Casa noastră, minunata planetă albastră



Yüklə 31,49 Kb.
tarix30.10.2017
ölçüsü31,49 Kb.

Casa noastră, minunata planetă albastră





Având o vârstă estimată de 4,57 miliarde de ani, pământul este acoperit în proporţie de 70,8% cu apă. Banal, pentru unii, acest fapt asigură de fapt unicitatea Terrei în universul cunoscut, fiind singura planetă albastră pe care există viaţă.

Miracolul vieţii în Univers a apărut acum 4 miliarde de ani. Homo sapiens, adică „omul înţelept” a apărut acum 200 000 de ani.

Oamenii reprezintă însă doar o verigă în lanţul fiinţelor vii, iar lipsa de interes faţă de celelalte verigi ne poate arunca în pierzanie ca pe o za stricată, o za ce nu se mai potriveşte echilibrului unui lanţ al cărui ciclu există cu mult înainte ca omenirea să-i fi fost parte componentă.

Pământul e un miracol, iar viaţa, o minune! Lucian Blaga, un renumit poet al meleagurilor noastre, spunea în versurile sale: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”. Din tot universul, doar Pământul este cel care ne-a îmbrăţişat, ne-a oferit căldura sa şi ne-a oferit toate condiţiile pentru ca geniul uman să triumfe întru binele omenirii. Acest geniu însă a acaparat şi distrus, transformând natura din jurul său după bunul său plac, uitând că nimic din ce este pământ n-a fost vreodată inutil, că toate îşi au rostul lor. …Însă mulţi dintre noi au uitat sau au omis cu bună ştiinţă aceste lucruri.


T
Organizaţia engleză WaterAid raporta în 2004 că la fiecare 15 secunde un copil moare din cauza bolilor legate de apă, ce ar putea fi uşor prevenite.

oate formele de viaţă cunoscute depind de apă. Ar trebui ca ea să fie mai preţuită decât aurul, însă unora pare să nu le pese decât de propria lor existenţă pe pământ. Nu se explică altfel de ce atâtea ape din jurul nostru sunt poluate, de ce albastrul acesta unic care ne evidenţiază în Univers tinde să se transforme în gri, de ce limpezimea şi puritatea acestui izvor de viaţă se mai regăsesc doar în susurul izvoarelor de munte.


Pe Google – Videoclipuri puteţi urmări un documentar elocvent asupra a ceea ce înseamnă apa pentru viaţa pe pământ (clic pentru a urmări filmul).



Ce trebuie să facem pentru a proteja apa de poluare?

  • interzicerea îndepărtării la întâmplare a deşeurilor de orice fel, care ar putea polua apa;

  • organizarea corectă a sistemelor de canalizare;

  • construirea de staţii de epurare a apei uzate;

  • construirea de sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale industriale;

  • controlul depozitării deşeurilor solide, astfel încât substanţele solide să nu se mai infiltreze în pânza freatică.

Ce facem noi, copiii, pentru a proteja apa şi mediul în general, împotriva poluării?

  • atragem atenţia celor mari asupra problemelor de mediu, prin desene, prin eseuri şi alte materiale, publicate în reviste, pe Internet sau transmise prin alte mijloace mass-media (TV, radio);

  • organizăm spectacole prin care transmitem clar mesajul contra poluării şi dorinţa noastră de a avea şi noi o lume albastră, atunci când vom fi mari;

  • desfăşurăm acţiuni de ecologizare a mediului şi a apelor în special, strângând gunoaiele din preajma acestora;

  • i
    Elevii Şcolii Traian

    la o acţiune de ecologizare a Pârâului Morii din localitate


    niţiem proiecte locale şi ne implicăm în proiecte de nivel naţional şi internaţional (Eco-Şcoala) prin care desfăşurăm activităţi de prevenire şi reducere a efectelor negative pe care acţiunile omului le are asupra mediului înconjurător.


Aerul pe care îl respirăm este un alt dar pe care Terra Mater ni-l oferă în fiecare clipă a existenţei noastre. Chiar şi atunci când dormim, prospeţimea sa ne înfrumuseţează visele şi ne mângâie pielea, ca un sărut părintesc pe obrazul nostru îmbujorat. În lipsa aerului, cerul ne-ar privi cu ochi negri şi răi, nu ar mai exista norii albi şi pufoşi, iar soarele ne-ar pedepsi cu raze de foc neîndurătoare.

Poate că, în decursul existenţei sale milenare, Pământul a învăţat să suporte sursele „naturale” de poluare, cum ar fi gazele şi particulele solide eliberate de erupţiile vulcanice sau fumul eliberat de incendiile din păduri, dar omul sa dovedit a fi o sursă de poluare mult peste limita suportabilităţii răbdătoarei noastre planete. Sursele artificiale de poluare ale aerului sunt:



  • gazele eliberate în atmosferă de întreprinderile industriale;

  • gazele eliberate în atmosferă de combustibilii utilizaţi la încălzirea locuinţei şi alte procese energetice;

  • poluarea generată de transporturi, de orice tip ar fi acestea (rutier, aerian, naval, feroviar).

Pe Internet găsim numeroase mesaje, scrise şi vizuale, care trag un semnal de alarmă asupra poluării planetei, cum este şi acest FILM de pe , pe care vă invităm să-l urmăriţi (clic).


Ce trebuie să facem pentru a proteja aerul, indispensabil pentru existenţa vieţii?

  • construirea de întreprinderi în afara zonelor de locuit;

  • reducerea concentraţiei de poluanţi din combustibili;

  • înzestrarea întreprinderilor industriale cu instalaţii de

reţinere a poluanţilor;

  • arderea completă a combustibililor;

  • înlocuirea combustibililor inferiori cu cei superiori, mai

puţin poluanţi;

amenajarea mai multor spaţii verzi.



Ce facem noi, copiii, pentru un aer mai curat?

  • nu suntem indiferenţi; încercăm să ne facem ascultaţi de cei din jur, ori de câte ori avem ocazia;

  • discutăm cu părinţii şi ne străduim să protejăm aerul în activităţile casnice pe care le desfăşurăm, deci aplicăm ceea ce am învăţat;

  • p
    Elevii şcolii plantează arbori în Pădurea Traian
    lantăm flori şi arbori, înfrumuseţând mediul înconjurător şi contribuind la prospeţimea aerului pe care cu toţi îl respirăm.

…Acelaşi mare poet, Lucian Blaga, spunea: „De câte ori călcăm pe pământ, pământul ne sărută tălpile. E fericit că nu-l părăsim”.

Pământul şi-a arătat către noi, oamenii, faţa sa primitoare şi roditoare, solul, iar nu înfăţişarea aridă şi ascuţită a rocilor din străfundul său. Ne-a permis astfel să-i explorăm şi să-i exploatăm bogăţiile. Din fierul scos din măruntaiele pământului oameni şi-au făurit unelte şi maşini, pe care apoi le-au folosit din ce în ce mai mult şi pe suprafeţe din ce în ce mai mari pentru exploatarea resurselor de sol şi subsol. Şi asta nu pentru că producţia actuală nu ar fi suficientă, ci din setea necontrolată a unor oameni de „mai mult”. Pentru că, deşi doar 3% din fermierii lumii folosesc tractoare, numai cei din SUA ar putea asigura hrana pentru 2 miliarde de oameni. Însă agricultura nu mai este folosită numai pentru a hrăni oamenii, ci pentru a crea furaje sau biocombustibili. 70% din consumul de apă al omenirii este folosit în agricultură, iar pesticidele folosite aici ajung în sol, în aer şi în apă, otrăvind aceste daruri de preţ pe care Terra Mater ni le-a dat, atunci când ne-a luat în grija sa. Nevoia de teren agricol a dus la defrişări necontrolate, punând în pericol echilibrul ecologic şi fisurând „lanţul” din care, vrem să recunoaştem sau nu, şi noi facem parte. Ce vom face dacă acest lanţ se va rupe, cine ne va salva?

Ca să nu mai vorbim de coloşii industriali care varsă zilnic mii de tone de deşeuri, intoxicând pământul şi schimbându-l ireversibil. Căci ceea ce a creat natura în câteva miliarde de ani noi suntem pe cale să distrugem în doar câteva sute…

…Şi, ca răspuns la faptele noastre, pământul a început să-şi întoarcă de la noi faţa sa zâmbitoare şi roditoare, iar în loc de solul fertil avem zone deşertice în continuă creştere, gunoaie de toate felurile ce îl urâţesc, mii de kilometri de beton ce ne obosesc tălpile, în locul ierbii moi care cândva ne îmbia să ne întindem la visare…

Concret, poluarea se face prin:



  • elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, viruşi, paraziţi) eliminate de om şi de animale (reziduuri menajere, animaliere, industriale);

  • pulberi şi gaze nocive eliberate de om în atmosferă, dizolvate de ploaie şi întoarse în sol;

  • pesticide şi îngrăşăminte chimice folosite în agricultură;

  • reziduuri solide (minereuri neprelucrabile, zguri metalice, cenuşi, pulberi şi prafuri din industria minieră);

  • elemente fizice, care provoacă dezechilibrul compoziţiei solului (defrişări masive, ploi acide, etc.).

Poate că şi acest FILM (clic pentru vizualizare) va sensibiliza pe unii să nu mai arunce gunoaie şi chiar să ia atitudine împotriva celor care, cu indiferenţă, distrug această casă a noastră, a tuturor!


Ce trebuie să facem pentru a proteja solul?

  • colectarea igienică a deşeurilor menajere în recipiente speciale;

  • colectarea selectivă a deşeurilor;

  • reciclarea, valorificarea şi eliminarea controlată a deşeurilor;

  • folosirea raţională până la reducerea completă a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură;

  • supravegherea atentă a activităţilor potenţial poluante (cum ar fi forajele pentru petrol).

Ce facem noi, copiii, pentru un mediu mai curat?

  • colectăm selectiv deşeurile, iar şcoala are parteneriate cu agenţi economici care se ocupă de salubrizare, în scopul ridicării acestora;

  • organizăm acţiuni prin care milităm pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor naturale.


Pământul este casa noastră a tuturor, iar noi, copiii, vrem ca minunata planetă albastră să fie acelaşi cămin primitor şi pentru noi şi generaţiile care vor urma.

De aceea, sperăm că mesajul nostru va pătrunde în inimile tuturor celor ce îl vor citi:

Terra este casa noastră, a oamenilor! Iubiţi-o!

Reciclaţi, pentru a economisi!

Apa este o bogăţie! Nu o risipiţi!

Iubiţi şi protejaţi plantele şi animalele!

Apăraţi mediul de poluare!

Nicăieri nu este ca acasă! Terra, minunata planetă albastră!

Acest material a fost realizat de elevii Şcolii cu Clasele I-VIII Traian, coordonaţi de prof. Pavel Marinela Nicoleta:



                • Sascău Ramona (clasa a IV-a)

                • Burcă Dragoş Celestin (clasa a IV-a)

                • Dimidov Iulia Teodora (clasa a V-a)

                • Dumitrescu Carla (clasa a V-a)

                • Răchiteanu Dan (clasa a VI-a)

                • Driţu Beatrice (clasa a VII-a)

                • Istrate Angela (clasa a VII-a)

                • Toia Alexandra (clasa a VII-a)

                • Pitica Camelia (clasa a VIII-a)

                • Ghingheş Ştefan (clasa a VIII-a)

Bibliografie:

  • http://ro.wikipedia.org

  • http://www.ecoman.ro

  • Filmul documentar „Home”, apărut în 2009, în regia lui Yann Arthus-Bertrand

  • http://www.nature.nps.gov

  • http://www.desenatori.ro

Kataloq: upload -> evacanta -> 100 -> activitatea 4 3
evacanta -> Pentru inceput va vom invata un lucru destul de simplu si anume, cum sa descarcati o informatie in format text de pe net. Nu este foarte complex, insa pentru unii dintre voi care nu au mai descarcat de pe net va fi destul de greut,
evacanta -> 1 Ce intelegem prin dependenta de alcool?
evacanta -> Utilizarea calculatorului in scoala
evacanta -> N-as vrea sa par nerecunoscatoare, nu sunt, sunt foarte fericita, doar un strop obosita, de la atat de mult umblat. Asa ca, in aceasta scrisoare, iti voi cere mai nimic. La anul, vreau doar sa fiu linistita
evacanta -> Planeta albastra
evacanta -> Caine Realizat de Luncasu Mihai –Liviu: clasa a vi-a Câinele
evacanta -> România judeţul giurgiu primaria comunei văRĂŞti reţeaua Electronică a Comunităţii Locale Vărăşti

Yüklə 31,49 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə