate, iar alții le folosesc gratuit, prin ce se prejudiciază bugetul municipal. Din SIA al DGAURF privind evidența contractelor de arendă se atestă situația că pentru 110 contracte termenul de valabilitate a expirat, inclusiv termenul de prescripție a lor, dar în bugetul municipal au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 695,1 mii lei. La rândul său, PMC nu a întreprins măsurile necesare prevăzute de art.904 și art.906 alin.(1) lit.c) din Codul civil222 referitor la rezilierea contractelor sau prelungirea lor.

  • Deși, conform prevederilor art.10 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, circuitul civil al bunurilor din domeniul public este interzis, deci acestea nu pot fi înstrăinate nici prin privatizare, nici prin depunere în capitalul social al unei persoane juridice, DGAURF, la examinarea cererilor de privatizare a terenurilor aferente construcțiilor private, nu verifică domeniul din care face terenul, nici prin examinarea deciziilor anterioare ale CMC, nici prin verificarea înscriilor din RBI, promovând decizii în detrimentul interesului public.

Cu toate că în Raportul de audit aprobat prin HCC nr.30 din 26.07.2016 s-a indicat că „IP „Liceul de Limbi Moderne și Management de Învățământ”, deținând în folosință terenul (de 0,8035 ha, nr.cad.: 0100417107, situat pe str. Petru Rareș, 39) aferent obiectivelor private (trecute în prorietatea acestuia în baza deciziei instanței de judecată, fără a achita prețul acestora în bugetul municipal), a solicitat procurarea acestuia și a unui teren adiacent cu suprafața de 0,12 ha cu ieșire la str.Pruncul (care este atribuit domeniului public conform deciziei CMC223)”, DGAURF nu a verificat domeniul din care fac parte terenurile în cauză nici în anul 2017. Astfel, la solicitările din 11.10.2017 și din 18.10.2017 aleIP „Liceul de Limbi Moderne și Management de Învățământ”, DGAURF a răspuns că își menține răspunsul nr.01/1-08-370 din 19.02.2016, prin care informa că „terenul cu nr.cad.0100417107 poate fi supus vânzării-cumpărării la preț normativ, iar terenul de 0,12 ha – la un preț specificat în-un raport de evaluare”.

Cele relatate denotă că angajații DGAURF și persoanele de conducere din cadrul acesteia dau dovadă de incompetență în gestionarea patrimoniului public. Astfel, terenul cu nr.cad.0100417107,cu suprafața de 0,8035 ha, conform deciziei CMC nr.6/19-1 din 25.10.2012, face parte din domeniul public, ca și terenul de 0,12 ha din terenul cu nr.cad. 0100417802 (suprafața totală de 0,2953 ha conform datelor RBI și 0,3079 ha conform datelor Deciziei CMC). De asemenea, la examinarea cererii menționate mai sus, DGAURF nu a aplicat prevederile art.4 alin.(9) din Legea 1308-XIII din 25.07.1997, care prevede vânzarea la preț normativ doar a terenului aferent construcțiilor, nu și a celui care nu este necesar pentru deservirea construcțiilor și care se vinde la licitație. Astfel, auditul relevă că cel puțin un teren cu suprafața de 0,123 ha din terenul cu nr.cad. 0100417107 nu este necesar pentru deservirea construcției și urmează a fi transmis în fondul de rezervă funciară și format ca bun imobil separat.



  • APL din com. Rădeni nu dispun de o strategie aprobată privind gestionarea patrimoniului public și nici de statutul comunei, aprobat în mod corespunzător224. Lipsa planificării bine determinate a teritoriului a generatun conflict între APL și un grup de locuitori ai comunei care nu au fost de acord cu scoaterea la vânzare a unor terenuri proprietate publică.Astfel, potrivit prevederilor art.9 alin.2) lit.d) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, APL urma să întocmească proiectul de listă a bunurilor proprietate a UAT nepasibile de privatizare şi să prezinte acest proiect organului abilitat, însă Primăria com. Rădeni nu a prezentat auditului această listă.



3.6Cu privire la managementul evidenței contabile și relevanța raportării financiare


În conformitate cu prevederile cadrului legal-normativ225, sunt stabilite regulile privind ţinerea evidenţei contabile și raportarea financiară pentruautoritățile/instituțiile bugetare. Rezultatele verificărilor efectuate la autoritățile auditate asupra conformității şi veridicităţii raportării patrimoniului public denotă admiterea aceloraşi iregularităţi, atestate şi în perioadele anterioare, care sunt cauzate de neînregistrarea integrală a patrimoniului în evidenţa contabilă și de neimplementarea recomandărilor auditurilor/controalelor anterioare în vederea remedierii neregulilor etc.Astfel au fost constatate următoarele situații:

  • 7APL226nu au asigurat contabilizarea conformă a angajamentelor ce revin persoanelor care dețin în folosință terenuri proprietate publică, precum şi a soldurilor datoriilor la data raportată privind relaţiile de arendă/folosinţă și vânzarea terenurilor etc., prin ce nu au fost respectate prevederile regulamentare227, ceea ce generează riscul de neonorare de către agenții economici a obligațiilor asumate. APL nu au aplicat pârghiile corespunzătoare în vederea calculării penalităților de întârziere sau altor sancțiuni prevăzute de cadrul legal-normativ. Astfel,valoarea creanțelor din locațiunea activelor neutilizate și din arenda/folosința patrimoniului public conform situației din 01.01.2017 au constituit suma totală de 59,6 mil.lei228, acestea însă nu au fost înregistrate în rapoartele financiare.

  • Primăria mun.Bălti a raportat,la situația din 31.12.2016, la contul contabil 415„Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul tarii, de rând cu valoarea patrimoniului transmis în gestiune economică către ÎM și valoarea patrimoniului gestionat de către instituțiile bugetare subordonate primăriei, dublând astfel neargumentat valoarea patrimoniului public din situațiile financiare a primăriei cu 449,0 mil.lei, care în realitate nu reprezintă investiții sub formă de patrimoniu, investite de fondator în entitățile fondate, ci este nemijlocit valoarea reală a patrimoniuluice aparține instituțiilor bugetare.

  • Nepreocuparea punctuală a APL din 107 UAT229 asupra deținerii informațiilor veridice și complete asupra bunurilor imobile proprietate a UAT, manifestată prin neconfruntarea datelor situațiilor patrimoniale proprii cu organele cadastrale, nerespectarea art.17 alin.(1) și alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 și normelor de efectuare a inventarierii230, au cauzat necontabilizarea și raportarea bunurilor imobile înregistrate în RBI ca proprietate a APL: terenuricu suprafața totală de 91,5 mii ha și construcții / încăperi izolate – în total 127 de obiecte cu suprafața de 21,8 mii m.p. De menționat căla 28.12.2017, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.163231, a întrodus modificăriîn pct.1.4.5 din Normele metodologice privind modul de estimare a terenurilor,fiind stipulate reguli generale de evaluare și reevaluare a bunurilor.

  • Lipsa evidenţei fondului locativ la APL dinmunicipiile Bălți, Edineț și Soroca, precum şi evidenţa neconformă a acestuia la ÎM au determinat raportarea neautentică a situațiilor patrimoniale, cu denaturarea dării de seamă.

Astfel, nerespectarea prevederilor regulamentare232de către 2 UAT233privind evidenţa fondului locativ transmis în administrare ÎM234 a cauzat neînregistrarea BI în evidenţa contabilă a UATşi în rapoartele financiare ale acestora în sumă totală de 331,4 mil.lei.

Totodată, lipsa evidenţei corespunzătoare şi neefectuarea inventarierii fondului locativ au denaturat datele din rapoartele financiare ale APL privind valoarea patrimoniului public, ceea ce a afectat gestionarea conformă,în așa fel cauzând neacumularea veniturilor respective din proprietate. Astfel, probele de audit relevă că, deși în UAT nominalizate s-au constatatminimum 580 de apartamente neprivatizate din 183 de blocuri de locuințe, APL din mun.Edineț și mun.Soroca235, nedocumentânddarea în chirie a acestora, nu au întreprins măsurile regulamentare236 privind acumularea mijloacelor necesare efectuării lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a fondului locativ, ca urmare nefiind stabilite plăți pentru chiria apartamentelor, prin ce nu au fost respectate prevederile art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

În acelaşi timp, valoarea fondului locativ de 331,4 mil.lei, înregistrată în evidenţa ÎM menționate, nu este veridică, deoarece această valoare nu a fost diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat,neținând astfel cont de prevederile legale237. Prin urmare, numai în anii 2013-2016 au fost privatizate 114 apartamente cu valoarea lor de privatizare (calculată de către Comisia de privatizare) în sumă de 1,1 mil.lei.

Concomitent, s-a constatat că datele înregistrate în evidența primăriei mun.Bălți privind evidența fondului locativ la 01.11.2017 diferă de datele ÎM „GLC” Bălți cu 4,6 mil.lei. Aceste situații sunt cauzate de faptul ca nu există o metodologie de determinare a suprafețelor și a valoriilocuințelor neprivatizate și privatizate care ar reglementa clar această modalitate.



  • Se reiterează neasigurarea administrării conforme a procesului de gestionare a bunurilor publice din mun.Bălți privind încasarea veniturilor din locațiune.Astfel, în comparație cu anii precedenți, misiunea de audit a constatat că situația privind încasarea creanțelor din locațiune la primăria mun.Bălți nu s-a ameliorat, dimpotrivă, s-a înrautățit, având tendința de creștere de la 8,0 mil.lei până la 8,3 mil.lei în perioada 01.01.2016 - 01.01.2017 şi, drept urmare, unele creanţe deja nu mai pot fi onorate în modul stabilit.Cele mai considerabile creanțe sunt înregistrate la aparatul primăriei mun.Bălți – 6575,5 mii lei, urmată de Direcția Învățământ, Tineret și Sport – 1240,5 mii lei, și Secția Cultură – 701,1 mii lei.

  • Procedura de evidență a contractelor de arendă a terenurilor și a plăților aferente nu asigură controlul eficient asupra încasării depline și în termenele prevăzute de contract a veniturilor bugetare.

Conform reglementărilor interne238, DGAURF este responsabilă de controlul asupra respectării clauzelor contractuale funciare, inclusiv a celor ce vizează datoriile, de efectuarea plăților în termen pentru arenda, vânzarea-cumpărarea terenurilor, de respectarea scadențelor stipulate în contracte. Dar, din lipsă de responsabilitate, Direcția în cauză nu și-a onorat pe deplin aceste obligațiuni. Deși la momentul semnării contractului de arendă, locatarii s-au angajat să efectueze plățile stabilite conform termenelor stipulate în contract, auditul atestă o stare perpetuă consemnată de sporirea restanțelor pentru locațiune, inclusiv a celor cu termenul de achitare expirat.

Potrivit informațiilor prezentate de Trezoreria de Stat, pe parcursul anului 2016 veniturile PMC, încasate în urma dării în arendă/locațiune a bunurilor imobile proprietate publică, au însumat 26488,9 mii lei. Totodată, datele prezentate de DGAURF denotă că veniturile încasate în urma dării în arendă au însumat 22762,9 mii lei și pentru folosință 3166,1 mii lei, sau cu 559,9 mii lei mai puțin decât în informația prezentată de Trezoreria de Stat.

DGAURF ține evidența plăților aferente administrării fondului funciar prin intermediul „Sistemului informațional de management al plăților funciare municipale Universul Accounting” (în continuare – SIA UA), care a fost elaborat și implementat de un agent economic (c/f 1003600116460) în anul 2004, nefiind îmbunătățit și modernizat timp de mai bine de 10 ani. Pe parcursul anilor 2016-2017, acest program a funcționat defectuos, DGAURF nefiind preocupată de corectitudinea și plenitudinea evidenței datelor justificative cu privire la totalitatea contractelor de arendă, de vânzare-cumpărare a terenurilor, precum și plăților aferente lor. Se relevă că persoana responsabilă de evidența contractelor și înregistrarea lor în baza de date informațională nu este desemnată din partea DGAURF, datele fiind introduse de orice persoană din cadrul direcției. Din motivele enunțate mai sus, auditului nu i-au fost prezentate probe suficiente ce ar justifica totalitatea operațiunilor cu privire la contractele de arendă valabile și expirate, suprafața dată în arendă, cuantumul plății anuale calculate și achitate, restanțele formate etc.

La data de 01.01.2017, în total în baza de date menționată au fost înregistrate 1732 de contracte încheiate conform deciziilor CMC, în arendă fiind transmise terenuri municipale cu suprafața de 1748,07 ha. Situația privind plățile și datoriile aferente arenzii funciare, inclusivreferitor la contractele care au o destinație anumită, se prezintă în tabelul de mai jos:



Destinația contractelorde arendă înregistrate la situația din 01.01.2017

Nr. contractelorde arendă

Suprafața transmisă în arendă, ha

Datorii la 01.01.2016, mii lei

Calculat în anul 2016

Achitări, mii lei

Datorii la 01.01.2017, mii lei

Contracte total

1732

1748,07

10174,6

32793,5

22762,8

20205,3

Inclusiv:



















Pentru construcții

216

87,74

5119,1

14463,0

9290,5

10291,5

Sursă:Informația DGAURF.
Potrivit datelor prezentate de DGAURF, se relevă că valoarea totală a datoriilor (plăților) la sfărșit de an a crescut considerabil, cu 10030,4 mii lei (50%), față de începutul anului.

De asemenea, se atestă că managementul DGAURF nu a stabilit proceduri de control intern relevante și suficiente care ar oferi asigurarea rezonabilă cu privire la plenitudinea înregistrării contractelor de arendă și a plăților aferente, precum și nu a efectuat verificările în acest sens (inclusiv prin contrapunerea contractelor înregistrate cu rezultatele inventarierii patrimoniului). În susținerea constatării de mai sus se denotă că, urmare a analizei datelor DGAURF privindîncheierea contractelor de arendă în anul 2016, auditul a stabilit că au fost încheiate 77 de contracte de arendă funciară pentru terenuri municipale cu suprafața de 33,54 ha. Suma anuală care urma a fi încasată constituie 1010,4 mii lei.

Totodată, neaplicând regulile de bază ale evidenței contabile, în programul de evidență a plăților de arendă pentru anul 2016 au fost calculate plăți în sumă de 3575,7 mii lei. Situația se datorează, în unele cazuri, reflectării în baza de date la capitolul „calculat pentru perioada” a sumelor pe întreaga perioadă a contractului, și nu pentru anul 2016. Astfel, se atestă situații paradoxale când pentru perioada anului de referință au fost calculate plăți de arendă cu 2565,3 mii lei mai mari decât cuantumul anual stabilit în totalitatea contractelor încheiate în acest an. Din sumele calculate spre plată, au fost achitate plăți privind arenda funciară în sumă de 1607,5 mii lei. Potrivit datelor prezentate de către DGAURF, datoria agenților economici la sfârșitul anului 2016 constituie 1905,2 mii lei. Totodată, un calcul aritmetic simplu denotă că datoria urma să constituie 1968,2 mii lei, sau cu 63,0 mii lei mai mult.

Astfel, auditul își exprimă neîncrederea în veridicitatea și exactitatea datelor privind calcularea și achitarea plăților de arendă, precum și privind datoriile și creanțeleaferente.Prin urmare, nu este asigurată monitorizarea eficientă a îndeplinirii condițiilor contractuale de către arendași.



  • În cazul relațiilor de arendă a terenurilor cu nr.cad.0100313818 șinr.cad.0100313819 auditul a constatat că la 21.07.2007, în baza deciziei CMC nr.71/20-7 din 21.06.2007, PMC a încheiat cu SRL „Teodolit”, pe termen de cinci ani, contractul de arendă funciară nr. 4740/2007 a două loturi de pământ din str. Mihail Sadoveanu, cu suprafața totală de 1,0 ha239, mărimea arendei fiind stabilită în sumă de 938,3 mii lei/an. Astfel, pe parcursul a cinci ani urmau a fi achitate în bugetul municipal plăți de 4691,5 mii lei.

De asemenea, în baza deciziei CMC nr.71/20-5 din 21.06.2007, conform contractului de arendă nr.4739/2007 din 21.06.2007 a fost dat în arendă SRL „Glorinal Imobil”, pe un termen de 11 ani, lotul de pământ cu nr.cad.0100405053 din Calea Orheiului, cu suprafața de 0,61 ha240. De menționat că, contractul de arendă respectiv nu a fost prezentat auditului, responsabilii din cadrul DGAURF stabilind lipsa acestuia în arhiva subdiviziunii.

Auditul denotă că datele prezentate de DGAURF privind persoana ce a efectuat în anii 2007-2011 achitările în sumă totală de 1867,4 mii lei și,respectiv, de 1917,1 mii lei pe ambele contracte sunt contradictorii. Astfel, într-o informație prezentată se indică că achitările pe ambele contracteau fost efectuate de SRL „Glorinal Imobil”, iar în alta – că achitările pe un contract au fost efectuate de SRL „Teodolit”.

La 25.10.2012 CMC, contrar prevederilor Legii privind achizițiile publice și neținând cont de faptul că tranzacția aprobată nu putea fi executată prin sistemul trezorerial, a adoptat decizia nr.6/18 „Cu privire la transmiterea în proprietatea mun. Chișinău a unor apartamente din contul stingerii datoriei la plata pentru arenda funciară”, prin care s-a acceptat transmiterea de către SRL „Glorinal Imobil” în proprietate municipală a trei apartamente cu o suprafață totală de 275,7 m.p. din blocurile de locuințe din str.Valea Trandafirilor nr.6/1, în schimbul stingerii datoriei pe contractele de arendă nr.4740/2007 şi nr.4739/2007 din 21.06.2007, cu recalcularea ulterioară de către Direcţia funciară a plăților de arendă ținând cont de data transmiterii apartamentelor.

Urmare a examinării acestei decizii, se relevă că contractele de arendă funciară au expirat la data de 21.06.2012 și nu au fost prelungite. La situaţia din 03.06.2013, datoriile în conformitate cu contractele menționate constituiau în total 3,22 mil.lei, dar suma respectivă nu este indicată în Decizia CMC. Se atestă că, în contextul celor expuse, preţul 1 m.p.. de spaţiu propus constituia 11,67 mii lei, sau circa 720 euro/m.p. (66,2 mii euro pentru unapartament), în timp ce pe piaţă existau oferte şi de 460 euro/m.p.241. Dacă PMC ar fi aplicat procedura legală de achiziție, ar fi putut să procure locuințele cu o suprafață egală cu cea transmisă de SRL „Glorinal Imobil” cu circa 2011,8 mii lei242, sau cu 1205,6 mii lei mai puțin. La 22.11.2012 PMC243 a aprobat Acordul nr.1 din 22.11.2012, încheiat între SRL „Glorinal Imobil” (c/f 1002600015739) și DGLCA a CMC, obiectul contractului fiind transmiterea apartamentelor din blocurile de locuit din str. Valea Trandafirilor nr. 6/1 în schimbul stingerii datoriei agentului economic față de bugetul local, în sumă de 3217,4 mii lei.

Ulterior, în baza actului nr.15-VT/IV din 29.11.2012, SRL „Glorinal Imobil” a transmis în proprietate CMC, în gestiunea DGLCA, trei apartamente din str. Valea Trandafirilor nr.6/1 cu suprafața totală de 269,8 m.p., tranzacția fiind documentată cu factura de expediție seria HA nr.2110084 doar la 31.05.2013. Astfel, a fost creată o situație confuză privind data transmiterii reale a apartamentelor, care până în prezent nu sunt înregistrate în evidența contabilă a DGLCA, iar PMC nu a stins până la finalizarea auditului datoriile pentru arenda funciară.

Potrivit informației din RBI, două apartamente cu suprafața de 89,3 m.p. și de 89,5 m.p. au fost înregistrate la 29.07.2013 în proprietate municipală, iar apartamentul cu suprafața de 91,0 m.p. a fost înregistrat la 11.11.2013 în proprietate privată244. În acest context se denotă că apartamentele au fost repartizate în baza Dispozițiilor Primarului General245 către trei familii, primarul depășindu-și astfel atribuțiile de serviciu prin preluarea competențelor CMC246. De menționat că toate apartamentele au fost repartizate cu diferite statute, unul fiind transmis cu statut de cămin, altul – pentru domiciliere permanentă, iar al treilea – pentru domiciliere, cu condiția transmiterii către PMC, cu titlu gratuit, a 2 apartamente din str. Buiucani, auditului nefiindu-i prezentate probe privind executarea acestei condiții.


  • Administrareaplăţilor pentru arenda terenurilor se efectuează de PMB cu admiterea deficienţelor generate de ținerea neautentică a bazei de date, exprimată prin lipsa controlului şi a reglementărilor interne privind conţinutul registrelor de evidenţă a calculelor şi plăţilor de arendă,fapt ce a determinat raportarea neautentică a situațiilor patrimoniale, cu denaturarea dării de seamă și formarea creanțelor raportate în sumă de 7998,3 mii lei. Probele de audit denotă că APL din mun.Bălţi nu au întreprins măsurile necesare pentru a colecta în termenele corespunzătoare sumele calculate pentru arenda terenurilor. Datoriile la acest compartiment au crescut de la 3635,9 mii lei (la 01.01.2014) până la 7998,3 mii lei (la situaţia din 01.01.2017), nivelul creşterii constituind 220%.

  • Auditul denotă că modalitățile de atribuire a bunurilor publice în arendă funciară urmau a fi bazate pe principiile de transparența și competitivitate, aducând venituri în bugetul instituției. În acest sens, procedura de licitație publică este expres prevăzută de lege în cazul înstrăinării, concesionării, dării în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a UAT247.

Echipa de audit constată că în perioada 2016-2017 PMC nu a desfășurat licitații/concursuri pentru atribuirea în arendă/vînzarea terenurilor municipale, deși CMC a aprobat componența nominală a comisiei pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor și concursurilor funciare, ceea ce determină gestionarea ineficientă a terenurilor publice, condiționează acumulări reduse de venituri bugetare,precum și, în unele cazuri, chiar sporește riscul de creștere a indicatorilor de fraudă.

O altă problemă este arenda terenurilor aferente destinate exploatării şi deservirii obiectivelor existente. În acest caz stabilirea suprafeței terenurilor aferente și adiacente este pusă pe seamă DGAURF, la cererea arendașilor. În context se denotă că în dosarele prezentate spre verificare nu se regăsesc documentele care ar justifica suprafețele terenurilor stabilite ca aferente. Auditul relevă că o astfel de formă de gestionare a fondului funciar, cum este arenda, în multe cazuri reprezintă o etapă intermediară în schemele mai ample de privatizare a terenurilor prin ocolirea procedurii legale de licitație. Analiza efectuată de audit demonstrează că terenurile vândute în asemenea cazuri sunt înstrăinate în mod ineficient la preț normativ, deși legislația existentă prevede că terenurile care, după parametri şi amplasare, pot fi formate ca bun imobil de sine stătător se vând prin concurs sau la licitaţie248. În consecință, privatizarea terenurilor aferente la prețul normativ, fără justificarea bine argumentată a suprafețelor necesare asigurării procesului tehnologic al arendașilor, contribuie la diminuarea încasărilor în bugetul municipal. Astfel, auditul a stabilit că pe parcursul anului 2016 au fost vândute terenuri,date anterior în arendă, cu suprafața de 1,9792 ha la preț normativ,deși contractele de arendănu erau expirate. Urmare aacestor operațiuni, au fost calculate plăți în bugetul municipal în sumă de 3468,2 mii lei. Auditul denotă că, dacă aceste terenuri ar fi fost vândute la prețul de piață (18,0 mii euro un ar249), bugetul municipal ar putea fi suplinit cu venituri estimate în sumă de 73,0 mil.lei.

În baza de date a DGAURF au fost identificate 216 contracte de dare în arendă a terenurilor pentru proiectarea și construirea diferitor obiective cu suprafața totală de 87,7417 ha.În acest caz,la expirarea contractului de arendă, proprietarul terenului (municipalitatea) nu-l va mai putea utiliza în alte scopuri, peacestafiind deja amplasate construcții proprietate privată, astfel fiind imposibilă darea în arendă altor persoane decât proprietarilor construcțiilor individuale, ceea ce denotă gestiunea ineficientă a acestor terenuri. Ulterior, după darea în exploatare a construcțiilor, acest teren este privatizat aplicând coeficienți de diminuare a prețurilor pentru terenurile aferente, ceea ce determină ratarea veniturilor în bugetul municipal. Analizainformației prezentate de către PMC denotă că, pentru aceste terenuri pe parcursul anului 2016 au fost achitate plăți de arendă în mărime de 9290,5 mii lei, fiind înregistrate la 01.01.2017 datorii considerabile de 10291,6 mii lei. Totodată, vânzarea acestor terenuri la prețul normativ poate aduce în bugetul municipal mijloace financiare în cuantum de cel mult 183,6 mil.lei250. Prețul de piață al acestor terenuri este de cel puțin 1,4 mlrd. lei251 și ar putea să crească până la 3,2 mlrd.lei252.

În confirmarea celor expuse, auditul a stabilit cazuri de vânzare a terenurilor din cele date în arendă la un preț normativ253. Suprafața terenurilor date în arendă pentru construcție care sunt deja înstrăinate este de 2,1958 ha, două din acestea fiind acaparate ilegal, fără a fi înregistrate construcții pe acestea254.

De menționat că, verificând extrasele din RBIauditul nu a stabilit amplasareaunor construcții în cazul terenurilor cu suprafața de 13,8318 ha aferentăla 30 contracte de arendă funciară pentru construcție.

Totodată, auditul a stabilit și unele terenuri care, potrivit datelor RBI, sunt date în arendă, dar acestea nu se regăsesc în baza de date prezentată spre auditare de către DGAURF, cu suprafața de 0,1013 ha255. De menționat că, un contract este cu termenul expiratla 18.08.2008, dar dreptul de grevare până în prezent nu este stins în RBI.



  • Administrarea fondului funciar municipal Chișinău este dominată, cu precădere, de practica privatizării terenurilor adiacente ca aferente.

Conform datelor Trezoreriei teritoriale Chişinău, în a.2016, în bugetul municipal au fost încasate venituri din vânzarea terenurilor în sumă totală de18333,3 mii lei, pe când în evidența analitică a DGAURF a fost înregistrată suma de 17003,6 mii lei,sau cu 1329,7 mii lei mai puțin.

De asemenea, conform datelor SIAprivind contractele de vânzare, la 01.01.2016datoriileconstituiau 5589,7 mii lei, iar la 01.01.2017 erau de 2304,4 mii lei, având o scădere esențială în sumă totală de 3285,3 mii lei, urmare a unor măsuri înterprinse de factorii de decizie.

Totodată, efortul depus nu a asigurat regularitatea operațiunilor de vânzare-cumpărare a terenurilor. Astfel, contrar prevederilor legale256 care stipulează că vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează cu achitarea preţului la o plată unică sau în rate, cu achitarea a cel puţin 50% din preţul terenului,în a.2016 PMC a încheiat 20 contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor aferente257 cu suprafața totală de 1,022 ha, în sumă de 503,3 mii lei, acestea nefiind achitate în bugetul municipal.

De emenționat că unii agenți economici nu și-au onorat obligațiunile privind achitarea în termen a plăților la cumpărarea terenurilor municipale. Astfel:



  • terenul cu nr.cad. 0100115007, de 9,792 ha, vândut pentru exploatarea bazei de producție în a.2005 cu 1999,1 mii lei, aachitat ultima ratăîn a.2016 (75,0 mii lei);

  • terenul cu nr. cad. 0100505138, de 7,947 ha, vândut în a.2013 cu7300,8 mii lei, a achitat ultima ratăîn a.2016 (1173,8 mii lei);

  • terenul cu nr.cad.0100504102, de 5,83 ha, vândut în a.2007 cu1785,3 mii lei, în a.2016 au fost achitate mijloace bănești în sumă de 100,4 mii lei, restanța la 01.01.2017 constituind 479,8 mii lei, sau 26,8% din totalul sumei contractuale;

  • terenul cu nr.cad.0100308010, de 3,0954 ha, vândut în a.2014 cu4066,5 mii lei, în a.2016 au fost achitate mijloace bănești în sumă de 677,8 mii lei, restanța la 01.01.2017 constituind 847,2 mii lei;

  • terenul cu nr.cad.0100306203, de 1,5599 ha, vândut în a.2016 cu2448,3 mii lei, achitate în același ani.

Auditul denotă că toate terenurile menționate (cu suprafașa de la 1,6 ha pînă la 9,8 ha) au fost vândute la prețul normativca terenuri aferente construcțiilor existente, deși în dosarele prezentate spre verificare lipseau documente care ar justifica că aceste suprafețe a terenurilor sunt necesare deservirii construcțiilor existente, ceea ce determină riscul că de fapt o parte a acestor terenuri sunt adiacente și urmau a fi trecute în rezerva funciară a mun.Chișinău.

  • Neregulile în administrarea terenurilor proprietate publică a UAT aferente întreprinderilor şi obiectivelor private s-au soldat cu formarea unor creanțe semnificative.

Deși,la situația de 01.01.2017, CMC a stabilit unilateral plata de folosință a terenurilor cu suprafața totală de 184,58ha pentru 203 persoane juridice și fizice, din partea autorității nu au fost depuse eforturi suficiente în vederea încheierii contractelor respective de arendă funciară. Pentru a. 2016 a fost calculată plată de folosință în sumă de 10,5 mil.lei, fiind achitată în sumă de 3,1mil.lei. La 01.01.2016datoriile au fost înregistrate în sumă de 23,8 mil.lei, iar la 01.01.2017 – de 31,2 mil.lei. Situația în cauză include riscul de acumulare a datoriilor considerabile privind plata pentru folosință și neîncasarea acestora pe viitor.

Analizând informația referitor la achitarea plății de folosință a terenurilor, s-a stabilit că pentru 140 de terenuri cu suprafața de 107,8 ha, pe parcursul a.2016 nu a fost achitată plata respectivă, acumulându-se datorii la 01.01.2017 în sumă de 26,6 mil.lei, din care, datoriile pentru perioadele anterioare (la 01.01.2016) constituiau 18,8 mil.lei. Astfel, se denotă că arendașii acestor terenuri sistematic nu achită plata pentru folosirea terenurilor. Majoritatea rău-platnicilor sunt coperative sau asociații de garaje, precum și unii agenți economici care folosesc suprafețe de teren de la 1,0 ha până la 10,0 ha258.

Astfel, în mun.Chișinău sunt înregistrate 122 CCG cu suprafața totală de 108,18 ha. În a.2016 în bugetul municipal au fost achitate mijloace bănești pentru folosirea acestor terenuri în sumă de 2,1 mil.lei, calculate fiind 7,9 mil.lei. La 01.01.2017 datoriile constituiau 19,1 mil.lei, crescând față de 01.01.2016 cu 5,78 mil.lei. CMC a formalizat relațiile funciare pentru 45,9 ha deținute de CCG, încheind 62contracte de arendă funciară, iar 62,28 ha de terenuri suntfolosite de CCG în lipsa contractelor de rigoare. În acest sens, auditul relevă existențaunei situații problematice la capitolul achitarea plății de folosință stabilite de CMCpentru acești beneficiari în baza art.101 din Legea nr.1308-XIII din25.07.1997.

Un exemplu de gestionare neconformă de către PMC a terenurilor ocupate de CCG reprezintă terenul din str.N.Dimo nr.32 (APG nr.134). Potrivit Deciziei CMC nr.9/23 din 30.07.2010259, terenul cu suprafața de 0,27 ha a fost dat în folosință Asociației proprietarilorde garaje nr.134.În RBI acest teren a fost înregistrat cu suprafața de0,2989 ha, diferența constituind 0,0289 ha, deci urma să fie modificată plata de folosință a acestuia de la 24,4 mii lei până la 27,0 mii lei. Modificarea sumei contractuale nu a fost efectuată, ceea ce a cauzat calcularea eronată a plății pentru folosirea terenului și diminuarea acesteia cu 18,9 mii lei (pentru perioada 01.08.2010 – 31.10.2017).

Totodată, deși APG nr.134 s-a adresat către PMC cu solicitarea de a încheia contractul260 de arendă funciară, acesta nu a fost încheiat, în scimb a fost aprobată decizia CMC de stabilire unilaterală a plății pentru folosirea terenului până la încheierea contractului de arendă funciară. Neîncheierea contractului cu asociația menționată și nestipularea obligațiunilor și drepturilor părților au condus la încheierea de către APG nr.134 a unor contracte cu persoane terțe în privința construcției mai multor obiective261deasupra garajelor existente, nefiind solicitat acordul proprietarului terenului. Urmare adeplasării la fața locului, echipa de audit a stabilitcă o construcție ridicată pe acestegaraje depășește hotarele lotului, extinzându-se în zona verde. La solicitarea auditului de a efectua măsurările respective a terenului ocupat abuziv, DGAURF nu a întreprins nicio măsură, fiind imposibilă astfel stabilirea prejudiciului adus bugetului municipal.


  • Potrivit datelor prezentate de DGLCA,în evidență operativă sunt luate 18 decizii ale CMC ce țin de relațiile funciare cu agenții economici în urma cărora municipalitatea urma să obțină locuințe sociale. Auditul specificăcă nu există criterii bine definiteîn acest sens, în decizii nefiind indicate suprafața apartamentelor care urmează a fi transmise în proprietate, cel mai des utilizându-se un anumit procent din totalul locuințelor construite, ceea ce este un indicator foarte abstract. Bunurile viitoare care urmau/urmează a fi transmise nu sunt considerate de către APL dreptcreanțe și nu sunt reflectate în evidența contabilă. Potrivit datelor prezentate, din totalul deciziilor care prevedeau transmiterea apartamentelor, au fost înregistrate în evidența operativă 5 cazuri de transmitere a apartamentelor în sumă totală de 15,5 mil. lei, nefiind determinată valoarea reală a terenurilor transmise.

Analiza datelor prezentate a constatat că, deși în RBI este înregistrată obligaţia arendaşilor terenului cu nr.cad. 0100415014, din str. Carierei nr.5, să transmită municipiului mai multe apartamente262, această obligație nu se conține în informația oferită de DGLCA. Această situație denotă faptul că nimeni nu va urmări executarea cu strictețea acestei condiții contractuale, care poate fi „dată uitării” în orice moment convenabil. Oastfel de atitudine a autorităților locale, în opinia auditului, va lipsit persoanele social-vulnerabile263 de dreptul la un spațiu de locuit social, încălcându-le drepturile lor fundamentale264.

Astfel, din lipsa evidenței contabile și, în unele cazuri, în lipsă totală de informație, auditul este în imposibilitate de a determina plenitudinea executării deciziilor respective, unele datînd din anul 1997, precum și conformitatea executării operațiunilor ce țin de respectarea acestor decizii, fiind necesară o misiune de audit specială în acest sens.



  • Practicile privind dotarea ÎM cu patrimoniu public de către CMB contravin principiilor normelor prudențiale în materie de gestiune economică, la origine aflându-se unele decizii ale fondatorului (APL), care în unele cazuri au majorat neargumentat valoarea fondurilor publice transmise ÎM (din contul TVA), iar în alte cazuri au contribuit la raportarea unor rezultate financiare neargumentate. În acest sens se relevăcă, CMB prin dotarea, returnarea și ulterior redotarea ÎM „Asociația Piețelor mun. Bălți” cu patrimoniu public în perioada 2011-2012, în lipsa unor norme prudențiale în materie de gestiune economică și de conformare fiscală, a contribuit la majorarea neargumentată a valorii patrimoniului public cu 4,4mil.lei, iar aceasta, în final, a contribuit la majorarea cheltuielilor raportate de către ÎM (prin uzura majorată a fondurilor fixe).




Kataloq: UserFiles -> File -> 2018
2018 -> Lista organismelor dăunătoare ale căror introducere şi răspîndire în Republica Moldova sînt interzise, în cazul în care acestea sînt prezente la anumite plante sau produse vegetale
2018 -> Lista organismelor dăunătoare ale căror introducere şi răspîndire în Republica Moldova sînt interzise, în cazul în care acestea sînt prezente la anumite plante sau produse vegetale
2018 -> Raportul auditului performanței Fondului republican și fondurilor locale de susținere socială a populației sinteza
2018 -> Raportul auditului conformității executării bugetelor unităților administrativ-teritorialedin raionul Dubăsari pe anii 2015-2016 Martie 2018
2018 -> Raportul auditului de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova
2018 -> Financont moldova romani electricity interconnection docx
2018 -> Standardul Internaţional de Raportare Financiară 16 Contracte de leasing
2018 -> Raportul auditului conformității asociat auditului performanței „Managementul serviciilor publice de transport urban și impactul fiscal bugetar al acestora
2018 -> Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2017 Lista acronimelor
2018 -> Raportul auditului situațiilor financiare ale Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității la 31 decembrie 2017

Yüklə 1,45 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   20




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə