Cererea de înfiinţarea a popririi asiguratorii se soluţionează potrivit regulilor aplicabile sechestrului asigurator reglementate de art. 952 Cod procedură civilă – actualul art. 953 din acelaşi cod



Yüklə 1,38 Mb.
səhifə23/24
tarix31.10.2017
ölçüsü1,38 Mb.
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   24

La data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr.286/2009, privind Codul penal, care în dispoziţiile art.196 alin. 2 şi 3 Cod penal incriminează fapta de vătămare corporală din culpă.

Potrivit art. 5 din Codul penal, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Având în vedere decizia nr.265/6 mai 2014 dată de Curtea Constituţională, potrivit căreia, în cazul succesiunii de legi penale, legea penală mai favorabilă se aplică unitar, instanţa de fond a apreciat că, în acest caz, legea penală veche este mai favorabilă, respectiv dispoziţiile art.184 alin.2 şi 4 Cod penal 1969.

Părăsirea locului accidentului, fără încuviinţarea poliţiei, a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulaţie, constituie infracţiune şi se pedepseşte, potrivit art. 338 Cod penal cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

În speţă, din probele administrate în cauză, inclusiv declaraţiile inculpatului, s-a reţinut că acţiunea inculpatului se circumstanţiază elementelor constitutive ale acestei infracţiuni, care este o infracţiune de pericol, urmarea ei imediată constând în crearea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei şi îngreunarea activităţii organelor judiciare în legătură cu evenimentul rutier.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de părăsire a locului accidentului presupune intenţia făptuitorului, care îşi dă seama că prin părăsirea locului accidentului se creează o stare de pericol pentru siguranţa circulaţiei şi, totodată, se împiedică ori se îngreunează activitatea organelor judiciare în legătură cu acel accident.

Din probele administrate în cauză a rezultat fără dubiu că inculpatul a sesizat prezenţa, pe banda I de deplasare, a vehiculului cu tracţiune animală, efectuând manevra de depăşire, fără a păstra o distanţă laterală corespunzătoare, producându-se acroşajul lateral dintre cele două vehicule şi nu a manifestat nici cel mai mic interes faţă de consecinţele produse, cu atât mai mult cu cât, constatând personal avariile la ansamblul rutier, printr-o improvizaţie, a încercat să le repare, lipind cu scotch prelata semiremorcii rupte.

Avariile produse în urma acroşajului lateral dintre cele două vehicule, descrise personal de inculpat cu ocazia depoziţiilor date, reţinute şi în procesul - verbal de cercetare la faţa locului, au fost constatate în planşele fotografice, precum şi în raportul de expertiză, pe partea lateral dreaptă, începând cu partea faţă dreaptă şi până la partea spate a remorcii, la colţul dreapta bară protecţie faţă, scara dreapta, bară dreapta protecţie antibiciclist, roţile spate de la autocamion, partea dreaptă inferioară a prelatei semiremorcii cu ruperea penultimei şi antepenultimei chingi, lampa gabarit spate dreapta, lampă stop dreapta spate.

La data săvârşirii faptei de părăsire a locului accidentului, aceasta era incriminată prin dispoziţiile art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, privind circulaţia pe drumurile publice.

Având în vedere dispoziţiile actuale privind concursul de infracţiuni, modalităţile de individualizare judiciară a pedepselor, în aplicarea unitară a legii penale mai favorabile, constatând că dispoziţiile penale anterioare, reglementate de art.184 alin.2 și 4 Cod penal 1969, art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002, republicată, privind circulaţia pe drumurile publice, art. 33 Cod penal 1969, privind concursul de infracţiuni, sunt mai favorabile, instanţa de fond a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată de procuror şi, în baza art.386 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, din art.196 alin.2 şi 3 Cod penal şi art.338 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.38 Cod penal şi art.5 Cod penal, în art.184 alin.2 şi 4 Cod penal 1969 şi art.89 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, cu aplicarea art.33 Cod penal 1969 cu art.5 Cod penal, texte de lege în baza cărora acesta a fost condamnat.

La individualizarea judiciară a pedepselor, s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal din 1969, respectiv modul şi mijloacele de comitere a faptelor, consecinţele produse, pericolul social concret, precum şi datele ce ţin de persoana inculpatului, cetăţean bulgar, necunoscut cu antecedente penale, care are un loc de muncă stabil, este căsătorit, are doi copii minori în întreţinere, atitudinea manifestată de acesta, de regret privind consecinţele evenimentului rutier, la situația părţii civile. Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere gradul de culpă în producerea accidentului rutier soldat cu vătămarea corporală gravă a părţii civile, de 50%, reţinut inculpatului.

Aşa fiind, prima instanţă i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.184 alin.2 şi 4 Cod penal 1969, cu aplicarea art.5 Cod penal, şi pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracţiunea de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 89 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art.5 Cod penal (limitele speciale de pedeapsă fiind cuprinse între 2 şi 7 ani închisoare), apreciind că acestea sunt de natură să răspundă scopurilor prevăzute de art. 52 Cod penal.

În baza art.33 şi art.34 Cod penal 1969, privind concursul de infracţiuni, s-a dispus contopirea pedepselor, inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

În ceea ce priveşte pedepsele accesorii, judecătorul fondului a apreciat că natura faptelor comise de inculpat, împrejurările şi consecinţele produse duc la existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal şi, prin urmare, a făcut aplicarea prevederilor art.71 şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal, interzicându-i inculpatului exerciţiul acestor drepturi.

Analizând temeinic criteriile de individualizare a executării pedepsei, luând în considerare şi tendinţele actuale promovate de organismele internaţionale în direcţia aplicării unor tratamente penale adaptate fiecărui inculpat, care să contribuie în acelaşi timp la realizarea represiunii penale, instanţa a considerat că scopul pedepsei poate fi atins şi fără privare de libertate. Datele personale ale inculpatului au fost de natură să formeze instanţei convingerea că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă a acesteia.

Prin urmare, constatându-se îndeplinite condiţiile prevăzute de art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 82 Cod penal (compus din 2 ani durata pedepsei şi 2 ani, termenul fix stabilit de lege).

S-a atras atenţia inculpatului asupra revocării beneficiului suspendării executării pedepsei în cazul comiterii în termenul de încercare a unui noi infracţiuni.

S-a făcut aplicaţiunea dispoziţiilor art.71 alin.5 Cod penal, potrivit cărora pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se va suspenda şi executarea pedepselor accesorii.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanţa de fond a reţinut că în cauză s-au constituit părţi civile MF, precum şi unităţile medicale unde a fost internată partea civilă, respectiv Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi Serviciul de Ambulanţă Vâlcea, care a asigurat transportarea victimei accidentului la unitatea medicală şi a asigurat asistenţa medicală prespitalicească, astfel cum rezultă din cererile depuse la dosar.

Astfel, prin cererea formulată, partea civilă MF a solicitat daune morale în cuantum de 1.000.000 euro, daune materiale în cuantum de 1.000.000 lei şi o prestaţie periodică de la data producerii prejudiciului. În dovedirea pretenţiilor, s-a administrat proba testimonială, fiind audiaţi martorii MI şi FI şi s-au depus înscrisuri.

Serviciul Judeţean de Ambulanţă Vâlcea s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 679,40 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de transportul şi acordarea de asistenţă medicală prespitalicească victimei, conform documentelor justificative depuse la dosar.

La rândul său, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti s-a constituit parte civilă în cauză solicitând suma de 54.762,70 lei, cheltuieli de spitalizare şi dobânda legală, depunând documente justificative la dosar.

Instanţa a notat că la data producerii accidentului rutier soldat cu vătămarea corporală gravă a părţii civile MF, inculpatul AL efectua cursa cu autotractorul marca Volvo cu numărul de înmatriculare *** ce tracta semiremorca marca Hobermeier cu numărul de înmatriculare ***, din dispoziţia societăţii unde era angajat, R- Bulgaria.

S-a arătat că soluţionarea în cadrul Sistemului Internaţional de Carte Verde a cazurilor de daună rezultate în urma accidentelor provocate pe teritoriul României de autovehicule înmatriculate în străinătate, începând cu data de 01 mai 2010, se face de corespondentul din România al asigurătorului din străinătate.

Numai în situaţia în care nu există corespondent ori când autovehiculul nu este asigurat cu o asigurare de frontieră, soluţionarea cazurilor de daună revine BAAR.

În speţă, potrivit poliţelor de asigurare şi înscrisurilor depuse la dosar, s-a constatat că A de Asigurare are calitatea de corespondent în România al asiguratorului din Bulgaria LI al autocamionului marca Volvo cu numărul de înmatriculare ***, iar S.C. „Uniqa Asigurări” S.A. este corespondentul în România al Uniqa AD Asigurări Bulgaria, asigurătorul de răspundere civilă din Bulgaria al remorcii marca Obermaier cu număr de înmatriculare ***, ataşată capului tractor marca Volvo cu numărul de înmatriculare ***.

În raport de probatoriul administrat, prima instanţă a constatat că sunt întrunite condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de art.1357 şi urm. Cod civil, respectiv existenţa prejudiciului suferit de persoana vătămată, a faptei ilicite, săvârşite de inculpat, a legăturii de cauzalitate între faptă şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei inculpatului, care îmbracă forma culpei.

Potrivit art.1383 Cod civil, persoanele care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinute solidar la reparație față de cel prejudiciat.

De asemenea, instanţa a constatat că în speţă sunt întrunite şi condiţiile specifice răspunderii comitenţilor pentru faptele prepuşilor lor, respectiv existenţa raportului de prepuşenie izvorât din contractul de muncă al inculpatului şi săvârşirea faptei în exercitarea funcţiilor încredinţate, ca formă a răspunderii civile delictuale pentru fapta altuia, prevăzut de art.1373 din Codul Civil, respectiv a părţii responsabil civilmente R.

Potrivit prevederilor invocate, comitenţii sunt responsabili pentru prejudiciul cauzat de prepuşii lor în funcţiile ce li s-au încredinţat.

La data producerii accidentului, autotractorul marca Volvo cu numărul de înmatriculare ***, care tracta semiremorca marca Hobermeier cu numărul de înmatriculare ***, ce formau ansamblul rutier condus de inculpat, erau asigurate conform poliţelor de asigurare depuse la dosar.

Natura juridică a răspunderii civile a asiguratorului în procesul penal, în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de circulaţie, este dată de lege, care, prin dispoziţiile art.84 din Codul de procedură penală, atribuie asiguratorului în procesul penal calitatea de parte responsabilă civilmente şi care are obligaţia contractuală de a repara prejudiciul cauzat printr-o infracţiune comisă de persoana asigurată, fiind vorba aşadar, de o răspundere contractuală (convenţională).

Referitor la angajarea răspunderii civile a celor două societăţi de asigurare, drepturile persoanelor păgubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercită împotriva celor răspunzători de producerea pagubei.

Aceste drepturi se pot exercita în condiţiile şi limitele prevăzute de lege şi conform obligaţiei asigurătorului, rezultate din lege, în cazul de faţă, Ordinul președintelui Comisiei de supraveghere a Asigurărilor nr.14/2011, ordinul nr.3/2013 publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 41/2013, emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Potrivit dispozițiilor art.51 din Ordinul 14/2011, de punere în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, dacă accidentul se produce în timp ce remorca este atașată vehiculului tractor, răspunderea aparține vehiculului tractor.

De asemenea, se defineşte noţiunea de parte prejudiciată ca fiind persoana/persoanele îndreptăţită/îndreptăţite să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a unui accident de autovehicul, în conformitate cu prevederile legale.

Coroborând dispoziţiile legale la care s-a făcut trimitere, instanţa de fond a stabilit că antrenarea răspunderii civile revine inculpatului AL şi părţilor responsabil civilmente R Bulgaria şi societatea de asigurare LI -Bulgaria al cărui corespondent în Romania este S.C. A de Asigurare, în raport de culpa procesuală a inculpatului, respectiv 50%, în producerea accidentului.

Odată stabilite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale, în cazul inculpatului şi al părţilor responsabil civilmente şi contractuale, rezultate din contractul de asigurare de răspundere civilă auto prin efectul legii, în cazul celor două societăţi de asigurare, instanţa de fond a analizat, în raport de probatoriul administrat, aspectele decurgând din cererile formulate pe latura civilă a cauzei.

Astfel, persoana vătămată MF, victima accidentului de circulaţie produs din culpa inculpatului AL, s-a constituit parte civilă în cauză, prin cererea depusă dosar şi susţinută cu ocazia declaraţiei date în instanţă solicitând despăgubiri materiale globale de 1.000.000 lei, constând în achiziţionarea protezelor pentru membrele inferioare, costurile intervenţiilor chirurgicale, ortopedie, tratamentele medicale, transportul la unităţile medicale (fila 199 dosar fond).

De asemenea, a solicitat despăgubiri periodice, diferenţa dintre salariul minim pe economie şi cuantumul indemnizaţiei de handicap, de 293 lei lunar, motivat de împrejurarea că după accidentul rutier nu mai poate desfăşura acelaşi activităţi aducătoare de venituri.

În fine, partea civilă MF a solicitat daune morale în cuantum de 1.000.000 euro, pentru suferinţele cauzate.

În dovedirea pretenţiilor civile, partea civilă a depus la dosar înscrisuri şi s-au audiat martorii MI şi FI (filele 263, 264 dosar fond).

Din depoziţiile martorilor a rezultat că s-au efectuat cheltuieli mari pentru recuperarea stării de sănătate a părţii civile, intervenţiile chirurgicale, tratamentele, protezarea, îngrijirea specială de care a avut nevoie, care s-au ridicat la suma de 40.000 lei, precizând că în această perioadă de timp cât partea vătămată a fost imobilizată complet, suferind amputaţia membrelor inferioare, acesta a avut nevoie de asistenţă permanentă, fiind angajată o persoană în acest scop, ale cărei servicii au fost remunerate. Martorii au mai declarat faptul că, după externarea părţii vătămate, cheltuielile au continuat, în vederea recuperării sănătăţii.

În ceea ce priveşte despăgubirile materiale globale pretinse de partea civilă, prima instanţă a constatat că acestea sunt dovedite parţial, în limita sumei de 40.000 lei, conform înscrisurilor depuse la dosar, coroborate cu depoziţiile martorilor, constând în cheltuielile efectuate cu medicamentele, tratamentele în vederea recuperării, costurile îngrijirilor medicale şi intervenţiilor chirurgicale, costurile necesare unei alimentaţii şi unor condiții de viață speciale, dat fiind faptul că partea vătămată a fost imobilizată.

Reţinând culpa procesuală de 50% în producerea accidentului rutier, judecătorul fondului a apreciat că partea civilă este îndreptăţită la acordarea de daune materiale la plata cărora au fost obligaţi în solidar inculpatul AL şi părţile responsabile civilmente R şi asiguratorul LI-Bulgaria al cărui corespondent în Romania este S.C. Avus International Broker de Asigurare, respectiv suma de 20.000 lei daune materiale (reprezentând 1/2 din suma de 40.000 lei din care suma de 17.422 lei cheltuielile cu tratamentele conform borderoului şi actelor justificative depuse la dosar, cu mențiunea că sumele reprezentând costurile de transport, eliberarea actelor medicale au natura unor cheltuieli judiciare care vor fi avute în vedere cu acest titlu).

În ce priveşte cererea referitoare la acordarea de despăgubiri periodice, prin prisma actelor existente la dosar şi a dispoziţiilor art. 1388 Cod civil, referitoare la despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă, având în vedere situaţia părţii civile care nu avea o calificare profesională, nefiind încadrată în muncă, despăgubirile se stabilesc pe baza salariului minim pe economie, ca diferenţă între cuantumul acestuia şi indemnizaţia pe care o primeşte, de 293 lei lunar.

Cuantumul prestaţiei periodice la care este îndreptăţită partea civilă şi datorat de inculpat în solidar cu părţile responsabil civilmente R - Bulgaria şi asiguratorul LI - Bulgaria al cărui corespondent în Romania este S.C. A de Asigurare, începând cu data săvârşirii faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu, 02.03.2013, până la data încetării stării de nevoie a părţii civile, este de 300 lei/lunar şi reprezentă jumătate din diferenţa dintre salariul minim pe economie şi suma de 293 lei, indemnizaţia lunară de handicap încasată de partea civilă.

Sub aspectul daunelor morale pretinse prin acţiunea civilă de partea civilă MF, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

Accidentul rutier a cărui victimă a fost partea civilă MF reprezintă un eveniment de viaţă cu consecinţe psihologice, sociale, economice profunde, în primul rând asupra persoanei vătămate.

În speţă, accidentul de circulaţie produs din culpa inculpatului a cauzat victimei vătămări corporale ireversibile, cu suferinţe deosebit de grave şi, în acelaşi timp, permanente.

Se vorbeşte despre caracterul inestimabil al prejudiciului moral, acesta însă nu poate suprima protecţia victimei directe, iar prestaţia cuvenită acesteia trebuie să reprezinte nu atât un echivalent, cât mai cu seamă o compensaţie acordată după o analiză complexă şi delicată de apreciere multilaterală a aspectelor în care se regăsesc vătămările şi suferinţele cauzate.

În acest caz, prin reparaţia bănească se încearcă alinarea condiţiilor de viaţă alterate ale victimei.

Aprecierea prejudiciului moral presupune aprecierea multilaterală a tuturor consecinţelor negative ale prejudiciului şi implicaţiile acestuia în planul vieţii sociale al părţii civile care a suferit certe prejudicii fizice şi psihice, a rămas cu infirmităţi grave permanente, urmări care îi afectează viaţa personală, familială, viaţa socială, care îi limitează considerabil accesul la momente de agrement, la o activitate normală, rămânând marcată pe întreaga durată a vieţii prin restrângerea libertăţii de mişcare, prin imposibilitatea atingerii unor nevoi personale, familiale, sociale, materiale fireşti.

Persoana vătămată a suferit traume psihice majore, fiind relevante depoziţiile martorilor care au declarat în faţa instanţei că suferinţa părţii civile fizică şi psihică este permanentă, aceasta a avut tendinţe de suicid, nemaisuportând situaţia în care se află, fiind în permanenţă ,,păzită” de cei din familie şi apropiaţi (conform depoziţiilor martorilor).

S-a constatat că persoana vătămată este îndreptăţită la acordarea unei indemnizaţii reprezentând prejudiciul moral suferit, la aprecierea căruia instanţa a avut în vedere mai multe criterii, de asemenea, nepatrimoniale: preţuirea valorilor lezate, în cazul de faţă fiind vorba de un prejudiciu estetic grav şi ireversibil în cazul unei persoane de sex feminin, caracterul permanent la leziunilor, care vor fi resimţite de partea vătămată tot restul vieţii, intensitatea durerii fizice şi psihice, costurile necesare unui standard de viaţă care să permită părţii civile un trai decent, având în vedere handicapul fizic grav și ireversibil al acesteia. În evaluarea cuantumului indemnizaţiei de reparaţie morală, instanţa a ţinut cont şi de imposibila reinserţie socială, afectarea permanentă a vieţii familiale, sociale.

Prin urmare, cuantumul indemnizaţiei reprezentând daune morale a fost stabilit la suma de 25.000 euro în echivalent în lei la data efectuării plăţii, evaluată în raport de criteriile mai sus arătate şi în raport de procentul de culpă procesuală reţinut inculpatului Ahmed Levent în producerea accidentului de circulaţie, obligaţia de dezdăunare revenind inculpatului, în solidar cu părţile responsabil civilmente RBulgaria şi asiguratorul LI-Bulgaria al cărui corespondent în Romania este S.C. Avus International Broker de Asigurare.

În consecinţă, prima instanţă a admis acţiunea civilă formulată de MF, astfel că l-a obligat pe inculpatul AL, în solidar cu părţile responsabile civilmente R şi asiguratorul LI-Bulgaria al cărui corespondent în Romania este SC Avus International Broker de Asigurare, la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile către această parte civilă: 20.000 lei daune materiale (reprezentând 1/2 din suma de 40.000 lei, din care suma de 17.422 lei cheltuielile cu tratamentele conform borderoului şi actelor justificative depuse la dosar), 300 lei/lunar prestaţie periodică (calculată de la data de 02.03.2013 şi în continuare până la încetarea stării de nevoie, reprezentând jumătate din diferenţa dintre salariul minim pe economie şi suma de 293 lei indemnizaţia lunară de handicap încasată de partea civilă) şi la plata sumei de 25.000 euro cu titlu de daune morale (în echivalent în lei la cursul BNR de la data plăţii).

S-a admis în parte acţiunea civilă formulată de Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi a fost obligat inculpatul, în solidar cu părţile responsabile civilmente RBulgaria, asiguratorul LI-Bulgaria, al cărui corespondent în Romania este S.C. Avus International Broker de Asigurare, la plata sumei de 27.381,35 lei (reprezentând 1/2 din suma de 54.762,70 lei) cheltuieli de spitalizare la care se adaugă dobânda legală.

În baza aceloraşi considerente, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de Serviciul de Ambulanţă Vâlcea şi l-a obligat pe inculpat, în solidar cu părţile responsabile civilmente R, asiguratorul LI, al cărui corespondent în Romania este S.C. Avus International Broker de Asigurare, la plata sumei de 339,7 lei (reprezentând 1/2 din 679,40 lei) cheltuieli ocazionate de transportul şi acordarea de asistenţă medicală prespitalicească victimei.

Totodată, s-au respins acţiunile civile formulate faţă de Uniqa Asigurări Bulgaria al cărui corespondent în România este S.C. „Uniqa Asigurări „S.A. - asigurătorul de răspundere civilă al remorcii marca Obermaier cu număr de înmatriculare ***, ataşată capului tractor marca Volvo cu numărul de înmatriculare ***.

În baza art. 276 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente R Bulgaria, la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă MF în sumă de 4319,25 lei (compusă din 2738,75 lei cheltuielile cu asistenţa judiciară reprezentând 1/2 din 5477,5 lei şi 1580,5 lei cheltuielile cu transportul părţii civile, eliberarea documentelor medicale, reprezentând 1/2 din 3161 lei, conform documentelor justificative depuse la dosar).

Împotriva sentinţei, în termen legal au formulat apel partea civilă MF şi partea responsabilă civilmente LI din Bulgaria, prin mandatar A criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând desfiinţarea.

Partea civilă MF, prin apărător, a solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatului, în raport de împrejurările săvârşirii faptei, de conduita inculpatului, dar şi de faptul că acesta a avut o culpă mult mai mare în producerea accidentului. Totodată, s-a precizat că inculpatul a fost cel care a generat starea de pericol.



Yüklə 1,38 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə