Cod-f-pc-4 revista presei 03 ianuarie 2013 cuprins



Yüklə 88,35 Kb.
tarix31.10.2017
ölçüsü88,35 Kb.

03.01.2013



ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

APELE ROMÂNE”



http://www.rowater.ro





Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

03 ianuarie 2013

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ 2

Teme similare 3

Începe construcţia staţiilor de epurare a apelor uzate la Călimaneşti şi Olănaeşti 3

Deutsche Bank: 2013, un an sub impactul schimbărilor climatice 4

Teme de mediu 4

"Roaba de cultură", cel mai complex proiect ecocultural a atras 50.000 de vizitatori 4

Protectia Mediului Hunedoara, neinformatã de constructia deponeului ecologic 6

Romsilva va renunţa la activităţile neprofitabile în 2013 8

Marea Nordului, invadată de ciudata specie peşte-lună 9

Oradea: Terenul viran din zona Salca va fi transformat într-un parc vast, cu labirint din gard viu, lac artificial şi plantaţie de trandafiri 10

Tăierile ilegale de păduri dau în continuare de furcă autorităţilor 12

Când e sânge pe stradă şi nimeni nu crede în viitor, atunci trebuie să cumperi. Aşa că hai să investim în anul 2013 15



PRESA LOCALĂ 19

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA 19

Teme ABA 19

PROIECT – Apele Române întocmesc hărţi cu riscurile de inundaţii pentru mai multe răuri din Maramureş 19

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ 20

Teme similare 20

Vremea va fi geroasã la noapte în Transilvania, mai ales în estul zonei 20

Vremea în Alba. Soare strălucitor și temperaturi de peste 0 grade Celsius în prima săptămână din 2013 20

Teme de mediu 21

Memoriu la Guvern pentru repornirea mineritului în Apuseni: 35 de primari solicită respectarea rezultatelor de la referendum 21



Memoriu către Guvern pe tema exploatării de la Roşia Montană 23

PRESA CENTRALĂ

Teme similare

Începe construcţia staţiilor de epurare a apelor uzate la Călimaneşti şi Olănaeşti


In cadrul proiectului „Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Valcea”, a fost semnat contractul de lucrari pentru construirea de statii de epurare a apelor uzate noi in Calimanesti si Olanesti”, la data de 21.12.2012.
Contractul a fost atribuit in urma unei licitatii deschise. Astfel, construirea statiei de epurare noua in Calimanesti va fi realizata de asocierea constituita din SC Cominco Oltenia SA – SC Danex Consult SRL- SC Hydro Carpati SRL, in timp ce SC Apavil SA Valcea are calitatea de Autoritate Contractanta/Beneficiar. Valoarea contractului este de 16.121.979,48 lei fara TVA, iar construirea statiei de epurare noua in Olanesti va fi realizata de SC Damila SRL – SC Danex Consult SRL- SC Hydro Carpati. Valoarea contractului este de 13.268.758,90 lei, fara TVA. In cadrul contractului se vor realiza proiectarea, obtinerea autorizatiilor, construirea si testarea tuturor facilitatilor aferente proiectului de modernizare a SEAU necesare pentru tratarea apelor uzate si namolului, astfel incat acestea sa corespunda cerintelor privind efluentul si namolul. Aceste lucrari includ adaptarea/modernizarea si innoirea alimentarii cu energie electrica si sistemului de automatizare si SCADA, asa cum este necesar pentru implementarea noilor facilitati, precum si sustinerea functionarii in perioada de punere in operare si perioada de notificare a defectelor. De asemenea, se asigurara instalatiile necesare pentru combinarea efluentului liniilor/unitatilor individuale de tratare in aval de facilitatea de gratare, deznisipator si separatorul de grasimi si bazinele de aerare, dar si dimensionarea echipamentului mecanic si electric al liniei de tratare a namolului, pentru incarcarile si debitele proiectate. Lucrarile civile la linia de tratare a namolului (cladire pentru deshidratarea namolului si masini) vor fi dimensionate pentru incarcarile si debitele proiectate. Va fi posibila scoaterea din functiune si golirea fiecarei unitati de tratare independent de unitatile de tratare conectate. „Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Valcea” este realizata dintr-un buget alocat de Uniunea Europeana, prin Fondul de Coeziune de 416.884.592 lei fara TVA, din care 77,81% reprezinta asistenta financiara nerambursabila Uniunea Europeana, 11,90%, contributie nerambursabila buget de stat, 1,83%, contributie buget local si 8,46% contributia operatorului regional (SC Apavil SA Valcea). Scopul proiectului consta in reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si tratare si a sistemelor de colectare si tratare a apelor uzate in scopul de a indeplini obligatiile de conformitate din Tratatul de Aderare si obiectivele Programului Operational Sectorial de Mediu. A.M. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/incepe-constructia-statiilor-de-epurare-a-apelor-uzate-la-calimanesti-si-olanaesti/

Deutsche Bank: 2013, un an sub impactul schimbărilor climatice


Anul 2013 nu va fi unul usor pentru pietele financiare, previzioneaza echipa de strategie a uneia dintre cele mai titrate institutii financiare din lume, Deutsche Bank. Specialistii nemti sustin ca schimbarile accelerate de temperatura vor avea un impact major asupra pretului la alimente, mai ales daca seceta va continua anul viitor in Statele Unite, Rusia si Brazilia, asa cum prognozeaza deja meteorologii. Scumpirea alimentelor va afecta pietele financiare, iar orice dezastru natural, precum taifunurile sau uraganele, vor influenta, intr-o masura foarte mare, procesul de revenire economica. Nici pentru zona euro nu se intrevad vesti bune, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, avertizand ca, in 2013, procesul de reforma va fi “greu si dureros” si care ar putea genera cresterea numarului de someri. “Anul viitor, vom avea rate foarte scazute de crestere, vom vedea o crestere negativa in unele tari si ne putem astepta in continuare la niveluri foarte ridicate ale somajului”, a afirmat Angela Merkel. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/2013-sub-impactul-schimbarilor-climatice/

Teme de mediu

"Roaba de cultură", cel mai complex proiect ecocultural a atras 50.000 de vizitatori


“Roaba de cultura, considerat a fi cel mai complet proiect ecocultural a atras in sezonul din acest an peste 50.000 de vizitatori, care s-au bucurat in perioada mai – octombrie de carti, muzica, dans, pictura, teatru si multe altele”, a explicat Stefan Cretu, project manager in cadrul proiectului. "Roaba de cultura" este un proiect Green Revolution, realizat in parteneriat cu Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB) si cu FiorArte. Proiectul a oferit in mod gratuit alternative culturale pentru petrecerea timpului liber in natura si se desfasoara intr-un spatiu multifunctional din Parcul Herastrau, pe pajistea din zona Pescarus. Pasionatii de lectura au putut inchiria gratuit carti, pe care le pot citi numai in spatiul amenajat. In perioada mai – octombrie, vizitatorii au participat la nu mai putin de 22 concerte si ateliere desfasurate pe parcursul a 46 de zile (ateliere de dans, ateliere de olarit, de picture, de limbaj nonverbal, codul morse, atelier de origami, atelier de modelaj baloane etc.). Reprezentantul proiectului cultural a mai spus ca anul viitor, "Roaba de cultura” va continua cu imbunatatiri si va veni cu o structura noua, insa deocamdata “este surpriza”.
Alternative culturale

Proiectul ,,Roaba de cultura" a oferit in mod gratuit alternative culturale pentru petrecerea timpului liber in natura si se desfasoara intr-un spatiu multifunctional din Parcul Herastrau, pe pajistea din zona Pescarus. “Prin “Roaba de cultura” ne-am dorit sa aducem cultura in natura, acolo unde sunt oamenii si sa venim cu o alternativa la petrecerea timpului liber prin muzica, dans, pictura sau teatru. Un deziderat al acestui proiect este realizarea unei punti prin intoarcerea la valori, la cultura si dialog. „Roaba de cultura” este un exercitiu pe care fiecare dintre noi il poate face”, a spus Raluca Fiser, presedintele Asociatiei Green Revolution. Evenimentele au avut loc cu sprijinul Heineken, Cumpana, WorldClass si Epson. Bucurestenii au fost asteptati sa participe gratuit, la fiecare sfarsit de saptamana, pana in primul week end din luna octombrie, la concerte, dans, teatru, film, ateliere recreative sau activitati sportive.

Roaba de cultura” alaturi de copii defavorizati

La sfarsitul lunii decembrie prietenii „Roabei de Cultura” au impodobit in Parcul Herastrau, pe Pajistea Pescarus, un brad de aproape 2 metri, care a fost daruit, de Craciun, fetitelor de la Centrul de Primire in Regim de Urgenta Copil Abuzat, unde locuiesc acum 53 de fete, cu varste cuprinse intre zero si 17 ani. Bucurestenii s-au strans cu mic cu mare langa Pomul de Craciun, au strecurat sub el jucarii, hainute, carti si dulciuri, bucurandu-se ca pot oferi, astfel, de Sarbatori, prin intermediul celor de la Roaba de Cultura, un strop de bucurie fetitelor din Centru. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/quotroaba-de-culturaquot-cel-mai-complex-proiect-ecocultural-atras-50000-de-vizitatori



Protectia Mediului Hunedoara, neinformatã de constructia deponeului ecologic


Proiectantul deponeului ecologic, responsabil pentru calitate. In urma mai multe negocieri, constructia deponeului ecologic din judetul Hunedoara va fi realizatã pe raza comunei Barcea Mare. Dupã ce acest lucru a fost stabilit, in campania electoralã pentru alegerile parlamentare, locuitorii comunei s-au arãtat nemultumiti de amplasamentul viitorului deponeu ecologic. Mai mult decat atat, ei au si protestat in fata Consiliului Judetean Hunedoara. Referitor la aceastã problemã, un fost deputat hunedorean a ridicat o problemã ministrului Mediului, Rovana Plumb. Aceasta a rãspuns solicitãrii lui Blaga Iosif Veniamin. ”Cetãtenii si-au arãtat temerile cu privire la pericolul de poluare a mediului, la mirosul generat de gunoiul menajer ce va fi depozitat in zonã, la posibila poluare a apei din panza freaticã, ingrijorarea privind imprãstierea pe suprafetele terenurilor agricole din vecinãtate a deseurilor usoare ce ar putea duce la alunecarea deponeului ecologic (…) Celelalte probleme, semnalate in memoriu de cãtre cetãteni, sunt de comperenta proiectantului, acesta asumandu-si rãspunderea cã deponeul ce se va construi sã nu prezinte riscuri pentru mediu si populatie”, se aratã in informarea emisã de ministrul Mediului din cabinetul Ponta 1, Rovana Plumb.

Plimbãri pentru informãri

In cursul acestui an primarii si consilierii locali din douã localitãti ale judetului Hunedoara, respectiv Petrila si Simeria s-au plimbat la Valcea impreunã cu reprezentantii Consiliului Judetean Hunedoara pentru a vizita deponeul ecologic de acolo. Plimbarea nu i-a convins pe consilierii locali de la Petrila, insã cei de la Simeria si din imprejurimi au fost de acord in cele din urmã cu constructia unui deponeu ecologic asemãnãtor in zonã.

Primarul comunei Bãcia, impreunã cu primarul orasului Simeria,

s-au deplasat la deponeul ecologic din orasul Ramnicu Valcea si la statia de sortare aferentã a orasului, unde au constatat cã sunt indeplinite conditiile de mediu in ceea ce priveste siguranta populatiei. Primarii celor douã comunitãti au concluzionat, cã in ceea ce priveste legislatia europeanã, acest deponeu indeplineste conditiile de protectie a mediului conform legislatiei in vigoare privind amplasamentul, respectiv distanta de cea mai apropiatã locatie este de aproximativ 2 km”, mai precizeazã Rovana Plumb.



Construirea deponeului ecologic, necunoscutã

Ministrul mediului spune cã deocamdatã nu se cunosc informatii legate de construirea unui deponeu ecologic pe raza judetului Hunedoara. Niciun astfel de proiect nu a fost depus la Agentia pentru Protectia Mediului. ”Mentionãm cã la Agentia pentru Protectia Mediului Hunedoara nu s-a primit panã in prezent nicio solicitare pentru construirea unui deponeu in aceastã zonã. In cazul in care se va depune o solicitare la Agentia pentru Protectia Mediului Hunedoara, publicul interesat va fi consultat in cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului”, concluzioneazã Rovana Plumb. Mai mult decat atat, reprezentantii Ministerului Mediului se aratã interesati de constructia unui deponeu ecologic pe raza judetului Hunedoara. ”Gestionarea deseurilor menajere este o problemã deosebit de importantã pentru administratia publicã localã din judetul Hunedoara, in conditiile in care au fost inchise/sistate majoritatea depozitelor de deseuri neconforme din mediul urban, precum si toate depozitele din mediul rural. Au rãmas in functiune 3 depozite de deseuri menajere neconforme care au termen de inchidere conform Hotãrarii Guvernului nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor: depozitul Deva in anul 2015, depozitul Orãstie in anul 2015 si depozitul Vulcan in anul 2016”, se mai aratã in informarea emisã de ministrul Mediului. In urma solicitãrii Consiliului Judetean Hunedoara cu privire la identificarea amplasamentului de construire a unui deponeu ecologic pe raza primãriei Simeria cu vecinãtãtile Barcea Mare si Bãcia, prin care le solicita sprijin si punctul de vedere referitor la construirea acestui obiectiv, primarul comunei Bãcia a propus ca un numãr de consilieri locali, impreunã cu cetãteni din comuna Bãcia sã se deplaseze, pentru documentare si informare, la deponeele ecologice din judetul Timis si Arad. In urma vizitei la cele douã locatii, la care au participat majoritatea consilierilor locali ai comunei Bãcia, deplasare efectuatã impreunã cu consilieri si locuitori ai orasului Simeria, s-au organizat douã dezbateri publice, una cu locuitorii satului Bãcia si una cu locuitorii satului Tampa. La cele douã dezbateri au participat membrii delegatiei si majoritatea consilierlor locali. Dezbaterile s-au axat pe o informare prezentatã de primarul comunei Bãcia cu privire la cele constatate cu ocazia deplasãrii la cele douã deponee. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/protectia-mediului-hunedoara-neinformata-de-constructia-deponeului-ecologic/



Romsilva va renunţa la activităţile neprofitabile în 2013


Regia Nationala a Padurilor (RNP) – Romsilva va renunta, in 2013, la activitatile neprofitabile desfasurate la nivelul directiilor silvice, insa va investi in modernizarea unor capacitati de productie necesare producerii hranei pentru animale si in acele activitati care produc pentru piata.v“Am facut o analiza cu directorii directiilor silvice si am decis sa inchidem in 2013 toate activitatile nerentabile, unde se fac produse care nu mai sunt cerute pe piata. In schimb vom dezvolta activitatile care s-au adaptat economiei de piata. Vom lua masuri de modernizare a unor pastravarii pentru cresterea productiei de peste de calitate, dar si a unor fazanarii”, a declarat directorul general al Romsilva, Adam Craciunescu. Acesta a subliniat ca unele fazanarii si pastravarii gestionate de Romsilva nu mai corespund din punct de vedere al amplasamentului sau din cauza reducerii debitului de apa, acestea urmand sa fie desfiintate sau inchise. Pe de alte parte, altele vor fi modernizate pentru reducerea pretului de cost. “Vor fi mai putine fazanarii, vor fi zonale, pentru reducerea pretului de cost in producerea fazanilor astfel incat asociatiile de vanatoare, chiar si cele private, sa-si permita popularea fondurilor de vanatoare cu fazani. La ora actuala, costurile sunt ridicate pentru ca lucram inca cu tehnologia anilor ’90″, a spus Craciunescu.Romsilva se confrunta la ora actuala cu probleme legate de achizitia hranei pentru animale, din cauza contestatiilor depuse in urma licitatiilor, in acest sens intentionand sa modernizeze o capacitate de productie de hrana concentrata pentru unitatile proprii de productie. In ceea ce priveste actiunile de vanatoare, Romsilva a inregistrat in ultimul an o scadere considerabila a incasarilor din cauza crizei financiare, dar si din cauza cedarii unui numar de peste 200 de fonduri de vanatoare, de la circa patru milioane de euro anual, la sub un milion de euro in prezent. “La ora actuala piata a scazut foarte mult pe vanat, criza economica si financiara afectand activitatea de vanatoare, care si asa era destul de scumpa. Numarul de vanatori a inceput sa scada si cei care mai sunt nu mai cheltuie cat cheltuiau anii trecuti. Daca inainte stateau 5 zile la vanatoare, acum poate stau 2-3 zile. Nu mai este o cerere atat de mare pe piata pentru vanat, desi noi oferim prin fondurile regiei vanat din fauna salbatica, mai putin cel produs in crescatorii. Incasarile din activitatea de vanatoare au scazut sub un milion de euro pentru ca am cedat foarte multe fonduri. Din cele peste 500 mai avem doar 308 si am pierdut fondurile cu vanat de valoarea mare”, a adaugat seful Romsilva. RNP – Romsilva are in gestiune 308 de fonduri cinegetice, precum si un numar de 10 complexuri de vanatoare. Prin actiunile de vanatoare organizate in 2012 s-au valorificat pe piata interna si pe cea externa 154 tone carne vanat, precum si 43.990 exemplare vanat viu. De asemenea, din activitatea de salmonicultura s-au valorificat 561 tone pastrav pentru consum. Regia Nationala a Padurilor estimeaza pentru 2012 o cifra de afaceri de 1,46 miliarde de lei, in crestere cu 20% fata de anul trecut si un profit brut de 85,72 milioane lei, de peste doua ori mai mare decat in 2011. RNP-Romsilva functioneaza din 2010 sub autoritatea Ministerului Mediului si Padurilor si administreaza 3.266.494 hectare de padure aflata in proprietatea statului si asigura servicii silvice, in baza a 147.937 contracte, pentru o suprafata de 1.123.378 hectare fond forestier proprietate publica a unitatilor administrativ teritoriale sau privata a proprietarilor privati, persoane fizice si juridice. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/romsilva-va-renunta-la-activitatile-neprofitabile-in-2013/

Marea Nordului, invadată de ciudata specie peşte-lună


O echipa de cercetatori a constatat, cu surprindere, ca una dintre cele mai masive specii de pesti, asa-numitul Peste-luna (Mola mola), a invadat Marea Nordului. Pestele-luna traieste, de obicei, in zonele tropicale sau in cele cu apa temperata. Este posibil ca pestii, cu o infatisare neobisnuita, sa fi urmarit la vanatoare meduzele din Oceanul Atlantic, fiind prinsi de curentii puternici si atrasi spre Marea Nordului, in Lincolnshire, Norfolk si Kent, scrie Daily Mail. Exemplarele gasite in Marea Nordului au murit, nefiind obisnuite cu temperature scazuta a apei. Mediul de viata al pestilor Mola mola presupune temperature de peste 12 grade Celsius. Pestii cantareau peste 58 de kilograme si treceau de 4,5 metri. De altfel, pestele luna este considerat cel mai mare peste osos din lume. Exemplarele tinere de Mola-mola sunt argintii in timp ce pestii ajunsi la maturitate sunt colorati in nuante de gri, pe partea de sus a corpului, maronii si cenusii pe celelalte, avand diferite pete si puncte de culoare. Sunt cunoscuti pentru abilitatea lor unica de a sorbi si de a scuipa apa simultan, ceea ce ii ajuta sa isi castige mai usor prada. Pestii Mola mola tind sa inoate singuri iar ritualurile lor de imperechere nu sunt foarte bine intelese. Traiesc 10 ani, in captivitate, dar in libertate nu a fost confirmata durata de viata, deocamdata. Mola mola au mai fost gasiti in apele din regiunea Marii Britanii dar, de la o vreme, aparitiile au inceputa sa devina din ce in ce mai frecvente, fapt atribuit cresterii temperaturiii apei marilor din zona. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/pestele-luna-invadeaza-marea-nordului/

Oradea: Terenul viran din zona Salca va fi transformat într-un parc vast, cu labirint din gard viu, lac artificial şi plantaţie de trandafiri


Terenul cuprins intre Peta si Lotus Center va trece anul viitor printr-o metamorfoza radicala. Primaria a lansat procedura de licitare pentru amenajarea zonei Salca intr-un “parc orasenesc de loisir zilnic” unde oradenii sa se poata relaxa inconjurati de o vegetatie abundenta si, in plus, eleganta. Proiectul parcului, care se va intinde pe 34.140 de metri patrati, prevede si amenajari inedite pentru Oradea. Intre ele, un labirint din gard viu, dupa modelul celor din gradinile palatelor ridicate in Apus la finele Evului Mediu, o plantatie de trandafiri, precum si cel mai mare lac artificial din oras.

Un teren, mai multe idei

Ideea Parcului Salca are o istorie deja veche, dar a trebuit sa treaca de tot felul de obstacole. Primarul Ilie Bolojan anunta ca vrea sa transforme terenul mlastinos de pe malul stang al Petei intr-o imensa zona verde inca la inceputul anului 2011. Initiativa a fost insa blocata luni intregi de samsarii imobiliari, care pretindeau improprietarirea pe o treime din suprafata, in contul altor terenuri, detinute in alte zone ale orasului de fosti proprietari de la ai caror mostenitori cumparasera drepturile litigioase. In final, dupa multe controverse, samsarii au renuntat la pretentii, primind pamant in alte parti, unde municipalitatea nu si-a facut planuri. Si proiectul de amenajare in sine a fost unul indelung discutat. Initial Primaria a dorit in zona doua parcuri: unul similar celui care va fi pus in practica acum, iar un altul dedicat exclusiv trandafirilor. Pe 5,76 hectare, imensul rozariu – prevazut sa fie realizat cu bani europeni – urma sa etaleze sute de soiuri de trandafiri, in mii si mii de exemplare, dupa modelul unui parc australian, asa cum dorea renumitul cultivator de roze Ioan Belicciu din Osorhei. Totusi, costurile mari de intretinere a rozariului au determinat Primaria sa renunte la aceasta varianta si sa pastreze doar ideea parcului de agrement care, totusi, va avea si o plantatie de trandafiri, pe o suprafata mai redusa, de 528 de metri patrati.



Alei eco

Aprobat de Consiliul Local, proiectul de amenajare a parcului a fost scos la licitatie cu doua saptamani in urma. Conform acestuia, accesul se va face din patru strazi: Meiului, Kiev, Zorelelor si Erkel Ferenc, artera ce urmeaza a fi realizata pe malul drept al Petei. Odata ajunsi in zona verde, oradenii vor avea mai multe optiuni: sa stea la umbra copacilor, sa se plimbe printre trandafiri ori intr-un labirint verde cu un diametru de 38 de metri ce va fi amenajat dupa modelul gradinilor marilor palate de la finele Evului Mediu, sau sa zaboveasca pe malul lacului artificial. “Aleile care vor duce la toate acestea, dispuse in linii drepte si curbe, vor fi ecologice, adica din pamant, nu din dale ori asfalt”, spune Carmen Albulescu (foto), consilier in cadrul Administratiei Imobiliare Oradea, institutia care liciteaza proiectul. Pe aleile principale ale parcului vor fi amenajate doua rozarii ce vor contine 460 de fire de trandafiri, atat de sol cat si catarati pe pergole. De asemenea, de-a lungul malului Petei se va intinde un lac cu o suprafata de 4.885 de metri patrati, decorat cu 11 soiuri de plante de apa, inclusiv nuferi si bambus, o specie noua pentru spatiul public al orasului. Lacul va avea pentru vizitatori si un ponton din lemn si un pasaj din blocuri de beton si piatra.



Bani de la Bucuresti

In cifre, Parcul Salca va arata astfel: 7.610 fire de gard viu, 309 arbori din diferite specii de conifere, alti 154 din specii de foioase, 210 bambusi, 1.700 fire de plante perene si 440 fire de plante de apa. Toti arborii vor fi plantati simetric, urmarind linia aleilor, iar printre speciile de copaci care se vor regasi aici se numara cedrul, pinul, arborele de matase si cel de guma, o varietate originara din America de Nord, care toamna imbraca o frumoasa culoare rosu-purpurie. “Parcul nu va fi dotat cu aparate de joaca de genul toboganelor ori leaganelor, dar va avea un spatiu recreativ unde oradenii vor putea juca sah, de exemplu”, spune functionara AIO. Totodata, parcul va avea un sistem de irigat automat, iar o parte din stalpii de iluminat vor folosi energie solara. Amenajarea Parcului Salca se va face in mare parte din bani obtinuti de la Administratia Fondului de Mediu, de la care Primaria a obtinut in acest scop 2 milioane de lei. Daca procedurile birocratice se vor incheia in aceasta iarna, lucrarile vor incepe imediat ce vremea se va dezmorti si urmeaza sa dureze noua luni. Numai bine pentru ca sfarsitul anului 2013 sa aduca orasului, drept cadou, un plus din verdeata atat de mult dorita… /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/oradea-terenul-viran-din-zona-salca-va-fi-transformat-intr-un-parc-vast-cu-labirint-din-gard-viu-lac-artificial-si-plantatie-de-trandafiri/



Tăierile ilegale de păduri dau în continuare de furcă autorităţilor


În numai patru luni, valoarea prejudiciului a depăşit 14 mil. lei
În judeţele Harghita, Braşov, Cluj, Maramureş şi Vâlcea s-au constatat 308 infracţiuni, pe numele autorilor întocmindu-se sesizări penale, valoarea celor peste 1.500 de amenzi ridicându-se la 4,4 mil. Lei Autorităţile au încă mult de lucru cu tăietorii ilegali de păduri, în ciuda îmbunătăţirii legislaţiei în ultimii ani înregistrându-se în continuare astfel de cazuri cu prejudicii imense. Potrivit răspunsului Ministerului Mediului remis redacţiei, în numai patru luni s-au constatat 308 infracţiuni, pe numele autorilor întocmindu-se sesizări penale, valoarea celor peste 1.500 de amenzi ridicându-se la 4,4 mil. lei. "Ca urmare a acţiunilor de control efectuate de către Garda Naţională de Mediu în perioada mai-septembrie 2012 au fost constatate un număr de 308 infracţiuni silvice, pentru care s-au formulat plângeri sau sesizări penale, cu o valoare cumulată a prejudiciului de 14.009.408 lei şi un număr de 1.530 contravenţii silvice, aplicându-se amenzi cu o valoare cumulată de 4.414.325 lei. Ca şi măsuri complementare la contravenţiile constatate, a fost confiscată cantitatea de 26.473 mc material lemnos", a comunicat Ministerul Mediului la solicitarea Curierului Naţional. Firmele sunt cercetate de Poliţia Română Exemplificând tăierile ilegale constatate în zonele Vlăhiţa -  jud. Harghita, Comăna - jud. Braşov, Ciurila, Dealul Corbului, Floreşti - jud. Cluj - Repedea, Tibău, Cârlibaba - jud. Maramureş, Bujoreni - jud. Vâlcea, Ministerul Mediului a precizat că s-au reţinut documente cu regim special pentru transportul materialului lemnos, emise de alte societăţi comerciale decât cele care le deţineau legal, respectiv 27 avize de însoţire primare pentru un volum de 929,87 mc. "Ca urmare a celor constatate, în perioada controlului au fost sesizate organele din cadrul Poliţiei Române pentru efectuarea cercetărilor specifice ce se impun", a subliniat autoritatea. Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin intermediul Direcţiei Control în Silvicultură  şi a structurilor de control din cadrul Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare (I.T.R.S.V.), în perioada  mai-septembrie 2012 a efectuat 5.969 acţiuni de controale în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale de arbori şi a comercializării materialului lemnos provenit din tăieri ilegale de arbori. De asemenea, în luna octombrie, Ministerul Mediului şi Pădurilor  prin  Direcţia Control în Silvicultură a efectuat un control tematic privind tăierile ilegale şi combaterea introducerii în circuitul economic al materialelor lemnoase provenite din tăieri ilegale, în judeţele Harghita şi Mureş.

Ce va face Ministerul Mediului în vederea continuării combaterii tăierilor ilegale
În încercarea de a preveni şi combate tăierile ilegale de arbori, Ministerul Mediului şi Pădurilor a iniţiat modificări legislative importante, printre care Legea 46/2008 - Codul Silvic în sensul în care tăierea ilegală de arbori, indiferent de volum, va constitui infracţiune, precum şi modificarea prevederilor Legii 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, în sensul în care contravenţiile silvice vor putea fi constatate şi de către personalul Jandarmeriei Române. Alte modificări vor fi operate asupra prevederilor H.G. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, în sensul armonizării cu legislaţia europeană respectiv cu prevederile REGULAMENTULUI (UE) NR. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn.
Nu în ultimul rând va fi modificat şi O.M. 504 din 20.07.2006 privind modificarea şi completarea normelor tehnice silvice pentru amenajarea pădurilor aprobate prin Ordinul ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr.1672 din 07.11.2000, în sensul reglementării unor noi proceduri de obţinere a derogărilor de la prevederile amenajamentelor silvice precum şi a punerii în valoare a produselor accidentale.
"Aceste modificări ale prevederilor legale, iniţiate de M.M.P şi aflate în dezbatere la Comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului României, vor avea un impact pozitiv major în ceea ce priveşte combaterea fenomenului tăierilor ilegale de arbori. Totodată, în cadrul Strategiei Naţionale Forestiere 2013 - 2022 au fost prevăzute o serie de propuneri, ce vor ajuta la combaterea tăierilor ilegale, la parcursul şi comercializarea materialelor lemnoase şi măsuri cu impact de natură socială, instituţională  sau financiară", a precizat Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP).
Conform datelor statistice publicate în ,,Statistica Activităţilor din Silvicultură în anul 2011", la sfârşitul anului 2011 suprafaţa fondului forestier naţional era de 6.519 mii ha din care:

• proprietate publică -  4.313 mii ha din care:

• a statului 3.284 mii ha - administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva;

• a unităţilor administrativ-teritoriale - 1.029 mii ha;

• proprietate privată - 2206 mii ha, din care;

• a persoanelor fizice şi juridice - 2.129 mii ha;

• a unităţilor administrativ-teritoriale - 77 mii ha.

Potrivit statisticilor cuprinse în Planul naţional de combatere a tăierilor ilegale de arbori elaborat în anul 2007 de către fosta Direcţie Generală de Control Silvic şi Cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, suprafaţa pădurilor din România însuma 6,38 mil. ha, din care proprietate de stat 4,2 mil. ha, reprezentând 26,7% din suprafaţa ţării. /Curierul Naţional, http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2013-01-03/Taierile+ilegale+de+paduri+dau+in+continuare+de+furca+autoritatilor



Când e sânge pe stradă şi nimeni nu crede în viitor, atunci trebuie să cumperi. Aşa că hai să investim în anul 2013


După câte s-au întâmplat în tumultuosul an 2012, cu o iarnă cu zăpada la uşă, cu secetă, cu o revărsare peste tot a tot ce s-a strâns în canalul politicii şi cu o fugă a tuturor de România urât mirositoare, îţi este şi frică să te gândeşti la cum ar putea fi 2013. Vorba lui Hagi "să fie bine, ca să nu fie rău". Dar în economie mai scurmăm după motive de ceva optimist. Dacă am lua anul 2012 cu toate relele lui şi am presupune că nu poate fi la fel şi în 2013, atunci am putea să sperăm la ceva optimist.

1. Criza din Europa s-a mai atenuat, iar sistemul financiar s-a îndepărtat de colaps. În Germania au loc alegeri, iar cancelarul Angela Merkel nu va mai bate cu pumnul în masă cerând austeritatea. Ea vrea să câştige alegerile şi are nevoie de o economie internă, dar şi a Europei care să-şi revină. Italia şi Spania sunt în convalescenţă, dar acasă, nu la spital. Aşa că sunt ceva şanse ca exporturile României, unde Germania, Italia, Spania sunt pieţe puternice de desfacere, să revină pe plus după un 2012 stagnant. E puţin probabil să sperăm la creşteri de 20-25%, dar un 5% tot ar fi realist şi ar mişca industria internă. Multe grupuri financiare şi-au retras o parte din banii din ţările de la periferia Europei, dar n-au ce să facă cu ei acasă, unde dobânzile sunt aproape de zero sau mai rău, ca în Elveţia, unde trebuie să plăteşti tu ca să ţii banii la bancă. Până la urmă tot vor încerca să revină în ţările emergente. Nu vor mai turna bani cu găleata, dar câteva zeci de milioane se mai găsesc. Grecia va sta sigur în picioare până la alegerile din octombrie din Germania, pentru că dacă ar ieşi din euro, nemţii ar fi cei mai afectaţi până la urmă. Vor deveni mult prea scumpi pentru cele mai multe ţări din Europa, şi atunci adio exporturi şi creştere economică internă.

2. Viaţa politică internă s-a mai domolit şi cei care au preluat puterea (USL- PSD şi PNL) nu vor dori s-o piardă, declanşând un nou război cu Băsescu. Aşa că noii lideri - Antonescu, Ponta, Dragnea, Fenechiu, Şova, Vosganian, Chiţoiu etc. - vor fi mai liniştiţi şi mai puţin vocali în declaraţii. De acum se bat cu realitatea din economie, cu câteva milioane de oameni care cer bani în plus, salarii mai mari şi ceva locuri de muncă.

3. Premierul Ponta are un an la dispoziţie să arate că poate împinge economia înainte prin câteva măsuri de reformă a unei administraţii anchilozate şi stabilirea unor priorităţi economice. Vrea energie, vrea IT, vrea infrastructură, vrea agricultură, vrea să nu mai stea câmpurile şi terenurile statului degeaba, vrea privatizare, vrea restructurarea întreprinderilor de stat. De Ponta depind aceste lucruri, ori le face anul acesta, ori ne mai întâlnim după alegerile prezidenţiale de la finalul lui 2014, când realitatea tot îl va ajunge din urmă. Premierul Boc a stat şi a aşteptat trei ani de zile să se întâmple aceste lucruri fără să mişte ceva, justificând totul prin necesitatea austerităţii. Şi a pierdut, la fel ca PDL. Dacă Ponta va face la fel, va pierde mai repede decât se aşteaptă. Dacă intern Ponta îşi poate aroga poziţia de învingător, pe plan extern imaginea lui este proastă şi va dori neapărat s-o îmbunătăţească. Aşa că va dori să arate ca un reformator. Dar va trebui să aibă şi ceva în spate, ca să arate ce a făcut, înainte ca lumea să-l creadă că va face.

4. Guvernul va fi tocat cu fondurile europene în primul rând de cei care au investit în noua putere. Dacă lucrurile se vor bloca la fel ca înainte şi nu vor mişca niciun deget pentru a aduce câteva miliarde de euro ai lor vor fi primii care se vor răscula. Din 2012 trebuie să mai intre câteva sute de milioane şi s-or mai găsi câteva sute de milioane pe lângă. Ungureanu spera în 2012 la şase miliarde de euro, că aşa i-a trasat sarcina preşedintele Băsescu. Dacă premierul Ponta îşi trasează singur sarcina să aducă măcar 1,5 miliarde de euro cu totul, atunci ar mai reveni zâmbetul în economie. În cinci ani a luat cu totul două miliarde de euro din 20 şi e puţin probabil să înregistreze vreo minune peste noapte, să plouă cu miliardele de euro. Dacă va reuşi vreodată să aducă patru-şase miliarde de euro într-un an din fonduri europene din 2014 încolo, îşi poate face singur statuie.

5. Investitorii străini vor redeschide puţin ochii spre România. Întâi vor fi cei de portofoliu, adică cei care cumpără titluri de stat, care au o dobândă mai mare (6%) faţă de 0,25-1,5% în ţările dezvoltate. Vor urma cei care mai trimit ceva bani la bursă, având în vedere că "mood-ul" pare să fie bun în întreaga lume. O fi piaţa de capital din România o cenuşăreasă pentru noi toţi, dar tot mai înghite câteva zeci de milioane de euro pe an. Dacă Ponta va scoate la vânzare câteva pachete de acţiuni, la Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica şi cine ştie poate pe listă s-ar mai afla Petrom, Portul Constanţa, Electricele, atunci România va reintra pe fluxurile internaţionale. Guvernul nu poate să vândă totul deodată, dar măcar să arate investitorilor o acţiune, ceva real, nu o eternă intenţie ca Boc.

6. Investiţiile străine directe, orice milion de euro va mişca ceva. Din păcate la investiţiile străine directe va fi mai greu. Ca să ai creştere trebuie să fi însămânţat ceva în anii anteriori, şi acolo a fost pământ sterp. Din vârful buzelor toată lumea voia să atragă investiţii străine, dar nu mişca apoi un deget. Dacă vin bine, dacă nu, nu. Aşa că investiţiile străine au atins în 2011 şi 2012 cele mai reduse niveluri din ultimul deceniu, de numai 1-1,6 miliarde de euro pe an. Dacă în perioada guvernării Ponta va atrage prin privatizare, prin deschiderea unor pieţe, prin parteneriate public- privat, prin proiecte de dezvoltare ale statului, prin parcuri industriale şi de IT nu 9 miliarde de euro cât a fost în 2007 sau 2008, ci 3-4 miliarde de euro pe an, economia va urca cu câteva procente. Numai să atragă şi să nu rămână totul la o eternă intenţie, să se plimbe oficialii Guvernului numai cu foi la conferinţe. Ponta va trebui să dea răspunsul la câteva proiecte care sunt pe lista de aşteptare - gazele de şist, Roşia Montană, autostrăzile Piteşti-Craiova sau Piteşti-Sibiu.

7. După sperietura din 2012, când a avut loc o creştere la un moment dat de aproape 8%, cursul leu-euro pare să fie mai liniştit în acest an. Probabil că tendinţa va fi de a intra mai multă valută faţă de un 2012 când mai mult a ieşit, aşa că BNR se va lupta mai mult să evite aprecierea. Dacă cursul se va mişca între 4,4 şi 4,55, va fi bine, iar în buzunarele oamenilor care trebuie să plătească rate la bancă şi în conturile companiilor vor rămâne puţin mai mulţi lei. Care fie vor merge în economisire, fie în consum.

8. Consumul va rămâne în teritoriul pozitiv. Majorările salariale de la stat din iunie şi decembrie introduc în economie 700-800 milioane de euro în 2013, faţă de anul anterior. Iar acest lucru se va vedea, chiar dacă creşterea consumului nu va fi spectaculoasă. Dacă cursul va fi stabil, vor mai rămâne şi de aici bani după plata ratelor. Temperarea tumultului politic şi economic din Europa va ajuta ţările unde sunt românii la muncă, în special în Spania şi Italia. 2012 a fost un an prost pentru cei care munceau în aceste zone, dar poate 2013 va fi puţin mai bun, iar acest "puţin" ar putea să însemne o sută - două sute de euro în plus pe an de persoană. Pentru politicienii noştri şi cei care se învârt în jurul lor, unde fără 50.000 de euro nici nu se scoală din pat dimineaţa, suma în plus trimisă de muncitorii români e bacşişul pe care îl lasă la un lăutar într-o seară. Dar dacă înmulţim cu cei 3 milioane de români care lucrează afară, înseamnă vreo jumătate de miliard de euro în plus, care intră în economia românească.

9. Au început din nou să se facă tranzacţii de companii, iar băncile au început să scoată creditele neperformante la vânzare după patru ani în care le-au ascuns pe unde au putut. Asta înseamnă o deblocare a pieţei, atât bancară, imobiliară cât şi industrială. "Şacalii" de portofolii se învârt destul de bine în ultimul timp pe lângă sistemul bancar românesc şi tot vor prinde ceva. Iar după ce vor prinde o bucată vor mai investi ceva bani în ea pentru a o face să meargă (vezi cazul Labormed). În a doua parte a anului, când se părea că s-a mai bifat un an prost pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, s-au înregistrat câteva tranzacţii semnificative atât pe partea industrială, cât şi pe cea logistică. Acest lucru ar putea să anunţe o piaţă de achiziţii mult mai bună în 2013 având în vedere că s-au stabilit câteva repere de preţ. După patru ani de criză, antreprenorii români nu mai visează la cai verzi pe pereţi, sunt secaţi de energie şi finanţare, aşa că vor privi cu mai mare atenţie la ofertele de pe masă. Dacă mai sunt. La polul opus sunt antreprenori care au bani, fie în ţară, fie prin conturile din Elveţia sau Austria, şi care au o dorinţă mai mare de a reintra în piaţă şi a aschiziţiona terenuri, clădiri de birouri, active industriale şi de ce nu afaceri întregi. Pentru că ştiu că dacă nu intră ei acum vor reveni în piaţă investitorii străini şi vor lua tot.

10. Agricultura şi piaţa de construcţii. Nu poate fi mai rău ca seceta din 2012 sau declinul construcţiilor din 2008 încoace. Dacă guvernul Ponta vine cu un proiect ANL ca acum un deceniu, calat pe noile realităţi s-ar putea să dea de lucru la câteva mii de oameni şi să deblocheze o piaţă care trage economia mult în jos. Dacă Guvernul şi în special autorităţile locale s-ar uita la locurile centrale care stau în paragină şi le-ar scoate în administrare, tot s-ar mişca ceva. Numai să vrea. La începutul lui 2012 am sperat la mai bine, ca în 2011 când economia urcase neaşteptat cu 2,5%. Am închis sângerosul an 2012, când am pierdut mult şi din cauza războaielor politice interne, şi din cauza crizei din Europa, şi din cauza secetei din agricultură cu o creştere economică zero. Nu poate fi 2013 la fel, asta e singura motivaţie reală de până acum. Restul zece trebuie să vină pe parcurs. Între timp să nu uităm că atunci când este război în stradă trebuie să investeşti. Când va fi linişte şi pace totul va fi prea scump. /Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/opinii/cand-e-sange-pe-strada-si-nimeni-nu-crede-in-viitor-atunci-trebuie-sa-cumperi-asa-ca-hai-sa-investim-in-anul-2013-10423721

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABA

PROIECT – Apele Române întocmesc hărţi cu riscurile de inundaţii pentru mai multe răuri din Maramureş


Prin intermediul unui proiect cu finantare europeana, Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa realizeaza, in aceasta perioada, harti de hazard la inundatii pe mai multe rauri, inclusiv din judetul Maramaures. Pe baza acestor harti, autoritatile judetene vor putea gestiona mai bine riscul aparitiei inundatiilor, scopul acestui proiect fiind prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor. De acest proiect beneficiaza judetele Cluj, Bistrita, Maramures, Salaj si Satu Mare. In aceasta perioada, utilizand baza de date topogeodezica, se elaboreaza studiile hidrologice si hidraulice, dupa care se vor intocmi hartile de hazard la inundatii. Bazinele hidrografice aflate in studiu sunt Somesul Mare, Somesul Mic, Somes, Crasna si Tisa. Studiile topogeodezice sunt finalizate in proportie de 95%, iar hartile de hazard aferente raurilor din bazinul hidrografic Somes-Tisa s-au finalizat in proportie de 50%. Hartile de hazard constituie baza de plecare in realizarea de catre consiliile judetene a hartilor de risc la inundatii pe teritoriul administrativ, in conformitate cu prevederile cuprinse in Directiva Inundatii, la care trebuie sa se alinieze toate statele membre ale Uniunii Europene, in vederea stabilirii unui cadru pentru evaluarea si gestionarea riscului la inundatii, cu scopul reducerii pe cat posibil a consecintelor negative. Valoarea totala a proiectului este de aproximativ 7 milioane euro, cu finantare din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Sectorial Mediu si bugetul de stat. /Emaramureş, http://www.emaramures.ro/Stiri/76854/PROIECT-Apele-Romane-intocmesc-harti-cu-riscurile-de-inundatii-pentru-mai-multe-rauri-din-Maramures-

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ


Teme similare

Vremea va fi geroasã la noapte în Transilvania, mai ales în estul zonei


Cerul va fi mai mult senin. Temperaturile minime se vor încadra între -14 şi -5 grade, mai scãzute în estul Transilvaniei, spre -22 de grade, dar şi mai ridicate la munte. Pe arii restrânse în zonele joase se va semnala ceaţã asociatã şi cu depunere de chiciurã. Mâine, vremea va fi în general frumoasã în cursul zilei, dar rece, mai ales în depresiunile din estul zonei. Cerul va fi variabil. Temperaturile maxime se vor încadra între -3 şi 4 grade. Izolat în zonele joase, dimineaţa se va semnala ceaţã, asociatã şi cu depunere de chiciurã. /Radio Mures MS, http://www.radiomures.ro/stiri/vremea_va_fi_geroas_la_noapte_in_transilvania_mai_ales_in_estul_zonei.html

Vremea în Alba. Soare strălucitor și temperaturi de peste 0 grade Celsius în prima săptămână din 2013


Ne despărțim de anul 2012 în condiții meteorologice cu soare strălucitor din abundență și temperaturi maxime cu câteva grade peste 0. Până miercuri vom avea parte de un cer senin și de soare generos, joi apar câțiva nori, iar de vineri este posibil să apară câțiva fulgi. Primul weekend din 2013 se anunță a nu fi foarte friguros, drept pentru care putem să ne așteptăm la ninsori sau chiar ploi. /Alba 24 AB, http://alba24.ro/vremea-in-alba-soare-stralucitor-si-temperaturi-de-peste-0-grade-celsius-in-prima-saptamana-din-2013-158043.html

Teme de mediu

Memoriu la Guvern pentru repornirea mineritului în Apuseni: 35 de primari solicită respectarea rezultatelor de la referendum


Consilierii judeţeni din Alba au discutat la ultima şedinţă un memoriu ce va fi înaintat Guvernului, în legătură cu proiectul minier de la Roşia Montană. La şedinţă au fost prezenţi mai mulţi primari din zona Munţilor Apuseni şi parlamentarii de Alba. Noii deputaţi şi senatori au fost solicitaţi să sprijine demersurile privind repornirea activităţii miniere în zonă. Potrivit datelor Biroului Electoral pentru Referendum, în cele 148 de secţii de votare amenajate în 35 de localităţi din Munţii Apuseni au fost aşteptaţi  la urne 72.490 de locuitori. Duminică, 9 decembrie, s-au prezentat la vot 31.315 de persoane, reprezentând 43,20%. Pentru că nu şi-au exprimat votul 50 plus unu dintre locuitori, nu au fost întrunite condiţiile pentru validarea referendumului. În total, au răspuns DA la întrebarea „Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în zona Munţilor Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?” 62,45% dintre votanţi, iar cu NU s-au exprimat 35,90%. Au fost înregistrate 1,65% voturi nule. La Roşia Montană, prezenţa la referendum a fost de 66,06%. Dintre aceştia, 78,75% au răspuns cu DA şi 19,44% cu NU. Voturi nule au fost 1,80%. Referendumul pentru repornirea activităţii de minerit la Roşia Montană a fost organizat duminică, 9 decembrie, în localităţile Abrud, Albac, Almaşu Mare, Arieşeni, Avram Iancu, Baia de Arieş, Bistra, Bucium, Ceru Băcăinţi, Cîmpeni, Ciuruleasa, Cricău, Galda de Jos, Gârda de Sus, Horea, Ighiu, Întregalde, Livezile, Lupşa, Meteş, Mogoş, Ocoliş, Poiana Vadului, Ponor, Poşaga, Râmetea, Râmeţ, Roşia Montană, Sălciua, Scărişoara, Sohodol, Stremţ, Vadu Moţilor, Vidra şi Zlatna Reprezentanţii administraţiilor locale din Munţii Apuseni au precizat că, în ciuda condiţiilor meteorologice dificile din ziua referendumului, peste 60% dintre locuitori şi-au exprimat acordul pentru repornirea activităţii miniere la Roşia Montană. În opinia acestora, Guvernul ar trebui să ţină cont de rezultatul referendumului şi să facă demersurile necesare pentru crearea locurilor de muncă în activitatea de bază în minerit. Documentul prezentat de cei 35 de primari va suferi unele modificări la Consiliul Judeţean, iar forma finală va fi prezentată la începutul anului 2013.

Fragmente din memoriul prezentat şi discutat în Consiliul Judeţean

 „Vă adresăm prezentul Memoriu în numele celor 35 de comunităţi pe care le reprezentăm, din Munţii Apuseni. Aceşti oameni trăiesc într-o zonă care duce mare lipsă de locuri de muncă, în special după închiderea fostelor exploatări miniere. În lipsa investiţiilor mari, cruciale în special în vremuri de criză, viitorul acestor oameni este în pericol. Noi, ca reprezentaţi democratici aleşi ai acestor oameni, avem datoria morală să vă solicităm, în numele lor, să luaţi de urgenţă deciziile necesare pentru a crea locuri de muncă prin repornirea mineritului. Astfel, veţi da o şansă la viaţa normală acestor oameni şi veţi preveni depopularea completă a regiunii, în următorii ani, din cauza lipsei locurilor de muncă şi a perspectivelor de dezvoltare. Multe din localităţile noastre s-au născut şi s-au dezvoltat în jurul mineritului, ocupaţie tradiţională în Apuseni. În lipsa mineritului, zona se depopulează şi oamenii plecă în căutarea unui trai mau bun. Considerăm că reînvierea mineritului este soluţia la îndemâna României, pentru salvarea acestei zone şi a altor zone cu tradiţie minieră. În special la Roşia Montană, există şansa unui investitor, dispus să facă toate investiţiile necesare pentru a construi o mină modernă şi pentru a da de lucru la mii de oameni. Un semnal pozitiv dat unei investiţii de amploare poate reprezenta începutul relansării unei întregi industrii în România, care altădată era considerată strategică şi dădea de lucru la sute de mii de oameni. Compania care doreşte să repornească mina de la Roşia Montană pe baze moderne are o licenţă de exploatare încă din anul 1999, şi-a demonstrat capacitatea de a dezvolta o afacere pe termen lung în România, iar în prezent are 500 de angajaţi, înainte de etapa de construcţie a minei. Susţinem solicitarea noastră şi prin rezultatele referendumului organizat în comunele şi oraşele pe care le reprezentăm, prin care oamenii şi-au spus răspicat opinia. Deşi a nins abundent şi a viscolit în data de 9 decembrie şi multe sate au fost complet izolate, oamenii neputând să participe la vot, avem totuşi zeci de mii de oameni care au spus DA mineritului. Astfel, 63% dintre cei participanţi în întreaga zonă, şi aproape 80% dintre votanţii de la Roşia Montană s-au pronunţat în favoarea mineritului la Roşia Montană şi Apuseni. Aceşti oameni aşteaptă de urgenţă de la decidenţii politici un semnal clar că glasul lor a fost auzit şi că aceia care sunt în măsură să le schimbe viaţa îi vor ajuta să aibă locuri de muncă şi un viitor mai bun.” /Adevarul de Seara AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/memoriu-guvern-repornirea-mineritului-apuseni-35-primari-solicita-respectarea-rezultatelor-referendum-1_50dffc25596d720091503637/index.html#



Memoriu către Guvern pe tema exploatării de la Roşia Montană


Consilierii judeţeni vor trimite Guvernului un memoriu legat de exploatarea minieră de la Roşia Montană. Documentul a fost discutat în ultima şedinţă din acest an a Consiliului Judeţean Alba, dar forma finală a documentului va fi stabilită abia la începutul anului viitor. Aleşii judeţeni au discutat timp de aproape două ore rezultatele referendumului local din Alba, din 9 decembrie, referendum care a fost invalidat din cauza neîndeplinirii cvorumului de 50%. Consilierii au apreciat că în ciuda invalidării referendumului problema lipsei locurilor de muncă pentru locuitorii din Munţii Apuseni este una reală, care trebuie soluţionată în cât mai scurt timp posibil. La şedinţa CJ au participat şi cei şapte proaspăt aleşi parlamentari de Alba. Aceştia şi-au manifestat susţinerea pentru memoriul propus de primarii din Apuseni, şi însuşit de majoritatea consilierilor judeţeni, dar au avut obiecţii asupra formei acestuia. Senatorul Teodor Atanasiu a fost de părere că prin acest memoriu, administraţiile locale şi cea judeţeană din Alba trebuie să întrebe clar Guvernul dacă proiectul de la Roşia Montană este unul care respectă legislaţia românească, iar dacă nu să lanseze oferta către posibili investitori de a veni cu proiecte miniere conforme cu legile din România. Consilierii judeţeni vor stabili forma finală a memoriului la începutului lunii ianuarie 2013, urmând ca ulterior acesta să fie probat de plenul CJ Alba şi trimis Guvernului. /CityNews AB, http://alba.citynews.ro/eveniment/alba-memoriu-catre-guvern-pe-tema-exploatarii-de-la-rosia-montana-1229608
Primarii din localităţile în care s-a organizat referendum pentru proiectul minier din Apuseni trimit memoriu la Guvern, Preşedinţie şi Parlament

La şedinţa de joi a Consiliului Judeţean Alba au fost prezenţi primarii din localităţile din Munţii Apuseni în care s-a organizat referendumul pentru proiectul minier de la Roşia Montană, dar şi parlamentarii de Alba. Edilii au solicitat sprijin pentru transmiterea unui memoriu către Guvernul României, Preşedinţie şi Parlament, în care solicită repornirea activităţii miniere în zonă. Reprezentanţii administraţiilor locale din Munţii Apuseni susţin că, în ciuda condiţiilor meteorologice dificile din ziua referendumului, peste 60% dintre locuitori şi-au exprimat acordul pentru repornirea activităţii miniere la Roşia Montană şi că Guvernul ar trebui să ţină cont de opinia acestora şi să facă demersurile necesare pentru crearea locurilor de muncă în activitatea de bază în minerit. Parlamentarii de Alba prezenţi la şedinţa CJ şi-au manifestat intenţia de a sprijini repornirea activităţii de minerit în zonă, fără a face referire la un proiect anume şi în condiţiile în care sunt respectate condiţii ce ţin de legislaţia de mediu şi patrimoniu. Vă prezentăm în rezumat „Memoriul privind creșterea de locuri de muncă prin reluarea mineritului în Munții Apuseni și în special la Roșia Montană” „Vă adresăm prezentul Memoriu în numele celor 35 de comunități pe care le reprezentăm, din Munții Apuseni. Acești oameni trăiesc într-o zonă care duce mare lipsă de locuri de muncă, în special după închiderea fostelor exploatări miniere. În lipsa investițiilor mari, cruciale în special în vremuri de criză, viitorul acestor oameni este în pericol. Noi, ca reprezentați democratici aleși ai acestor oameni, avem datoria morală să vă solicităm, în numele lor, să luați de urgență deciziile necesare pentru a crea locuri de muncă prin repornirea mineritului. Astfel, veți da o șansă la viața normală acestor oameni și veți preveni depopularea completă a regiunii, în următorii ani, din cauza lipsei locurilor de muncă și a perspectivelor de dezvoltare. Multe din localitățile noastre s-au născut și s-au dezvoltat în jurul mineritului, ocupație tradițională în Apuseni. În lipsa mineritului, zona se depopulează și oamenii plecă în căutarea unui trai mau bun. Considerăm că reînvierea mineritului este soluția la îndemâna României, pentru salvarea acestei zone și a altor zone cu tradiție minieră. În special la Roșia Montană, există șansa unui investitor, dispus să facă toate investițiile necesare pentru a construi o mină modernă și pentru a da de lucru la mii de oameni. Un semnal pozitiv dat unei investiții de amploare poate reprezenta începutul relansării unei întregi industrii în România, care altădată era considerată strategică și dădea de lucru la sute de mii de oameni. Compania care dorește să repornească mina de la Roșia Montană pe baze moderne are o licență de exploatare încă din anul 1999, și-a demonstrat capacitatea de a dezvolta o afacere pe termen lung în România, iar în prezent are 500 de angajați, înainte de etapa de construcție a minei. Susținem solicitarea noastră și prin rezultatele referendumului organizat în comunele și orașele pe care le reprezentăm, prin care oamenii și-au spus răspicat opinia. Deși a nins abundent și a viscolit în data de 9 decembrie și multe sate au fost complet izolate, oamenii neputând să participe la vot, avem totuși zeci de mii de oameni care au spus DA mineritului. Astfel, 63% dintre cei participanți în întreaga zonă, și aproape 80% dintre votanții de la Roșia Montană s-au pronunțat în favoarea mineritului la Roșia Montană şi Apuseni. Acești oameni așteaptă de urgență de la decidenții politici un semnal clar că glasul lor a fost auzit și că aceia care sunt în măsură să le schimbe viața îi vor ajuta să aibă locuri de muncă și un viitor mai bun.” Reamintim că premierul Victor Ponta şi-a exprimat recent rezervarea în ceea ce priveşte implementarea proiectului minier de la Roşia Montană, motivând că trebuie asigurate garanţiile privind protecţia mediului în zonă şi rezolvată problema redevenţei statului în cazul exploatării aurului şi argintului. Potrivit datelor Biroului Electoral Referendum, în cele 148 de secţii de votare amenajate în 35 de localităţi din Munţii Apuseni au fost aşteptaţi  la urne 72.490 de locuitori. Duminică, 9 decembrie, până la ora 23.00, s-au prezentat la vot doar 31.315 de persoane, reprezentând 43,20%. Pentru că nu şi-au exprimat votul 50 plus unu dintre locuitori, nu au fost întrunite condiţiile pentru validarea referendumului. În total, au răspuns DA la întrebarea „Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în zona Munţilor Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?” 62,45% dintre votanţi, iar cu NU s-au exprimat 35,90%. Au fost înregistrate 1,65% voturi nule. La Roşia Montană, prezenţa la referendum a fost de 66,06%. Dintre aceştia, 78,75% au răspuns cu DA şi 19,44% cu NU. Voturi nule au fost 1,80%. Reamintim că referendumul pentru repornirea activităţii de minerit la Roşia Montană a fost organizat duminică, 9 decembrie, în localităţile Abrud, Albac, Almaşu Mare, Arieşeni, Avram Iancu, Baia de Arieş, Bistra, Bucium, Ceru Băcăinţi, Cîmpeni, Ciuruleasa, Cricău, Galda de Jos, Gârda de Sus, Horea, Ighiu, Întregalde, Livezile, Lupşa, Meteş, Mogoş, Ocoliş, Poiana Vadului, Ponor, Poşaga, Râmetea, Râmeţ, Roşia Montană, Sălciua, Scărişoara, Sohodol, Stremţ, Vadu Moţilor, Vidra şi Zlatna. /Alba 24 AB, http://alba24.ro/primarii-din-localitatile-in-care-s-a-organizat-referendum-pentru-proiectul-minier-din-apuseni-trimit-memoriu-la-guvern-presedintie-si-parlament-157711.html


- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38



Yüklə 88,35 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə