Când a fost înfiinţat lagărul de la Bergen-Belsen?



Yüklə 451 b.
tarix15.01.2019
ölçüsü451 b.
#97288





Când a fost înfiinţat lagărul de la Bergen-Belsen?

  • Când a fost înfiinţat lagărul de la Bergen-Belsen?

  • Cu ce scop?

  • Care au fost naţionalităţile şi identităţile minoritare ale ocupanţilor lagărului în timp?

  • Cine au fost eliberatorii şi când au eliberat lagărul?

  • Traseul eliberatorilor

  • Mărturii video ale eliberatorilor

  • Fragmente din mărturii ale eliberatorilor

  • Lagărul persoanelor dislocate

  • Poemul unei persoane eliberate





Naziştii au înfiinţat un lagăr militar la Bergen în 1935, iar muncitorii constructori aveau propriile lor amplasamente care format apoi baza pentru lagărul Bergen-Belsen.

  • Naziştii au înfiinţat un lagăr militar la Bergen în 1935, iar muncitorii constructori aveau propriile lor amplasamente care format apoi baza pentru lagărul Bergen-Belsen.

  • În 1940 aceste amplasamente ale constructorilor au fost adaptate pentru a interna prizonieri de război francezi şi belgieni.

  • Între 1941 şi 1943 lagărul a fost extins pentru internarea multor mii de prizonieri de război sovietici. Numărul prizonierilor care au pierit acolo este estimat la peste 40.000.

  • Începând cu 1943, o parte a lagărului a fost preluată de SS pentru închiderea aici a evreilor şi a altora a căror menţinere în viaţă era valoroasă pentru nazişti pentru că puteau fi eliberaţi în schimbul unor sume de bani sau al unor cetăţeni germani capturaţi.

  • Lagărul a fost tranzitat de diferite grupuri de prizonieri, în mare parte evrei. Unele grupuri au fost eliberate în urma schimburilor. Cu toate acestea, în 1944, lagărul a fost destinat, în mod oficial, a fi un lagăr de concentrare.

  • La sfârşitul anului 1944/începutul anului 1945 lagărul a devenit destinaţie pentru prizonieri evacuaţi din alte lagăre de concentrare de care se apropiau trupele Aliaţilor.





Primii deţinuţi ai lagărului de la Bergen-Belsen au fost prizonieri de război francezi şi belgieni. După invadarea Rusiei de Germania în 1941, deţinuţii au fost în mod predominant soldaţi ai trupelor sovietice.

  • Primii deţinuţi ai lagărului de la Bergen-Belsen au fost prizonieri de război francezi şi belgieni. După invadarea Rusiei de Germania în 1941, deţinuţii au fost în mod predominant soldaţi ai trupelor sovietice.

  • În 1943 a fost înfiinţat „lagărul special” pentru evreii polonezi.

  • „Lagărul neutrilor” era destinat evreilor din ţări neutre precum Spania sau Turcia.

  • „Lagărul stea” cuprindea evrei transferaţi din Olanda.

  • A fost creat un „lagăr de recuperare” pentru prizonierii bolnavi şi răniţi din lagăre de concentrare.

  • În 1944 a fost creat un „lagăr unguresc”, iar o suprapopulare severă a impus înfiinţarea unui „lagăr de corturi”.

  • Mai multe mii de prizonieri noi (în mare parte evrei) de toate naţionalităţile au ajuns aici din alte lagăre după parcurgerea „marşurilor morţii”.

  • A izbucnit o puternică epidemie de tifos.











Sergent Norman Turgel, 53 Field Security Section, British Intelligence Corps.

  • Sergent Norman Turgel, 53 Field Security Section, British Intelligence Corps.

  • „La 18 aprilie, la trei zile după sosirea noastră, m-am trezit şi nu am reuşit să cobor din pat. Eram paralizat. Asta s-a întâmplat cu doi sau trei dintre oamenii noştri. Pur şi simplu nu puteam să umblăm. Când a venit doctorul şi ne-a înfipt ace în picioare, nu am simţit nimic. Starea asta a durat 24 de ore şi a fost pusă pe seama şocului nervos cauzat de lucrurile îngrozitoare pe care le văzuserăm acolo.”

  • Maior Alexander Smith Allan, 113 Light Anti-Aircraft Regiment

  • „Ceea ce am găsit acolo a fost ceva la care nu ne-am aşteptat…ce era acolo s-a văzut clar a doua zi, când s-a luminat… A fost o imagine înfiorătoare şi oribilă pe care nu o voi uita niciodată, dar niciodată.”

  • Căpitan (ulterior Maior) W R Williams (într-o scrisoare adresată fiului său la 18 aprilie 1945)

  • „Tot ceea ce ai citit, şi chiar mai mult, este absolut adevărat. Am văzut totul şi jur că e adevărat. Transmite informaţia tuturor celor cu care te întâlneşti. Nu am crezut niciodată toate poveştile acelea fantastice pe care le auzisem, despre care citisem, şi atrocităţile comise de bărbaţii şi femeile SS. Dar după patru zile petrecute aici, Dumnezeule – ce experienţă…………”





  • C.J. Charters. 37 Kinema Section RAOC, BLA. Scrisoare din 15 mai 1945

  • „Întreaga istorie a ceea ce s-a întâmplat în lagărul de la Belsen va fi scrisă într-o zi, iar când va fi publicată întreaga lume va afla despre acest iad brutal, inuman şi înfiorător…….Nu cred în expunerea publică şi detaliată a păcatelor altuia, fie că e vorba despre un om sau despre o naţiune, dar aceasta este o crimă despre care trebuie să afle întreaga lume…”

  • Maior Ben Barnett.

  • „Ce am văzut aici sfidează orice descriere. Nu există cuvinte în limba engleză care pot să descrie cu adevărat ororile înfiorătoare ale acestui lagăr.”

  • „Îmi este în continuare dificil să înţeleg şi să descriu toate aceste orori, mintea mea este incapabilă să cuprindă tot ceea ce am văzut pentru că totul a fost atât de străin faţă de ceea ce crezusem sau gândisem înainte că este posibil.”

  • Artilerist George Walker într-o scrisoare adresată familiei

  • „Această scrisoare vi se va părea ficţiune, însă jur că, aşa cum există un Dumnezeu în Ceruri, ce v-am descris este purul adevăr.”



Soldaţii britanici nu au fost singurii care au fost îngroziţi de ceea ce au găsit în lagăr; au fost şi soldaţi şi asistente germani afectaţi în egală măsură:

  • Soldaţii britanici nu au fost singurii care au fost îngroziţi de ceea ce au găsit în lagăr; au fost şi soldaţi şi asistente germani afectaţi în egală măsură:

  • Edmund Swift, SJ, Preot militar romano-catolic la 81 British General Hospital.

  • „În prima zi a sarcinii înfiorătoare de a îngropa cadavrele, o parte dintre soldaţii Wehrmacht-ului (armata germană) au cedat psihic în întregime. După ce a depus în jur de douăzeci de cadavre în groapă, unul dintre caporali şi-a smuls Crucea de Fier şi a aruncat-o pe jos. Restul militarilor din companie l-au urmat şi şi-au smuls insignele şi decoraţiile într-un dezgust total.”

  • Fragment din After Daybreak – The Liberation of Belsen, 1945, de Ben Shephard

  • „La început, asistentele germane aduse la muncă în „spălătoria pentru oameni” [un loc rezervat spălării deţinuţilor din barăcile lagărului de concentrare] au fost ostile. ‘Au râs, au glumit, au fost sfidătoare, nu au depus nici un efort pentru a-şi pregăti sarcinile, nu aveau de gând să lucreze pentru nişte englezi.’ Însă când au început să apară primii pacienţi, ‘acele asistente au rămas înmărmurite şi îngrozite pe măsură ce deţinuţii erau aduşi înăuntru, apoi, pe rând, una câte una, iar apoi aproape toate şaizeci au început să plângă. Sfidarea luase sfârşit.’ ‘Umanitatea şi profesionalismul’ acestor femei germane a redus în scurt timp din ostilitatea britanicilor. ‘Acele femei au lucrat ca nişte sclave’, a scris [Lt Colonel Mervyn] Gonin…”



  • Spre deosebire de majoritatea celorlalte lagăre de concentrare, Bergen-Belsen a devenit, la scurt timp după eliberare, unul dintre lagărele principale pentru evrei dislocaţi, amplasat în fostele barăci ale Wehrmacht-ului.

  • După ce starea lor de sănătate s-a ameliorat, mii de foşti deţinuţi au încercat să afle informaţii despre soarta familiilor lor. Majoritatea au trebuit să accepte faptul că şi-au pierdut mulţi dintre, în unele cazuri toţi, membrii familiei.

  • Mulţi nu s-au simţit în stare să se întoarcă acasă, în locurile din care fuseseră deportaţi, simţind că nu ar fi bineveniţi. Ca urmare, au trebuit să caute ţări care să îi accepte ca refugiaţi.

  • Din păcate, multe mii au continuat să stea în lagăr mai mulţi ani din cauza faptului că Aliaţii nu le permiteau să emigreze în număr mare spre locurile pentru care optaseră (în principal SUA şi Palestina).

  • Lagărul a devenit cea mai numeroasă comunitate evreiască în întreaga Germanie ocupată, iar la numărul iniţial de persoane s-a adăugat cel al evreilor care veneau din Uniunea Sovietică şi care se refugiau din alte zone în care trăiseră cândva dar în care acum se simţeau în pericol.





Primele versuri ale unui poem scris de Aranka Klein, o evreică din Nyíregyháza, Ungaria, oraş situat în apropiere de graniţa cu Transilvania de Nord. Aceasta a fost deportată la Auschwitz şi eliberată din Bergen-Belsen.

  • Primele versuri ale unui poem scris de Aranka Klein, o evreică din Nyíregyháza, Ungaria, oraş situat în apropiere de graniţa cu Transilvania de Nord. Aceasta a fost deportată la Auschwitz şi eliberată din Bergen-Belsen.

  • April 15, 1945 – Bergen Belsen

  • White flags flew inside the gates

  • Heavy British tanks were shaking our

  • barracks

  • As they rolled outside the gates

  • It was music to my ears

  • I knew, I’ll be freed.

  •  

  • “Let’s go!” I cried

  • “To greet our liberators.”

  • I and some friends, ran outside

  • The guards saw us

  • “Aim, fire” the bullets were flying.

  •  

  • The passion to shoot

  • With our liberation didn’t stop

  • Just shoot one more, kill us all

  • Was their bequest

  • The Nazis’ last call.

  •  

  • Some of us were injured

  • Some were dead…

  • I wished that I was dead.

  •  

  • But it wasn’t the wish of God

  • He restored my faith

  • He helped me survive

  • The heroic British Army

  • Opened the gate

  • I was free.

  •   



Cadrul 4. Hartă realizată de Derrick Sington (eliberator) şi extrasă din cartea Belsen Uncovered, London: Duckworth, 1946

  • Cadrul 4. Hartă realizată de Derrick Sington (eliberator) şi extrasă din cartea Belsen Uncovered, London: Duckworth, 1946

  • Cadrul 6. Fotografie din cartea Rezső Kasztner de Ladislaus Lob, (Pimlico)

  • Cadrele 8/9/13. Fotografii prin amabilitatea Imperial War Museum, London

  • Cadrul 11. Material video prin amabilitatea Imperial War Museum, London

  • Cadrele 12/15. Citate din diverse surse, incluzând Remembering Belsen de Ben Flanagan şi Donald Bloxham (Valentine Mitchell), şi After Daybreak de Ben Shephard (Pimlico)

  • Cadrele 17/18. Fotografie şi poem prin amabilitatea Yad Vashem

  • Suntem recunoscători Profesorului Dan Stone de la Royal Holloway, Universitatea din Londra, pentru sprijinul său dezinteresat. Eventuale erori sunt exclusiv ale noastre.

  • Suntem de asemenea recunoscători celor care au finanţat proiectul nostru:

  • International Holocaust Remembrance Alliance

  • Bernard Charitable Trust

  • Ambasada Marii Britanii la Bucureşti

  • www.tikvah.ro



Yüklə 451 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin