Buletinul Clubului Român din Chattanooga Numărul 27 (douăzecişişapte) Ianuarie 2014



Yüklə 268,55 Kb.
səhifə1/6
tarix31.10.2017
ölçüsü268,55 Kb.
  1   2   3   4   5   6


Buletinul

Clubului Român din

Chattanooga

Numărul 27 (douăzecişişapte) Ianuarie 2014

La Mulţi Ani

2014

sorcova2.gif

Tare ca piatra, iute ca săgeata…

Citatele lunii: Mircea Eliade despre istoria românilor (fragmente din Căderea în istorie 1952)

(material trimis de prietenul clubului nostru Theo Simmons din Queens, NY)


“Noi, ROMÂNII, nu avem niciun motiv să idolatrizăm Istoria. Printre neamurile fără noroc, ne numărăm în frunte.”
“De ce-am idolatriza, noi, românii, Istoria ? Descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din lume și praful s-a ales de el; nici măcar limba nu i se mai cunoaște.”
“Ca să supraviețuim în Istorie, ne-am istovit mai mult decât s-au cheltuit alte neamuri să cucerească pământul”.
“Nicolae Iorga spunea că nenorocul ni se trage de la Alexandru Machedon: în loc să-și ridice privirile spre miază-noapte și să unească toate neamurile tracice într-un mare imperiu, Alexandru s-a lăsat atras în orbita civilizației mediteraneene și, ajuns la culmea puterii, s-a îndreptat spre Asia”.
“Cu o mie de ani în urmă, a avut loc ceea ce putem numi pe drept cuvânt o catastrofă de incalculabile consecințe pentru istoria românilor: slavii au ocupat Peninsula Balcanică și s-au întins până la Adriatica”.
“Istoria neamului românesc e alcătuită din atâta sânge și atâta nenoroc datorită în primul rând incapacității Occidentului de a vedea dincotro vine primejdia. Pe noi, timp de cinci secole, ne-a scos din istorie victoria Imperiului Otoman; și această victorie se datorează neputinței occidentalilor de a se uni împotriva unui dușman comun.”
“Istoria se făcea în Apus; fără noi, datorită și sângelui nostru. Occidentalii nu stăteau nici ei cu mâinile în sân ci se luptau; dar se luptau între ei. Evident, lupta aceasta între frați, veri și cumnați, nu putea avea aceeași sângeroasă intensitate ca, prin părțile noastre, lupta cu turcii și tătarii. Se ardeau orașele în apus, dar parcă tot mai rămânea ceva. Occidentul e bogat în ruini și toate sunt istorice. La noi, nu rămânea nimic, nicio urmă. Încă din timpul năvălirilor barbare, oamenii învățaseră cum să-și ardă satele și să le refacă primăvara următoare.”
“În timpul acesta, la o mie, două de kilometri spre Apus, se înălțau catedralele, se îmbogățeau castelele, se înfrumusețau mănăstirile și oamenii aveau prilejul, măcar la răstimpuri, să citească pe sfinți, pe teologi și pe poeți, să înțeleagă că sunt oameni și să se bucure că trăiesc omenește – iar nu ca fiarele sălbatice, prin munți, prin păduri, ca strămoșii noștri, care nu aveau altă vină decât aceea de a se fi născut în calea răutăților.”
“Românii nu au sabotat istoria. Au înfruntat-o și i-au rezistat din toate puterile lor”.

Cum sunt românii altfel ? Mocanii, Mioriţa, Eliade şi creştinismul cosmic

25/05/2013

Autor Theophyle













Astazi voi face o mica pauza pentru a elucida niste subiecte care ma preocupa de mult timp si care au ajuns la momentul unor raspunsuri la unele intrebari care ar trebui sa ne preocupe in afara existentei destul de precare pe care o traim cu totii pe drumul iminent spre furnalul european.

rom-52mocEvolutia unui popor este un proces continuu, de la o proto-geneza pana la implinirea unui destin sau o disparitie. Asa cum lucrurile arata astazi pârâul transformat in râu este pe cale sa se verse in fluviul european. Cele 4 milioane de romani care traiesc in afara granitelor Romaniei moderne sunt evidenta acestui proces. Este singular acest proces? Nu, in nici un caz, au fost multe situatii de acest gen, de la parasirea Daciei de catre Aurelian (271-275, de fapt retragerea a inceput mult mai devreme pe timpul imparatului Gallienus in anul 256) si pana aproape de zilele noastre. Teritoriul este un factor important in geneza unui popor, dar limba, traditiile sau religia au jucat intotdeauna un rol de multe ori mai important. Structura unui popor este construita din niveluri genetice, antropologice si culturale suprapuse, incepand la “Cucuteni” (Cultura de la Cucuteni) deci vorbim de o poveste inceputa acum 65-70 de secole si pana in zilele noastre, cand copiii si nepotii dlui Dr. Arafat si ai lui Cabral au devenit parte din saga poporului roman. Sa vorbesti de o etnogeneza daco-romana este o aberatie insultatoare adusa poporului roman. Noi suntem vechi, mult mai vechi decat unii dintre noi isi inchipuie.

rom-52lang

Important este sa analizam si sa cunoastem esenta sau daca doriti fibra care ne caracterizeaza si poarta amprenta originalitatii in istoria poporului din care benevol si nesiliti de nimeni facem parte. Am inceput cu moţii ( ne vom reintoarce peste doua- trei saptamani) si am continuat cu o masa mult mai majora de romani pe care i-am numit mocani, pentru ca asa se individualizeaza ei.



O prima intrebare: toti ce care se numesc sau se auto-denumesc mocani sunt o populatia istorica care a evoluat dezvoltand traditii, limbaj, obiceiuri intr-un teritoriu comun sau este vorba de o denumire ocupationala, care provine din meseria practicata? Cine sunt acesti oameni si de unde inceputurile lor?

Cred ca raspunsul il putem gasi in “Miorita” – acea balada care s-a dezvoltat dintr-un mit care a devenit un colind crestin si si-a gasit stilul cunoscut de noi cu ajutorul maiestriei poetice a lui Vasile Alecsandri. Despre sursa Mioritei pareri diverse – de la B.P. Hasdeu si Adrian Fochi, care o localizau in secolul al XIV si pana la Nicolae Iorga, care ii localiza sursa in secolul al XVIII-lea. Personal accept parerea lui Mircea Eliade, care a vazut sursa in perioada crestinismului popular, ce aparea dintr-o lume pagana evoluand spre un crestinism dogmatic. Eliade a numit acest crestinism “crestinismul cosmic”. Astazi denumirea lui Eliade, folosita o singura data in opera lui, a capatat conotatii diverse, unele chiar daunatoare. A stiut Eliade de ce a abandonat termenul si totusi folosit o singura data in cazul Mioritei se dovedeste extrem de adevarat. In lucrarea lui “De la Zalmoxis la Ginghis-han”, Eliade vorbeste de Miorita in termeni de crestinism cosmic:

“Dar chiar în folclorul religios românesc creștinismul nu este cel al bisericii. Una din caracteristicile creștinismului țărănesc al românilor și al Europei orientale este prezența a numeroase elemente religioase „păgâne“, arhaice, câteodată abia creștinizate. Este vorba de o nouă creație religioasă, proprie sud-estului european, pe care noi am numi-o „creștinism cosmic“, pentru că, pe de o parte, ea proiectează misterul cristologic asupra naturii întregi, iar pe de altă parte, neglijează elementele istorice ale creștinismului, insistând, dimpotrivă, asupra dimensiunii liturgice a existenței omului în lume.”

Concluzionează Eliade:

“E posibil că unele texte vin din epoca precreștină. Prezența nucleului epic inițial al Mioriței printre cântecele rituale confirmă (…) arhaismul ei…” M. Eliade, De la De la Zalmoxis la Ginghis-han”, 1995, p. 254.

Deci Miorita este un element cultural, transmis oral de foarte multe generatii, pana a ajuns la distilarea artistica pe care o cunoastem astazi. Bineinteles intrebarea ar fi ce are Miorita cu Mocanii? Pai are! Balada Miorita are ca personaje un baci vrâncean, unul moldovean ai al treilea ungurean. Despre ungureni am discutat saptamana trecuta si stim cu siguranta de unde sunt si unde au ajuns. Sunt (au fost) si mocani vranceni si moldoveni? Si daca au fost nu este asta o indicatie clara ca pe drumul genezei romanesti a existat o populatie distincta, cu traditii, obiceiuri si limbaj aparte? Eu cred ca da si acest lucru este extrem de important pentru povestea noastra intitulata apriori – Cum sunt românii altfel ? Alte raspunsuri in articolul urmator.

Bibliografie, note si citate:

M.Eliade Zalmoxis, the Vanishing God: Comparative Studies in the Religions and Folklore of Dacia and Eastern Europe / ” M. Eliade, De la De la Zalmoxis la Ginghis-han


A. Fochi, Mioriţa, Editura Minerva
Nicolae Iorga, Balada populară românească, Originea si ciclurile ei
Dumitru Caracostea, Poezia


Yüklə 268,55 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə