Cererea de înfiinţarea a popririi asiguratorii se soluţionează potrivit regulilor aplicabile sechestrului asigurator reglementate de art. 952 Cod procedură civilă – actualul art. 953 din acelaşi cod


Rolul Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii



Yüklə 1,38 Mb.
səhifə18/24
tarix31.10.2017
ölçüsü1,38 Mb.
1   ...   14   15   16   17   18   19   20   21   ...   24

5. Rolul Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii.
Rolul Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii nu este acela de a proteja orice persoană fizică sau juridică prejudiciată direct sau indirect printr-un accident rutier, ci de a oferi protecţie victimelor accidentelor rutiere, astfel încât pagubele raportate de unităţile medicale în acest caz sunt în sarcina exclusivă a autorului faptei culpabile.

(Decizia penală nr. 685/A/02 noiembrie 2015)
Prin sentinţa penală nr.1671 din 9 iunie 2015, pronunţată de Judecătoria Piteşti, s-a hotărât:

„Condamnă inculpatul SD la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săv. infr. prev. şi ped. de art.184 alin. 2 şi 4 c.p.1968 cu aplic. art. 5 c.p., în condiţiile art. 396 alin. 10 c.p.p.

În baza art. 81 C.pen.1968 dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani şi 8 luni, calculat conform art. 82 Cod penal.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal 1968.

În baza art. 12 din Lg. nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului Penal raportat la art. 71 alin. 1 şi 2 c.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a şi b c.p. 1968 a cărei executare o suspendă conform dispoziţiilor art. 71 alin. 5 c.p.

În baza art. 19 şi 397 C.pr.pen. coroborat cu art. 1357 şi urm. Cod civil admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă PM; obligă partea responsabilă civilmente Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii la plata către această parte civilă a sumei de 1000 lei cu titlu de daune materiale şi a sumei de 8000 lei reprezentând daune morale.

În baza art. 19 şi 397 C.pr.pen. coroborat cu art. 1357 Cod civil si art. 313 din Legea nr.95/2006: -admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul de Urgenţă Bagdasar-Arseni Bucureşti şi obligă partea responsabilă civilmente Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, la plata către această parte civilă a sumei de 2000 lei, reprezentând despăgubiri civile-cheltuieli de spitalizare .

-admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, cu sediul în Piteşti, str. Aleea Spitalului, nr. 36, jud. Argeş şi obligă partea responsabilă civilmente Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii la plata către această parte civilă a sumei de 3800 lei, reprezentând despăgubiri civile-cheltuieli de spitalizare.

Respinge cererea privind instituirea sechestrului asigurator.

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 1800 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1000 lei reprezintă cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale.”

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut:

„Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului SD pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. şi ped. de art. 196 alin. 2 şi 3 NCP , constând în aceea că la data de 29.03.2012 în timp ce conducea autoturismul cu număr *** pe raza comunei Vedea din jud. Argeş, prin nerespectarea prevederilor art.35 alin.1 din OUG nr.195/2002 şi art.135 lit.b din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 R a produs un accident de circulaţie soldat cu vătămarea corporală a numitului PM care a necesitat pentru vindecare un număr de 120 zile îngrijiri medicale.

In cursul urmăririi penale , audiat fiind de către organele de cercetare penală persoana vătămată PM a precizat că înţelege să se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care urmează a o preciza în faţa instanţei de judecată.

In faţa instanţei de judecată, anterior citirii actului de sesizare, prin cererea depusă la dosarul cauzei prin judecătorul de serviciu, la data de 17.02.2015 , persoana vătămată PM a precizat că înţelege să se constituie parte civilă în cauză cu următoarele sume de bani : suma de 300.000 lei reprezentând daune morale, suma de 10.000 lei reprezentând despăgubiri materiale aferente cheltuielilor efectuate pentru operaţia de la Spitalul Bagdasar Arsenie Bucureşti şi alte cheltuieli ulterioare (medici, placă de titan picior , tijă de titan picior, medicamente, trei injecţii pe zi pentru coagularea sângelui – în cuantum total de 150 lei – timp de 11 zile , şedinţe de recuperare – 50 lei/şedinţă , alimentaţie specială etc. ) ; suma de 6.000 lei reprezentând contravaloarea motocicletei marca Suzuki, avariată în evenimentul rutier din data de 29.03.2012 şi care nu a mai putut fi reparată întrucât costul reparaţiilor depăşea cu mult preţul de achiziţie, aceasta fiind vândută ulterior pentru piese; suma de 1050 lei reprezentând contravaloare combustibil necesar pentru transportul cu autoturismul la Spitalul Bagdasar Arseni din Bucureşti la control, timp de 6 luni ; suma de 550 lei reprezentând contravaloarea a două cârje mari ( cu sprijin subbraţ ) în valoare de 400 lei şi a unei cârje cu sprijin antebraţ – în valoare de 150 lei

De asemenea, în cauză, în cursul urmăririi penale s-a reţinut constituirea ca părţi civile în cauză a unităţilor spitaliceşti în care persoana vătămată a fost supusă intervenţiilor chirurgicale respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti cu sumele de 4321,31 Ron şi 3237,40 Ron reprezentând cheltuieli de spitalizare şi Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni Bucureşti cu suma totală de 3686 lei.

Prin încheierea pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din data de 04.09.2014 – vizând procedura camerei preliminare – instanţa – raportat la aspectul că în cauză nu au fost formulate cereri şi excepţii cu privire la legalitatea actului de sesizare al instanţei , constatând în consecinţă legalitatea sesizării instanţei , a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală a dispus începerea judecăţii, fixând termen în acest sens la data de 21.10.2014.

La termenul de judecată din data de 17.03.2015 instanţa a procedat la audierea inculpatului SD , acesta precizând că recunoaşte săvârşirea faptei astfel cum a fost reţinută prin actul de sesizare al instanţei, sens în care solicită aplicarea procedurii simplificate de judecare a cauzei, exprimându-şi totodată disponibilitatea cu privire la acoperirea prejudiciului cauzat părţii civile , în măsura disponibilităţilor financiare de care dispune – declaraţie fila 75 dosar.

La acelaşi termen de judecată instanţa a încuviinţat pentru inculpat proba cu înscrisuri în circumstanţiere – admisibilă în lumina disp. art.374 alin.4 C.p.p. , precum şi - pentru dovedirea laturii civile a cauzei - proba cu înscrisuri şi proba testimonială constând în audierea a doi martori.

Examinând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale constând în : proces verbal de cercetare la faţa locului, schiţa locului accidentului şi planşe foto, plângere şi declaraţii persoană vătămată , raport de expertiză medico-legală nr. 223/A6/28.05.2012 , raport de expertiză tehnică, depoziţii martori, declaraţii inculpat, fişă de cazier judiciar a inculpatului, cazier auto, precum şi celelalte înscrisuri aflate la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:

La data de 29.03.2012 în jurul orelor 18,15 organele de poliţie din cadrul Serviciului Rutier au fost sesizate cu privire la faptul că pe raza localităţii Vedea din jud. Argeş a avut loc un accident de circulaţie soldat cu vătămarea corporală a unei persoane ; în urma deplasării la faţa locului organele de poliţie au identificat două autovehicule implicate în accident , respectiv autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare AG *** condus de către inculpatul SD şi motocicleta marca Suzuki cu număr de înmatriculare *** condusă de către numitul PM.

In urma verificărilor efectuate cu ocazia cercetării la faţa locului şi schiţa locului accidentului s-a constatat că motocicleta se afla poziţionată în şanţul din contrasensul direcţiei normale de mers, la faţa locului descoperindu-se şi o urmă de destratificare superficială a asfaltului situată pe banda de contrasens şi având originea în aval de locul impactului .

In ceea ce priveşte mecanica producerii accidentului , din coroborarea materialului probator administrat în cauză s-a reţinut că la data de 29.03.2012 în jurul orelor 18,10 inculpatul SD aflat la volanul autoturismului marca Dacia 1310 cu număr de înmatriculare *** , însoţit fiind de martorul VD , pasager pe locul din dreapta faţă , se deplasa pe DC 170 dinspre localitatea Blejani spre centrul com.Vedea. Ajuns în intersecţia dintre DC 170 pe care circulase anterior , cu DJ 703 B, pe care urma să se înscrie prin efectuarea virajului stânga , inculpatul se opreşte pentru scurt timp în colţul intersecţiei , după care , evaluând eronat relaţia de prioritate conform căreia la trecerea de pe DC pe DJ devenea neprioritar faţă de traficul de pe DJ , efectuează virajul deşi pe artera principală avansa , spre traiectoria autoturismului o motocicletă ; inculpatul, angajat în virarea la stânga a autoturismului şi urmărind traiectoria motocicletei, încearcă să oprească autoturismul pentru a evita producerea accidentului rutier, iar concomitent motociclistul – în persoana numitului PM care se deplasa pe DJ 703 B , în sensul dinspre centrul com.Vedea către direcţia Uda, circulând cu o viteză de aproximativ 54 – 56 km/h , surprins fiind de acţiunea partenerului de trafic care după un scurt moment de oprire îşi reia deplasarea spre intersectie, iniţiază o manevră de frânare de urgenţă , cu blocarea roţii spate , situaţie în care motocicleta deviază brusc spre stânga şi pătrunde pe contrasens manevră care este însă ineficientă , finalmente având loc impactul dintre autoturism şi motocicletă.

In urma impactului a rezultat vătămarea corporală a numitului PMcare a necesitat pentru vindecare un număr de 120 zile de îngrijiri medicale aşa cum se reţine din raportul de expertiză medico-legală nr. 223/A6/28.05.2012, întocmit de SML Argeş – fila 62 dup şi suferind în acest context mai sus descris fractură femur dr. 1/3 medie cu proximală ; ruptura ram arterial colateral AFP ; fractură hemiplatou tibial extern , TCC închis , contuzie genunchi stâng .

Pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare auto de specialitate din concluziile căreia se reţine că starea potenţială de pericol a fost produsă de persoana vătămată care circula cu o viteză depăşită faţă de limita legală de viteză , iar starea iminentă de pericol a fost produsă de către inculpat care deşi se găsea în poziţie neprioritară faţă de parterenul său în trafic a pătruns neprioritar şi insuficient asigurat în intersecţie ; s-a mai concluzionat în sensul că persoana vătămată a pătruns în spaţiul de siguranţă al autoturismului condus de către inculpat , acesta dispunând de posibilităţi de evitare a accidentului dacă acorda prioritate de trecere motocicletei condusă de persoana vătămată , reţinându-se în acelaşi timp că şi persoana vătămată dispunea de posibilităţi de evitare a accidentului dacă adapta o viteză legală în apropierea unei intersecţii nedirijate, elemente în raport de care instanţa urmează a reţine în cauză o culpă concurentă în proporţii egale din partea celor două persoane implicate în accidentul rutier.

Cu privire la dispoziţiile legale încălcate de cei doi participanţi la trafic , din parcurgerea aceluiaşi raport de expertiză tehnică se reţine că în momentele anterioare accidentului inculpatul se afla în afara prevederilor legale de circulaţie pe drumurile publice prin încălcarea art.35 alin.1 din OUG 195/2002 şi art.135 lit.b din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 R, iar persoana vătămată în momentele anterioare accidentului inculpatul se afla în afara prevederilor legale de circulaţie pe drumurile publice prin încălcarea art.35 alin.1 şi art.48 din OUG 195/2002 şi art.123 lit.a din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 R – filele 87 -98 dup).

Audiat fiind în cursul urmăririi penale , inculpatul SD a manifestat o atitudine sinceră , materializată în recunoaşterea şi regretarea faptei săvârşite , aceeaşi atitudine sinceră fiind menţinută şi în faţa instanţei de judecată cu prilejul audierii în şedinţa publică din data de 17.03.2015 , ocazie cu care inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate de judecare a cauzei reglementat de disp. art.374 alin.4 C.p.p. – art.375 C.p.p. , respectiv exclusiv în baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale , cerere încuviinţată de instanţă .

Faţă de starea de fapt astfel cum a fost reţinută în cele ce preced instanţa constată că în drept fapta inculpatului SD care la data de 29.03.2012 în timp ce conducea autoturismul cu număr *** pe raza comunei Vedea din jud. Argeş, prin nerespectarea prevederilor art.35 alin.1 din OUG nr.195/2002 şi art.135 lit.b din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 R a produs un accident de circulaţie soldat cu vătămarea corporală a numitului Popescu Marian care a necesitat pentru vindecare un număr de 120 zile îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. şi ped. de art.184 alin.2 şi 4 C.p. , instanţa apreciind totodată – raportat la succesiunea de legi penale în timp, şi în complinirea disp. art.5 C.p. – că legea penală favorabilă cu aplicabilitate în speţă este legea veche , respectiv Codul penal 1968 sub aspectul modalităţilor concrete de executare a pedepsei.

La individualizarea şi cuantificarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare statornicite de disp. art. 72 C.p. , respectiv limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului Penal, gradul de pericol social concret al faptei dedus din împrejurările acesteia , cu reţinerea culpei concurente a celor doi participanţi la trafic în producerea accidentului rutier, culpă rezultată din materialul probator administrat în cauză , natura şi gravitatea leziunilor traumatice provocate părţii vătămate, care a necesitat pentru vindecare un număr de aproximativ 120 zile îngrijiri medicale, precum şi intervenţii chirurgicale, circumstanţele personale ale inculpatului , care nu figurează în evidenţele cazierului judiciar cu antecedente penale (f.14) şi este cunoscut în comunitate ca o persoană respectabilă fiind ales începând cu anul 1996 consilier local timp de 3 mandate succesive iar în perioada 2000 – 2004 fiind ales viceprimar al localităţii – conform caracterizării aflată la fila 78 dosar; de asemenea , în evidenţierea aceloraşi circumstanţe personale ale inculpatului se va avea în vedere – potrivit înscrisurilor în circumstanţiere aflate la dosarul cauzei filele 78 , 91, buna reputaţie de care acesta se bucură în sânul respectivei comunităţi , implicându-se în diverse activităţi, în realizarea proiectelor derulate la nivelul localităţii, manifestând permanent respect faţă de lege şi faţă de nevoile cetăţenilor, urmând a se reţine şi atitudinea sinceră manifestată de inculpat pe parcursul întregului proces penal, materializată în recunoaşterea constantă şi regretarea faptei săvârşite, considerente pentru care se va orienta la o pedeapsă cu închisoarea îndreptată spre minimum special prevăzut de lege , urmând a da eficienţă în cauză disp. art.374 alin.4 C.p.p. rap. la art.396 alin.10 C.p.p. , pedeapsă care să fie de natură a atrage atenţia inculpatului asupra caracterului antisocial al faptei sale şi a-l determina ca pe viitor să se abţină de la astfel de gesturi.

Apreciind că pedeapsa în sine reprezintă un avertisment serios şi suficient pentru ca inculpatul să conştientizeze pericolul social al conduitei sale şi să evite pe viitor implicarea în astfel de situaţii şi constatând întrunirea cumulativă a disp. art.81 C.p. se va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Se va fixa termen de încercare potrivit disp. art.82 C.p. şi se vor pune în vedere inculpatului disp. art. 83 C.p. privind consecinţele săvârşirii unei infracţiuni cu intenţie în cursul acestui termen.

In ceea ce priveşte latura civilă a cauzei se reţine că în cursul urmăririi penale persoana vătămată PM a precizat că înţelege să se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care urmează a o preciza în faţa instanţei de judecată – declaraţie fila 64 dup.

In faţa instanţei de judecată, anterior citirii actului de sesizare, prin cererea depusă la dosarul cauzei prin judecătorul de serviciu, la data de 17.02.2015 , persoana vătămată PM a precizat că înţelege să se constituie parte civilă în cauză cu următoarele sume de bani : suma de 300.000 lei reprezentând daune morale, suma de 10.000 lei reprezentând despăgubiri materiale aferente cheltuielilor efectuate pentru operaţia de la Spitalul Bagdasar Arsenie Bucureşti şi alte cheltuieli ulterioare (medici, placă de titan picior , tijă de titan picior, medicamente, trei injecţii pe zi pentru coagularea sângelui – în cuantum total de 150 lei – timp de 11 zile , şedinţe de recuperare – 50 lei/şedinţă , alimentaţie specială etc. ) ; suma de 6.000 lei reprezentând contravaloarea motocicletei marca Suzuki, avariată în evenimentul rutier din data de 29.03.2012 şi care nu a mai putut fi reparată întrucât costul reparaţiilor depăşea cu mult preţul de achiziţie, aceasta fiind vândută ulterior pentru piese; suma de 1050 lei reprezentând contravaloare combustibil necesar pentru transportul cu autoturismul la Spitalul Bagdasar Arseni din Bucureşti la control, timp de 6 luni ; suma de 550 lei reprezentând contravaloarea a două cârje mari ( cu sprijin subbraţ ) în valoare de 400 lei şi a unei cârje cu sprijin antebraţ – în valoare de 150 lei – cerere fila 68 dosar.

In dovedirea acestor pretenţii partea civilă a solicitat prin apărător încuviinţarea şi administrarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale constând în audierea a doi martori în persoana numiţilor AMD şi GGI.

In cauză, condiţiile răspunderii civile delictuale aşa cum sunt reglementate pe disp. art.1357 NC Civ. şi urm. sunt întrunite doar în parte şi anume – în ceea ce priveşte despăgubirile materiale – numai cu privire la o sumă totală de 1000 lei cu titlu de daune materiale – sumă stabilită în baza înscrisurilor depuse de partea civilă la dosar şi reprezentată de chitanţe, bonuri fiscale, dar şi în raport de culpa concurentă în proporţii egale reţinută de instanţă vizând modalitatea de producere a accidentului; astfel, instanţa a avut în vedere, în reţinerea cuantumului daunelor materiale necesare a fi acordate părţii civile, bonurile fiscale atestând cheltuielile cu tratamentul medicamentos necesitat de partea civilă Popescu Marian, înscrisuri aflate la filele 124 , 127 dosar , de asemenea chitanţa atestând contravaloarea expertizei medico-legale efectuate în cauză – fila 128 dosar , reţinând totodată şi contravaloarea injecţiilor administrate părţii civile pentru coagularea sângelui, costul unei injecţii ridicându-se la valoarea de 15 lei – potrivit depoziţiilor martorilor audiaţi în cauză, precum şi înscrisurilor-reţete şi bonuri fiscale-aflate la dosarul cauzei, partea civilă necesitând zilnic trei astfel de injecţii timp de 11 zile; în stabilirea cuantumului daunelor materiale urmează a se avea în vedere şi contravaloarea drumurilor efectuate de partea civilă pe ruta Bucureşti-Vedea , transport necesitat de controalele ulterioare intervenţiei chirurgicale , precum şi îndepărtarea plăcii din genunchi , contravaloarea fiecarei deplasări efectuate în scopul mai sus menţionat ridicându-se la suma de 200 lei , aceste deplasări fiind efectuate de martorul AMD – depoziţie filele 107 – 108 dosar, martor care l-a transportat personal pe partea civilă la Spitalul Bagdasar Arseni şi care declară că a efectuat trei astfel de drumuri.

Instanţa nu poate reţine ca fiind dovedit şi restul prejudiciului material solicitat de partea civilă , respectiv contravaloarea a două cârje mari – cu sprijin subbraţ şi a unei cârje cu sprijin antebraţ, constatând că la dosarul cauzei nu există niciun înscris doveditor al achiziţionării unor astfel de bunuri, simplele declaraţii ale celor doi martori audiaţi în cauză sub acest aspect – martori indirecţi, persoane care au aflat de la partea civilă despre achiziţionarea acestor cârje, precum şi costul bunurilor respective, declaraţii nedublate de vreun înscris doveditor în acest sens , neputând face dovada unor sume certe cheltuite în acest scop; în acelaşi context se încadrează şi presupusele cheltuieli efectuate pentru achiziţionarea unei plăci de titan şi a unei tije de titan picior , din depoziţia martorului AMD reţinându-se că acesta a aflat de la mama părţii civile că s-ar fi achiziţionat cele două bunuri de uz medical cu suma de 9000 lei, la dosarul cauzei neexistând nicio dovadă în acest sens şi mai mult observându-se – din parcurgerea înscrisurilor înaintate la dosarul cauzei de Spitalul Bagdasar Arseni – respectiv foaie de observaţie 5800 – filele 113 -118 dosar, faptul că această unitate spitalicească a suportat toate cheltuielile necesitate de intervenţia chirurgicală efectuată părţii civile – urmare a evenimentului rutier din data de 29.03.2012 - , inclusiv implantul unei tije , unui material de osteosinteză şi unei plăci cu şuruburi pentru platoul tibial – înscrisuri (f.115 dosar).

De asemenea, se constată de către instanţa lipsa oricăror înscrisuri doveditoare /documente vizând susţinerea pc.t.3 din cererea de constituire parte civilă formulată de PM şi aflată la fila 68 dosar , şi în acest caz simpla depoziţie a unui martor indirect – în persoana numitului AMD –vizând achiziţionarea motocicletei de către partea civilă , precum şi ulterioara înstrăinare a acesteia pentru piese, depoziţie nedublată de niciun act , înscris doveditor în acest sens neputând proba sume certe cheltuite în acest scop.

Cât priveşte daunele morale solicitate de partea civilă PM instanţa reţine că în urma evenimentului rutier din data de 29.03.2012 – eveniment în producerea căruia s-a reţinut aşa cum s-a menţionat în cele ce preced culpa concurentă a ambelor persoane implicate în accident – partea civilă PM a suferit fractură femur , fractură hemiplatou , contuzii , leziuni traumatice pentru a căror îngrijire a necesitat 120 zile , precum şi intervenţii chirurgicale , acesta acuzând totodată dureri mari ulterioare externării , precum şi o lungă perioadă de recuperare .

In acest context, în stabilirea cuantumului despăgubirilor morale destinat reparării prejudiciului moral reliefat în speţă prin suferinţa cauzată ca urmare a unui accident rutier traumatizant , instanţa va avea în vedere atât gravitatea prejudiciului astfel cum a fost mai sus reliefat , cât şi criteriul echitării, potrivit căruia indemnizaţia acordată drept despăgubire să fie justă, raţională, echitabilă şi în aşa fel stabilită încât să reprezinte o compensare suficientă a prejudiciului. Având în vedere natura şi gravitatea leziunilor traumatice suferite de persoana vătămată PM reliefate în cuprinsul raportului de expertiză medico-legală nr. *** emis de SML Argeş – respectiv fractură femur dr. 1/3 medie, ruptură ram arterial colateral AFP ligaturată, fractură hemiplatou tibial extern, TCC închis, contuzie genunchi stâng, leziuni pentru a căror vindecare a necesitat aproximativ 120 zile îngrijiri medicale, intervenţie chirurgicală, o perioadă lungă de recuperare – reţinută din depoziţiile celor doi martori audiaţi în cauză – filele 106-108 dosar, partea civilă resimţindu-se şi în prezent, acuzând dureri şi prezentând o deficienţă la mers , respectiv şchioapătă, instanţa apreciază că suma de 8000 lei acordată cu titlu de daune morale este necesară şi totodată suficientă pentru a oferi o compensare adecvată .

Intrucât în urma verificărilor efectuate în cauză s-a constatat că la data săvârşirii faptei inculpatul nu deţine asigurare obligatorie pentru răspundere civilă instanţa urmează a dispune obligarea părţii responsabilă civilmente Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii la plata către partea civilă PM a sumelor menţionate în cele ce preced cu titlu de daune materiale şi respectiv daune morale.

De asemenea, în cursul urmăririi penale s-a reţinut constituirea ca părţi civile în cauză a unităţilor spitaliceşti în care persoana vătămată a fost supusă intervenţiilor chirurgicale respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti cu sumele de 4321,31 Ron şi 3237,40 Ron reprezentând cheltuieli de spitalizare ( filele 50-51 dup) şi Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni Bucureşti cu suma totală de 3686 lei – (f.59 dosar), cererile fiind menţinute şi în faţa instanţei de judecată pe parcursul cercetării judecătoreşti.

In raport de aspectele menţionate mai sus privind întrunirea cumulativă a condiţiilor răspunderii civile delictuale , cu reţinerea şi în acest caz a culpei concurente în producerea accidentului rutier instanţa, în baza art. 19 şi 397 C.pr.pen. coroborat cu art. 1357 Cod civil si art. 313 din Legea nr.95/2006: - va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul de Urgenţă Bagdasar-Arseni Bucureşti şi va obliga partea responsabilă civilmente Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii la plata către această parte civilă a sumei de 2000 lei, reprezentând despăgubiri civile-cheltuieli de spitalizare .

-va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti şi va obliga partea responsabilă civilmente Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii la plata către această parte civilă a sumei de 3800 lei, reprezentând despăgubiri civile-cheltuieli de spitalizare.

In raport de relaţiile comunicate la dosarul cauzei de către Primăria com.Vedea , în urma adresei emisă de instanţă în acest sens la termenul din data de 17.03.2015 – fila 99 dosar instanţa urmează a respinge solicitarea formulată de partea civilă prin apărător în sensul instituirii sechestrului asigurator asupra bunurilor deţinute de inculpat, neevidenţiindu-se existenţa unor astfel de bunuri exclusiv de către inculpat.”

Împotriva sentinţei au declarat apel inculpatul SD, părţile civile PM şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, cât şi partea responsabilă civilmente Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, formulându-se motive în privinţa nelegalităţii şi netemeinicie sentinţei criticate, după cum urmează:



  • Partea civilă a susţinut că individualizarea sancţiunii aplicate inculpatului nu ţine seama de condiţiile concrete în care fapta a fost comisă, gradul de pericol social al acesteia, persoana şi conduita inculpatului, astfel încât instanţa a stabilit un regim sancţionator prea blând.

Şi sub aspectul acţiunii civile hotărârea este criticabilă, deoarece în aceeaşi manieră nu ţine seama de leziunile importante suferite de partea vătămată şi posibilitatea acesteia de a reveni la o viaţă socială apropiată de cea pe care a avut-o înaintea accidentului, cuantumul despăgubirilor astfel stabilite fiind insuficient.

  • Inculpatul, prezent în faţa instanţei de control judiciar, a susţinut că îşi retrage apelul declarat.

  • Partea responsabilă civilmente, Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, a subliniat caracterul subsidiar al intervenţiei apelantei la plata cheltuielilor de spitalizare, atâta vreme cât, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 95/2006, asistenţa de sănătate publică este garantată de stat, iar urgenţele medicale constituie o datorie a statului, acest tip de asistenţă publică de urgenţă neavând un scop comercial, finanţarea activităţilor precizate efectuându-se din bugetul de stat.

În altă ordine de idei, partea responsabilă civilmente a apreciat că instanţa de fond a stabilit despăgubiri juste care se impune să fie menţinute pentru partea civilă PM, apelul acesteia, din acest punct de vedere, ar trebui să fie apreciat netemeinic.

  • Partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti a criticat sentinţa în ce priveşte latura civilă a cauzei, deoarece instanţa a acordat doar parţial cheltuielile de spitalizare, reducând cuantumul despăgubirilor solicitate, cu toate că a reţinut vinovăţia inculpatului, existenţa faptei ilicite a acestuia şi legătura de cauzalitate cu prejudiciul produs părţii civile, context în care se impunea acoperirea integrală a pagubei.

Examinând apelurile declarate în cauză, din perspectiva motivelor invocate, dar şi din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 Cod procedură penală, Curtea a reţinut următoarele:

  • În ce priveşte apelul părţii civile PM, Curtea arată că individualizarea judiciară a pedepselor constituie una dintre cele mai importante operaţiuni ce revine instanţei de judecată, în cadrul căreia, prin aplicarea criteriilor de individualizare stabilite de lege, se concretizează sancţiunea aplicată care trebuie să răspundă în acelaşi timp scopurilor de constrângere şi reeducare a inculpatului, cât şi a nevoilor de apărare socială, faţă de comiterea unor fapte de aceeaşi natură.

Fiind vorba de aplicarea mai favorabilă a Codului penal din 1969, instanţa de fond ar fi trebuit să aibă în analiză criteriile prevăzute de art. 72 din acest act normativ, care se referă la gradul de pericol social al faptei, urmarea produsă ori care s-ar fi putut produce, limitele de pedeapsă, persoana şi conduita făptuitorului, circumstanţele în care acesta a acţionat, cât şi alte împrejurări care ar putea să determine agravarea ori atenuarea răspunderii penale.

Din declaraţiile inculpatului la urmărirea penală se poate observa că, de fapt, acesta îşi susţine nevinovăţia, arătând că motociclistul a apărut intempestiv în faţa sa, iar intersecţia nu era semnalizată cu indicatoare rutiere, ceea ce în niciun caz nu poate echivala cu o recunoaştere a faptelor şi conştientizarea importanţei acestora.

Cu toate acestea, martorii oculari SAC şi GC au putut observa cum inculpatul, deşi venea de pe un drum secundar, nu s-a asigurat pentru a se încadra pe artera principală spre centrul comunei Vedea, intrând astfel în coliziune cu motocicleta condusă de partea vătămată, ce se deplasa regulamentar, însă cu o viteză de 54-56 km/h, superioară limitei maxime de viteză prevăzută de lege în localităţi.

In acest context, în mod corect a fost reţinută culpa concurentă a ambilor participanţi la trafic, dar nu poate fi evitată distincţia de ordin cantitativ, care subliniază o contribuţie substanţial mai mare a inculpatului la producerea evenimentului rutier şi, implicit, a prejudiciului de natură civilă.

Leziunile cauzate părţii civile în urma impactului cu autoturismul condus de inculpat au fost destul de însemnate şi se ridică la 120 de zile de îngrijiri medicale, iar la data soluţionării cauzei, prin urmare mai mult de 3 ani din momentul producerii accidentului, dificultăţile locomotorii sunt evidente pentru partea vătămată.

Curtea consideră, aşa cum a susţinut în apel şi partea vătămată PM, că sancţiunea aplicată inculpatului nu răspunde condiţiilor unei individualizări juste, în raport cu dispoziţiile art. 72 din Codul penal de la 1969, iar pentru reeducarea inculpatului o pedeapsă proporţională cu gravitatea faptei comise şi nevoile de reeducare şi reinserţie socială este, sub aspectul executării, suspendarea sub supraveghere prevăzută de art. 86/1, 86/2 din actul normativ precizat, care, prin măsurile şi obligaţiile suplimentare, va reuşi să atingă scopurile prevăzute de legiuitor în art. 52 Cod penal, aşa cum s-a arătat.

De asemenea, Curtea, având în vedere conduita inculpatului în traficul rutier, care sugerează manifestări ezitante şi diminuarea abilităţilor de manevră a autoturismului, apreciază necesare măsuri de protecţie pentru participanţii la traficul rutier, constând în interdicţia de a conduce autovehicule pe perioada termenului de suspendare condiţionată.

În altă ordine de idei, Curtea consideră că şi criticile sub aspectul acţiunii civile formulate în apel de partea civilă PM sunt întemeiate, în primul rând în ce priveşte subdimensionarea despăgubirilor pentru daune morale, dar şi în legătură cu aspectul reţinut de Curte, referitor la contribuţia mult mai amplă a inculpatului la producerea prejudiciului, care influenţează măsura acordării despăgubirilor.

Aşa cum s-a precizat mai sus, partea vătămată este o persoană tânără, activă din punct de vedere social, iar numărul mare al zilelor de îngrijiri medicale s-a reflectat în conştiinţa sa foarte intens, în aceeaşi măsură cu suferinţele fizice, inerente leziunilor pe care le-a suferit, dar şi cu perioada prelungită de recuperare fizică şi posibilitatea ca statutul său să nu mai poată reveni, din punct de vedere fizic, la acelaşi nivel cu cel de dinaintea accidentului rutier.

În aceste cazuri, Curtea oferă despăgubiri morale consistente, determinate de nevoia de a asigura o compensaţie şi pentru perioada posttraumatică de refacere şi aceasta însoţită de suferinţe fizice şi psihice, astfel încât urmează să majoreze despăgubirile acordate părţii civile, stabilind în acelaşi timp că daunele materiale au fost corect cuantificate de instanţa de fond.



  • În legătură cu apelul inculpatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 415 Cod procedură penală, Curtea, luând act de manifestarea sa de voinţă, urmează să constate că acesta a fost retras în mod voluntar şi neviciat de către apelantul-inculpat.

  • Sub aspectul apelului declarat de partea responsabilă civilmente Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, fără a contesta argumentele acesteia în legătură cu furnizorul serviciilor medicale de urgenţă şi sursa finanţării acestora, Curtea arătă totuşi că, în cazul răspunderii civile delictuale, obligaţia acoperirii pagubelor revine autorului faptei cauzatoare de prejudiciu, iar în ipoteza în care acesta este asigurat intervine şi răspunderea asigurătorului.

Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii a beneficiat de un statut special, controversat, de altfel, în doctrina şi practica judiciară, până la intervenţia Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 3 din 15 iunie 2010 în Recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit ce calitate procesuală deţine Fondul şi cum poate fi obligat acesta la plata despăgubirilor civile.

Rolul Fondului nu este însă acela de a proteja orice persoană fizică sau juridică prejudiciată direct ori indirect printr-un accident rutier, ci de a oferi protecţie victimelor accidentelor rutiere, astfel încât pagubele suportate de unităţile medicale în acest caz urmează să fie în sarcina exclusivă a autorului faptei culpabile, în cazul nostru inculpatul.

Pentru explicaţiile oferite mai sus, Curtea nu este de acord cu dimensiunea despăgubirilor morale stabilite de prima instanţă, pe care le-a apreciat nejustificat de reduse, urmând să fie majorate până la un nivel care să asigure o compensaţie echitabilă a suferinţelor fizice şi psihice produse părţii vătămate şi civile, avându-se în vedere şi perioada posttraumatică, de refacere.

În ce priveşte apelul părţii civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, Curtea arată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 410 alin. 1 Cod procedură penală, pentru procuror, persoana vătămată şi celelalte părţi, termenul de apel este de 10 zile şi curge de la comunicarea copiei minutei.

Aşa cum rezultă din dovezile de comunicare ataşate dosarului de fond (fila 186), minuta a fost transmisă apelantei-parte civilă la data de 15 iunie 2015, menţionată pe ştampila Registraturii Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti, iar apelul declarat în cauză de sus-numitul poartă data rezoluţiei din 17 iulie 2015, prin urmare la mai mult de 30 de zile din momentul comunicării minutei.

Luând în considerare toate argumentele de mai sus, pentru că din oficiu nu s-au constata alte aspecte care să determine reformarea hotărârii atacate, Curtea, având în vedere dispoziţiile art. 421 alin. 1 lit. a), alin. 2 lit. a) , cât şi dispoziţiile art. 415 şi art. 410 Cod procedură penală, a admis apelurile declarate de partea civilă PM şi partea responsabilă civilmente Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, desfiinţând în parte sentinţa şi, în rejudecare:

A înlăturat dispoziţiile art. 81-82 Cod penal anterior şi a făcut aplicarea art. 86 ind. 1 – 86 ind. 2 Cod penal anterior, stabilind un termen de încercare de 2 ani şi 8 luni.

A instituit în sarcina inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86 ind. 3 alin. 1 lit. a) - d) Cod penal anterior, respectiv:

- să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Argeş;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 86 ind. 3 alin. 3 lit. e) Cod penal anterior, a impus inculpatului obligaţia de a nu conduce nicio categorie de autovehicule pe perioada termenului de încercare.

Au fost puse în vedere inculpatului dispoziţiile art. 86 ind. 4 Cod penal anterior.

A fost majorat cuantumul daunelor morale acordate părţii civile PM de la 8000 lei la 35000 lei.

S-a înlăturat obligarea părţii responsabile civilmente Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii de la plata despăgubirilor civile către Spitalul de Urgenţă Bagdasar- Arseni Bucureşti şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti şi a fost obligat inculpatul să plătească sumele de: 2000 lei - cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul de Urgenţă Bagdasar - Arseni Bucureşti şi 3800 lei către partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.

S-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul SD şi s-a respins ca tardiv apelul declarat de partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti.



Yüklə 1,38 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   14   15   16   17   18   19   20   21   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə