B comunicarea/notificarea de acte judiciare şi extrajudiciare îN/ din statele terţe ne-membre ale uniunii europene



Yüklə 20,54 Kb.
tarix18.01.2019
ölçüsü20,54 Kb.
#100785

B.2. COMUNICAREA/NOTIFICAREA DE ACTE JUDICIARE ŞI EXTRAJUDICIARE ÎN/ DIN STATELE TERŢE NE-MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

 

Noţiuni introductive

 

Comunicarea de acte judiciare şi extrajudiciare în şi din străinătate este formalitatea care are drept scop aducerea acestora la cunoştinţă destinatarilor: părţi, martori sau participanţi într-un proces civil ori comercial - viitor sau pendinte, în statul solicitant.



Actele judiciare sunt cele care se emit pe parcursul soluţionării unui proces civil sau comercial: cereri de chemare în judecată, citaţii, hotărâri, cereri privind căi de atac şi alte acte procesuale.

Actele extrajudiciare sunt cele care nu emană de la instanţele judecătoreşti, însă pot fi folosite în cadrul unui proces civil sau comercial.

Autorităţile competente române vor da curs cererilor autorităţilor străine, primite prin intermediul Ministerului Justiţiei, de a comunica acte de stare civilă române, precum şi copii certificate de pe hotărârile pronunţate în materie de stare civilă, dacă aceste documente se referă la cetăţeni ai statului solicitant.

 

I. Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală prin intermediul căreia autorităţile judiciare române efectuează comunicarea de acte în statele terţe, ne-membre ale UE.



 

La primirea actelor de la autoritatea judiciară română, după controlul de regularitate internaţională, Ministerul Justiţiei le va putea trimite, după caz, în funcţie de existenţa şi prevederile unei convenţii internaţionale: prin poştă, direct destinatarului actului; autorităţii centrale competente din statul solicitat ; sau misiunii diplomatice sau consulare a României din statul solicitat, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

 

II. Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală desemnată să primească din statele terţe, ne-membre ale UE cererile pentru comunicări de acte judiciare sau extrajudiciare formulate de autorităţi competente şi destinate unor persoane fizice sau juridice române.



 

Ministerul Justiţiei va trimite cererea şi documentele-anexă judecătoriei în a cărei rază teritorială locuieşte sau îşi are sediul destinatarul. În funcţie de calea pe care au fost primite cererile - direct de la autorităţi judiciare străine ori prin intermediul misiunilor diplomatice sau consulare -, actul probator al îndeplinirii comunicării va fi transmis de Ministerul Justiţiei pe aceeaşi cale. Judecătoria română solicitată va efectua comunicarea actelor conform normelor de procedură din dreptul intern român. Dovada comunicării se va face prin completarea formularului trimis de autoritatea judiciară solicitantă sau , în lipsa acestuia, prin completarea formularului intern. Documentele ce se cer a fi comunicate unei persoane fizice sau juridice române sunt însoţite de o traducere în limba română. În cazul în care documentele nu sunt traduse, destinatarul poate refuza primirea acestora, cerând ca traducerea să fie efectuată pe cheltuiala autorităţii judiciare solicitante.

 

 Cadrul juridic convenţional :



 

1.     Convenţii/tratate multilaterale

Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965 (la care România a aderat prin Legea nr.124/2003, publicată în Monitorul Oficial nr.265/16.04.2003);

În baza art.2 din Convenţie, Ministerul Justiţiei a fost desemnat ca autoritate centrală care primeşte şi transmite cererile de notificare sau de comunicare în străinătate a actelor judiciare ori extrajudiciare în materie civilă sau comercială.

Lista actualizată a statelor (terţe-nemembre ale UE) parte la Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1964 este la http://hcch.e-vision.nl/index_en.php?act=conventions.status&cid=17



La data actualizării site-ului, statele terţe-nemembre ale UE, contractante la Convenţia de la Haga din 1965 sunt: Albania, Argentina, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Canada, R.P.Chineză, Croaţia, Egipt, Islanda, India, Israel, Japonia, Coreea de Sud, Mexic, Monaco Norvegia, Rusia, Sri Lanka, Elveţia, Macedonia, Turcia, Ucraina, SUA, Venezuela, Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Botswana, Kuweit, Malawi, Pakistan, Saint Vincent şi Grenadines, San Marino, Seychelles.

Cu ocazia aderării la convenţie, România a formulat declaraţia potrivit căreia autoritatea competentă să întocmească dovada de înmânare a actelor judiciare şi extrajudiciare destinatarilor – persoane fizice/juridice cu domiciliul/sediul în România este judecătoria. 

 În baza art.16 alin.3 din Convenţie, România a declarat că agenţii diplomatici şi funcţionarii consulari străini nu pot notifica sau comunica acte judiciare ori extrajudiciare pe teritoriul statului român decât cetăţenilor statului pe care îl reprezintă.

Modalităţi de transmitere a cererilor de asistenţă judiciară internaţională prevăzute de convenţie:

principal - comunicarea directă între autorităţile centrale desemnate de fiecare stat – parte la Convenţie;

facultativ – autoritatea centrală străină transmite cererile de asistenţă judiciară - pe cale diplomatică (consulară) – autorităţii centrale române.




  • În funcţie de calea pe care au fost primite cererile – direct de la autorităţi centrale străine ori prin intermediul misiunilor diplomatice sau consulare – actul probator al îndeplinirii comunicării (dovada de înmânare a actelor judiciare sau extrajudiciare) este transmisă de Ministerul Justiţiei pe aceeaşi cale. 



 2. Convenţii/tratate bilaterale încheiate cu statele terţe, nemembre ale UE

 

În domeniul comunicării de acte judiciare şi extrajudiciare se aplică şi prevederile convenţiilor/tratatelor bilaterale încheiate de România cu următoarele state terţe, nemembre ale UE, care nu sunt contractante la Convenţia de la Haga din 1965: Algeria, Coreea de Nord, Cuba, Maroc, Mongolia, Moldova, Serbia, Siria, Tunisia.



Modalitatea de transmitere a cererilor de asistenţă judiciară internaţională prevăzute de convenţii/tratate este prin intermediul ministerelor de justiţie.
În relaţia dintre România şi statele terţe, nemembre ale UE, care sunt contractante la Convenţia de la Haga din 1965 şi cu care au fost încheiate şi tratate/convenţii bilaterale în domeniul asistenţei judiciare în materie civilă sau comercială (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Egipt, Croaţia, Macedonia, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina) transmiterea cererilor de asistenţă judiciară având ca obiect comunicarea/notificarea unor acte judiciare şi extrajudiciare se efectuează:

fie în baza Convenţiei de la Haga din 1965,

- fie în baza convenţiei/tratatului bilateral (în funcţie de opţiunea statului – parte),

dar cu respectarea întocmai a procedurii prevăzute de convenţia/tratatul respectiv
R.P.Chineză a declarat că aplică – pentru cererile de comunicare - Convenţia de la Haga din 1965 în locul tratatului bilateral.

3. Notă !

Convenţia privind procedura civilă adoptată la Haga la 1 martie 1954, la care România a aderat prin Decretul nr. 81/1971 se mai poate aplica cu următoarele state terţe, nemembre ale UE, care nu sunt contractante la Convenţia de la Haga din 1965 şi cu care România nu a încheiat niciun tratat bilateral: Armenia, Kârgâzstan, Liban, Muntenegru, Surinam, Uzbekistan, Vatican

Modalitatea de transmitere a cererilor de asistenţă judiciară internaţională prevăzută de convenţie este pe cale diplomatică (consulară).




4. Curtoazia internaţională, sub rezerva principiului reciprocităţii

 

În absenţa unui instrument juridic bilateral sau multilateral în domeniul asistenţei judiciare în materie civilă şi comercială (la care România şi un alt stat să fie părţi):



a) actele judiciare sau extrajudiciare emise de autorităţile judiciare române, destinate unor persoane fizice/juridice cu domiciliul/sediul în statul respectiv, sunt transmise de Ministerul român al Justiţiei, prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire sau pe cale diplomatică (consulară), în baza curtoaziei internaţionale.

b) cererile de asistenţă judiciară, formulată de autorităţi judiciare străine, având ca obiect comunicarea unor acte judiciare sau extrajudiciare unor persoane fizice/juridice cu domiciliul/sediul în România, pot fi transmise spre soluţionare, Ministerului român al Justiţiei, pe cale diplomatică (consulară). În această situaţie, asistenţa judiciară va fi acordată în baza curtoaziei internaţionale, cu asigurarea reciprocităţii.





Yüklə 20,54 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə