În istoria gândirii economice este unanim admis că numele de „Economie politică” a fost întrebuinţat pentru prima dată de către Antonie de Montechréstien de Vatteville. Discuţii sunt numai în legătură cu data atribuirii acestei denumiri. În cele mai multe lucrări se menţionează drept dată anul 1651, când termenul se găseşte în titlul lucrării lui Montechréstien „Traité d'economie politique. În Dictionnaire des sciences économiques, publicat sub conducerea lui Jean Romeuf.
Denumirea îşi are originea în cuvintele greceşti „oikonomia” şi „politea”. La rândul său, „oikonomia” este formată din „oikos” care înseamnă, casă, gospodărie casnică şi „nomos”care înseamnă lege. „Politea” înseamnă orânduire socială, cetate. Termenul de „Economie politică” a căzut în desuetitudine până la începutul anilor '70 ai secolului al XVIII-lea. El este repus în circulaţie de către James Denhan Steuart care chiar în anul 1770 a publicat „Inquiry in to Principles of Political Economy” (Întrebări despre principiile Economiei politice).
După mai bine de un veac de la prima sa folosire, denumirea este întrebuinţată cu destulă regularitate în formularea şi în sensul ce i-au fost atribuite încă de la început, chiar dacă aceasta nu dădea satisfacţie deplină tuturor acelora care recurgeau la ea.
Având în vedere că elementul cel mai caracteristic al gospodăririi casnice („oikos”) constituie patrimoniul acesteia, iar legea avea şi sensul de administrare a gospodăriei, Economia politică a fost înţeleasă în principal ca administrarea patrimoniului.
Având în vedere că elementul cel mai caracteristic al gospodăririi casnice („oikos”) constituie patrimoniul acesteia, iar legea avea şi sensul de administrare a gospodăriei, Economia politică a fost înţeleasă în principal ca administrarea patrimoniului.
Deşi în multe ţări denumirea de Economie politică s-a impus şi a devenit dominantă, ea a fost şi continuă să fie concurată de alte denumiri. Unele dintre denumirile avansate au avut puţini susţinători. Altele au avut mai mulţi. Competiţia dintre ele pentru consacrare a fost şi a rămas inegală. Preferată şi predominantă a rămas denumirea de „Economie politică” dată de Antonie de Montechréstien şi susţinută de toţi reprezentanţii gândirii economice clasice.
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea revine în actualitate denumirea de”Economie”. Un rol important în acreditarea acestei denumiri în Anglia l-a avut Alfred Marshall şi Şcoala economică construită de el la Cambridge. În anul 1890 a apărut lucrarea sa fundamentală „Principles of Economics” (Principiile economiei). La cererea lui A. Marshall, conducerea Universităţii din Cambridge, a înlocuit, în anul 1902, în planul de învăţământ denumirea disciplinei de Economie politică cu denumirea de „Economics”(Economie). În acelaşi an, în Enciclopedia Britanică în locul tradiţionalului articol despre Economie politică a apărut sub semnătura lui V. Havins, articolul cu titlul „Economics”.
