Bpce tel aviv informatii economice din israel in luna aprilie 2014



Yüklə 30,29 Kb.
tarix21.08.2018
ölçüsü30,29 Kb.

             

BPCE TEL AVIV

INFORMATII ECONOMICE DIN ISRAEL

IN LUNA APRILIE 2014

  1. Economie

FMI prognozează o creștere a PIB de 3,5 %, și o rată a șomajului de 6,5 % pentru Israel în 2015

Potrivit " World Economic Outlook pentru prima jumătate a anului 2014” FMI prognozează pentru Israel urmatoarele:

- o creștere a PIB de 3,5 % în 2015, peste previziunile Băncii Naționale a Israelului (de 3 %)".

- o creștere a PIB de 3,2 % în 2014, în scădere fata de 3,3 % în 2013 și o creștere de 2,8 % (fără luarea în calcul a gazelor naturale).

- o rată a inflației de 1,6% în acest an, doar puțin peste ținta de inflație a Guvernului plasată între 1-3 %. FMI prevede o inflație de 2% în 2015 . Bank of Israel nu a publicat încă o prognoză de inflație pentru anul viitor

- rata șomajului în Israel se va ridica la 6,7 % în 2014 , dar se va reduce până la 6,5% în 2015

- excedentul de cont curent al Israelului va scădea de la 2,5 % din PIB în 2013 la 1,4 % în 2014 , și la 1,7% din PIB în 2015 .

Rata şomajului a fost de 5,8% în trimestrul I 2014

Conform datelor comunicate de Biroul Central de Statistică, rata şomajului a fost de 5,8% în trimestrul I 2014, pentru forţa de muncă civilă, respectiv acelasi nivel ca în trimestrul anterior. Rata şomajului în Israel este sub media ţărilor membre OECD (11,9%). În cifre absolute, în Israel se înregistrau în trimestrul I a.c. 216 mii şomeri.

Banca Israelului lasă nemodificată rata dobânzii pentru luna mai

Banca naţională a menţinut rata dobânzii nemodificată, pentru a doua lună consecutiv, respectiv la 0,75%. Decizia de a menţine rata dobânzii la cel mai jos nivel din noiembrie 2009, a coincis cu estimările analiştilor locali.

’’Conform cifrelor disponibile, în primul trimestru s-a înregistrat a anumită accelerare a creşterii economice’’, se arată în comunicatul Băncii. ’’Creşterea a fost generată de cererea interna şi de exportul de servicii, în timp ce exportul de mărfuri a ramas stabil’’.

Totodată comunicatul Băncii arată că rata inflaţiei a fost în luna martie 2014 de 1,3%, în cadrul ’’ţintei’’ stabilită de guvern (1-3%).

Se precizează de asemenea că, în luna aprilie, Biroul Central de Statistică a revizuit ritmul creşterii economice pentru trimestrul IV 2013 de la 2,7% la 3,2% (în termeni anuali). Cu toate acestea, Banca Israelului estimează o creştere economică de numai 3,1% în 2014.
Exporturile Israelului au crescut cu până la 16.000% in 66 ani

In onoarea Zilei Independenței Israelului, Israel Export Institute a emis o retrospectivă a realizărilor țării in ceea ce priveste exporturile israeliene din 1948 pana in prezent. Institutul a raportat că exporturile au crescut de mai multe mii de ori în această perioadă. În 1948, Israel exporta un total de 6 milioane de dolari în bunuri și servicii, în timp ce în 2013, exporturile au totalizat 95 miliarde dolari, reprezentând o creștere de 16.000 de ori în ultimii 66 de ani. Cifrele arată o creștere constantă în toate domeniile de export, cu o creştere în medie de 7,7% în fiecare an incepand cu 1990, când exporturile au totalizat 17.3 miliarde dolari. Înainte de 1990, exporturile israeliene au fost dominate de produse agricole, industriale și electrice, însă în ultima perioadă s-au diversificat incluzând servicii, inclusiv de software, internet și tehnologie de securitate. Totodată, produsele farmaceutice, produsele chimice, piese electronice, software-ul, avioane și produsele de telecomunicații au devenit cele mai puternice domenii de export ale Israelului începand cu 1990. Numai exporturile farmaceutice s-au ridicat de la 140 milioane dolari în 1990 la 6,8 miliarde dolari in 2013. Exporturile israeliene nu au înregistrat o creştere la fel de mare în domenii precum cele ale produselor alimentare și ale băuturilor, care au crescut în medie cu 1,8% anual începând cu 1990. Cea mai slabă creştere este reprezentată de exportul de textile, de 0,1% anual pe parcursul aceleaşi perioade.

Un Shekel puternic nu avantajează piața high-tech israeliană

„Bank of Israel face tot ce poate pentru a tempera aprecierea monedei naționale” afirmă Guvernatorul Karnit Flug. Din păcate nu este suficient pentru exportatori, mai ales în high-tech. Pentru o companie israeliana valoarea crescută a shekelului va face ca produsele de export să concureze mai greu cu produsele din țări cu rate de schimb mai favorabile . Pe piața mondială produsele sunt la prețuri în dolari sau euro în timp ce costurile de materii prime și forță de muncă pentru companiile israeliene sunt în shekeli . Aceste costuri sunt fixe , dar exportatorii israelieni trebuie să vândă produsul sau serviciul lor în dolari sau euro . Când shekelul are o valoare mare, exportatorii obțin mai puțin pentru aceeași sumă de valută străină. Situația este mult mai dificilă pentru o companie multinațională . Atunci când o companie străină cumpără un start -up israelian sau deschide un centru de cercetare și dezvoltare, va folosi personal plătit în shekeli . În cazul în care compania mamă are ca reper alte monede, rata de schimb fluctuantă a shekelului nu îi este favorabilă. Când shekelul este mai puternic compania pierde pentru că trebuie să cheltuiască mai mulți dolari sau euro pentru aceeași sumă înshekeli.



  1. Evolutii sectoriale

Cererea de locuinţe noi a scăzut în luna martie comparativ cu luna martie 2013

Cererea pentru locuințe noi a scăzut în martie 2014 comparativ cu luna precedentă dar și cu aceeaşi perioadă a anului 2013 potrivit Biroului Central de Statistică. Cererea de locuințe noi a scăzut cu 17% în luna martie, comparativ cu luna februarie, și cu 21% comparativ cu luna martie 2013. Unul dintre motive a fost reprezentat de planul stabilirii cotei TVA la valoarea zero anunţat de ministru al Finanțelor Yair Lapid la începutul lunii martie, ceea ce a facut ca diverse proiecte să fie puse în aşteptare. Surse din industrie susţin că achizițiile de locuințe noi de la contractori au scăzut brusc de la anunțul făcut de Lapid, adăugând că până la clarificarea incertitudinii referitoare la acest plan, achizițiile de case noi vor stagna.

Comitetul financiar din Knesset a aprobat privatizarea Israeli Militarz Industries (IMI)

Comitetul financiar al Knesset-ului a aprobat, pe 23 aprilie, privatizarea IMI, astfel încât procedura, iniţiată cu două săptămâni în urmă va putea continua. Iniţial, Federaţia Generală a Sindicatelor, Comitetul salariaţilor din IMI, conducerea IMI, Ministerul Apărării şi Ministerul Finaţelor semnaseră documentele legate de modul de privatizare.

În centrul privatizării se situează scoaterea la pensie în următoarele 18 luni, etapizat, a cca. 1200 salariaţi. Aceştia vor primi un bonus total de cca. 1,3 milioane shekeli. Ceilaltţi 950 muncitori care vor rămâne, vor primi un sprijin de 720 mil. shekeli, pentru a li se proteja drepturile de pensie. În total, privatizarea IMI va costa guvernul israelian peste 5 miliarde shekeli, suma incluzând şi datoriile companiei faţă de guvern şi împrumutirle luate pentru achiziţionarea materiei prime.

Se estimează că până la sfârşitul anuluii 2015 IMI va fi o companie privată.




  1. Relaţii bilaterale

Israel va impune sancțiuni economice Autorității Naționale Palestiniene

Israelul nu va transfera veniturile fiscale colectate către Autoritatea Palestiniană ca sancțiune pentru cererea de a se alătura la 15 organizații și tratate internaționale. Un oficial israelian a declarat pentru Ynet că sancțiunile economice au venit ca răspuns la cererea palestinienilor de a se alătura ONU. Israelul va deduce datoriile financiare ale palestinienilor din taxele și impozitele colectate de Israel în numele Autorității Palestiniene. Israelul va opri, de asemenea, construcția câmpurilor de gaze pe malul Fâșiei Gaza.

  ■ Israel semnează un acord în domeniul impozitării cu SUA

Israel este ultima ţară care a semnat un acord privind schimbul reciproc de informaţii în domeniul taxelor şi impozitelor cu SUA. Partea americană a semnat, până în prezent, acorduri similare, în baza Foreign Account Tax Compliance Act din 2010 (FATCA), cu 59 de ţări. FATCA urmăreşte combaterea evaziunii fisale a cetaţenilor americani. În conformitate cu acordurile semnate, băncile străine, fondurile de investiţii şi asigurări au obligaţia de a comunica informaţii la US Internal Revenue Service despre conturile americanilor care depăşesc 50000 dolari.



4. Măsuri de politică economică şi comercială
Guvernul aprobă un plan de reducere a taxelor vamale la importul de produse din carne şi produse lactate

Guvernul israelian a aprobat un program de reducere a taxelor vamale la importul de produse din carne şi lactate.

Programl prevede eliminarea taxelor vamale la tauraşi şi reducerea acestora cu 20% pentru carne proaspată şi brânzeturi, iaurt şi smântână.

Eliminarea taxelor vamalese se va aplica la toate importurile de tăuraşi de peste 250 kg şi pentru aproape 5700 tone de carne proaspată.

Eliminarea sau reducerea taxelor vamale pentru carne şi lactate va conduce la creşterea concurenţei pe pieţele respective, cu implicaţii asupra scăderii preţurilor acestor produse. În medie, carnea şi lactatele reprezintă cca. 17% din cheltuielile lunare ale unei familii pentru produse alimentare.

Deşi cabinetul a aprobat acest program, premierul Netanyahu l-a mandatat pe ministrul de finanţe, Lapid, să discute cu reprezentanţii organizaţiilor pentru protecţia animalelor, înainte de a semna decretul final.


Ministrul economiei preconizează măsuri pentru sprijinirea firmelor noi

Vorbind la “Clubul Academic pentru faceri” al Universităţii din Tel Aviv, Naftali Bennett, ministrul economiei a făcut cunoscut faptul că preconizează un program menit să sprijine antreprenoriatul, prin acordarea unei “perioade de graţie de cinci ani” pentru noile iniţiative.

Noii întreprinzatori vor beneficia de cinci ani pentru a-şi crea produsele, a le introduce pe piaţă şi obţine venituri şi chiar de a deveni profitabili, înainte de a fi supuşi “ reglementărilor standard prevăzute pentru afaceri”.

Bennett a precizat că noile companii crează de două ori mai multe locuri de muncă decât companiile mari existente. “Acordând mai mult credit firmelor noi, va trebui de asemnea să încurajâm şi tinerele firme de succes” a adăugat minstrul economiei.

Bennett a cerut întreprinzătorilor să nu se orienteze numai spre “high-tech”, dar şi asupra produselor “lighthouse”, acelea care ajută populaţia implicată în agricultură, energie, economisirea apei, ştiinţele biologice, “cyber security”, etc.


■ Minsterul Economiei va majora cotele la importul de ţesaturi şi lenjerie de pat din Pakistan si Bangladesh

La finele lunii aprilie a.c. Ministerul Economiei a emis un comunicat prin care anunţă ca va majora cotele la importul de ţesături şi lenjerie de pat din Pakistan şi Bangladesh. Ministrul Economiei, Naftali Bennett a precizat că această politică urmăreşte în final reducerea preţului pentru consumatorii israelieni prin încurajarea concurenţei. Importurile de textile din cele două ţări sunt supuse contingentării şi licenţelor de import. Amit Lang, director în Ministerul Economieia menţionat că “ Acest proces are în vedere sprinijinirea şi încurajarea producătorilor şi importatorilor locali (de materii prime textile), prin promovarea concurenţei şi inovaţiei în această industrie. Prin eliminarea unor bariere pentru ţările respective, pe de o parte, producătorii locali vor avea posibilitatea să importe ţesături utilizate pentru lenjerie de pat şi căptuseli, iar pe de altă parte, detailiştii vor putea să-şi diversifice aria de import de produse finite. Aceasta va încuraja concurenţa pentru producătorii locali şi, simultan creşterea concurenţei între producţia locală şi importatori”.





24, Adam Hacohen, Tel Aviv 64585

Tel: 03 5298115, Fax: 03 5238205, E-mail: economic1@bezeqint.net

Kataloq: Files
Files -> Fövqəladə hallar və həyat fəaliyyətinin təhlükəsizliyi”
Files -> Azərbaycan Respublikası Kənd Təsərrüfatı Nazirliyi Azərbaycan Dövlət Aqrar Universiteti adau-nun 80 illik yubileyinə həsr edilir adau-nun elmi ƏSƏRLƏRİ g əNCƏ 2009, №3
Files -> Ümumi məlumat Fənnin adı, kodu və kreditlərin sayı
Files -> Mühazirəotağı/Cədvəl I gün 16: 40-18: 00 #506 V gün 15: 10-16: 30 #412 Konsultasiyavaxtı
Files -> Mühazirə otağı/Cədvəl ivgün saat 13 40 15 00 otaq 410 Vgün saat 13 40 15 00
Files -> TƏDRİs plani iXTİsas: 050407 menecment
Files -> AZƏrbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ XƏZƏr universiteti TƏHSİl faküLTƏSİ
Files -> Mühazirə otağı/Cədvəl Məhsəti küç., 11 (Neftçilər kampusu), 301 n saylı otaq Mühazirə: Çərşənbə axşamı, saat 16. 40-18. 00

Yüklə 30,29 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə