Cod-f-pc-4 revista presei 25 aprilie 2017 cuprins



Yüklə 32,47 Kb.
tarix08.01.2019
ölçüsü32,47 Kb.


ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

http://www.rowater.ro/damures











Cod-F-PC-4


REVISTA PRESEI

25 aprilie 2017

CUPRINS

Teme similare 2

Teme de mediu 5



Cum se prăbuşeşte sistemul de colectare ecologică a gunoiului în România. „Aici nu e vorba de rezistat, ci cât de mult ne mai permitem să mergem în pierdere“

410.000 de puieţi forestieri au fost plantaţi, primăvara aceasta, la Arad

Teme similare


Cu barca pe Mureş peste 60 de kilometri, între localităţi din Alba şi Hunedoara. Proiect turistic finanţat cu 500.000 euro

Râul Mureş va deveni un nou pol de atracţie turistică pentru judeţele Alba şi Hunedoara. Localităţi din cele două judeţe vor avea legătură şi pe apă, prin debarcadere amplasate în fiecare localitate pe lângă care trece râul. Valoarea proiectului este de 500.000 de euro, iar ideea aparţine Grupului de Acţiune Locală pentru Pescuit din bazinul Mureşului şi Secaşelor, FLAG, coordonat de comuna Ciugud, judeţul Alba. Potrivit primarului din Ciugud, Gheorghe Damian, opt localităţi vor beneficia de debarcadere cu ambarcaţiuni ce vor putea fi folosite în scop turistic şi nu numai. Distanţa acoperită este de peste 60 de kilometri, între Sîntimbru - Alba şi Geoagiu - Hunedoara. „Am avut întâlnirea grupului de lucru pentru beneficiarii publici, adică primăriile din FLAG, grupul de acţiune locală pentru pescuit şi am decis ca, de la Sântimbru până la Geoagiu, în judeţul Hunedoara, în fiecare localitate care are proprietatea pe malul Mureşului, şi aici sunt Sântimbru, Ciugud, Alba Iulia, Vinţu, Blandiana, Şibot, Rapold şi Geoagiu, să facem un proiect integrat în valoare de 500.000 de euro, cu debarcadere în dreptul fiecărei localităţi şi un număr de ambarcaţiuni pentru a dezvolta turismul pe Mureş. Adică dacă vine turistul să viziteze de exemplu Cetatea sau să vadă Ciugudul, îi putem oferi să meargă cu barca de la Ciugud până la Geoagiu, o maşină îl aşteaptă acolo, îi recuperează barca şi îl aduce în debarcader”, a spus primarul Gheorghe Damian. Proiectarea pontonului se doreşte a fi una unitară, în aşa fel încât să se diferenţieze de cele private şi oamenii să ştie că sunt alte FLAG-ului. Următorii paşi pentru realizarea acestui obiectiv sunt elaborarea ghidurilor de finanţare,  proiectarea şi apoi construcţia. Potrivit primarului Gheorghe Damian, se doreşte ca investiţia să fie finalizată până în vara anului viitor. Acesta a precizat să se doreşte şi realizarea unei hărţi a pescajului, a adâncimii râului Mureş prin care să se încurajeze circulaţia ambarcaţiunilor mici, dar nemotorizate. „Suntem cei care luptăm pentru tot ce înseamnă biodiversitatea râului Mureş, suntem pentru a ne bucura de râu, dar fără a distruge ce e în jur. O altă idee este cea de a face o brigadă antibraconaj pe râu şi să fie populat râul Mureş”, a mai spus primarul. FLAG cuprinde 10 unităţi administrative din cele două judeţe şi 11 operatori privaţi. GAL-ul a câştigat o finanţare de 1,7 milioane euro, bani ce vor fi folosiţi pentru a dezvolta zona din punct de vedere economic, prin investiţii în producţia piscicolă şi de acvacultură, respectiv prin dezvoltarea infrastructurii de comercializare a peştelui. Vor fi create aproape 30 de locuri de muncă.



/Adevărul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cu-barca-mures-60-kilometri-localitati-alba-hunedoara-proiect-turistic-finantat-500000-euro-1_58f886985ab6550cb868a466/index.html
Au apărut primii căutători de aur pe râurile din Alba. Doi investitori au primit autorizație pentru exploatarea aurului aluvionar

Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba a eliberat două avize privind exploatarea aurului aluvionar din albia a două pârâuri din Almaşu Mare, cu ajutorul şaitrocului. Potrivit autorizaţiei eliberate de APM Alba, extracţia aurului se va face în ”mediu umed”, fără a folosi cantităţi de apa care să poată fi cuantificate, iar apele prelevate în procesul de exploatare aluviuni vor fi vărsate în pârâu. Activitatea de extracţie a aurului aluvionar din perimetrul de exploatare va consta în separarea gravitaţională a aurului împreună cu metalele grele, din aluviunile nisipoase din albia minoră a pârâurilor Almaş şi Turnu. Proiectele au fost realizate şi supuse aprobării autorităţilor de către doi investitori din Zlatna, Virgil Marin Rus şi Nicodim Gheorghe Burz, prin intermediul a două firme private. Cei doi urmează să exploateze aurul aluvionar din albiile minore ale pârâurilor Almaş şi Turnu din comuna Almaşu Mare, judeţul Alba.


Extragerea nisipului se va face prin intermediul unei drage mobile de aspiraţie. Ulterior, va avea loc depunerea/sortarea gravitaţională a aluviunilor şi a apei aspirate pe şaitroc sau jgeab, cu selectarea fragmentelor de aur liber şi a metalelor grele (magnetit, sfen/titan, pirită, etc.), urmată de recuperarea aurului liber. Şaitrocul va fi amplasat pe un cadru metalic, iar peste el va fi amplasată o pătură de lână sau un covor din cauciuc prevăzut cu striaţii peste care vor trece aluviunile colectate.   Lucrările de exploatarea sunt programate să aibă loc în perioada aprilie – octombrie 2017. Aurul obţinut va fi vândut, cel mai probabil, Băncii Naţionale a României. Cei doi întreprinzători din Zlatna sunt primii căutători din Alba care reiau, oficial şi legal, exploatarea aurului prin această metodă după zeci de ani. Comuna Almaşu Mare are o istorie veche în domeniul mineritului. Aici se află câteva galerii părăsite ale fostei exploatări miniere de la Zlatna, ce mai cunoscută fiind mina Haneş.

/Opinia Transilvană AB, http://opiniatransilvana.ro/au-aparut-primii-cautatori-de-aur-pe-raurile-din-alba-doi-investitori-au-primit-autorizatie-pentru-exploatarea-aurului-aluvionar/
Canalizarea, principala problemă a primarului din Orăștioara de Sus

Administraţia publică din Orăştioara de Sus vrea să rezolve problema reţelei nefuncţionale de canalizare, printr-un proiect investiţional care să cuprindă realizarea racordurilor către populaţie şi extinderea reţelelor secundare. Acesta a fost accesat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).


Există doar cu numele „Pe Ordonanţa nr.28 am depus un proiect ce vizează extindere reţele secundare de canalizare şi racorduri pentru gospodăriile din satele Bucium, Orăştioara de Sus, Ludeştii de Jos şi Costeşti. Acest program vine în completarea celui implementat pe fonduri de mediu şi finalizat în 2016. El a fost o primă etapă în realizarea canalizării în comună şi a inclus reţeaua principală şi staţia de epurare din Bucium. Proiectul depus de noi, de curând, va face funcţională întreaga reţea, la ora actuală ea fiind doar o ţeavă îngropată în pământ. Nu poate fi dată în folosinţă, neavând făcute racordurile la populaţie. Vechiul proiect a fost demarat de fostul primar, aşa că nu cunosc motivele din pricina cărora nu s-a organizat investiţia, pe ansamblu. L-am preluat, l-am dus mai departe şi apoi l-am finalizat. Dată fiind situaţia, a trebuit să ne orientăm către acest al doilea program. Sper să obţinem finanţarea necesară (circa un milion de euro), deoarece îndeplinim criteriile impuse. Nu suntem cuprinşi în master plan, nu putem constitui o aglomerare de cel puţin 2.000 de locuitori pentru a fi consideraţi eligibili în accesarea de fonduri europene, deci nici punctaj nu putem primi pe axele de la UE. Singura şansă reală rămâne portiţa financiară abordată. Putem depune cinci-şase proiecte, nevoile fiind multe, dar ne-am concentrat pe ceea ce este absolut stringent pentru comunitate. Plăteşti proiectanţi, consultanţi, avize şi nu există certitudinea câştigului, la final. Prin urmare, am depus pentru ceea ce ne doare cel mai tare”, a precizat Vasile Marian Inăşescu, primarul comunei Orăştioara de Sus. Potrivit acestuia, vor beneficia de canalizare aproximativ 600 de gospodării. În regim separat. „Pentru localitatea Ocolişu Mic, suntem în faza de licitaţie pentru demararea proiectului accesat tot pe Ordonanţa nr. 28, pentru reţea de apă-canal (circa 1,5 milioane de euro) ce va deservi undeva la 400 de persoane. Finanţarea este asigurată, contractul este semnat, dar aşteptăm finalizarea procedurii, ca să se poată da ordinul de începere a lucrărilor. Apa o vom obţine prin forare. Nu am vrut să facem nimic pe bucăţi, deci proiectul cuprinde atât alimentare cu apă, cât şi tratarea apei, canalizare, staţie de epurare şi racorduri. Programul o să fie furnizat la cheie, cetăţenii urmând doar să semneze contractul cu societatea care va gestiona utilitatea. Nu este corect să spargi de două ori, să cârpeşti tot de atâtea ori drumurile şi timpul implicat pentru execuţie să fie îndelungat. Nu am inclus acest sat în programul integrat, din motive tehnice. Distanţa mare, poziţionarea izolată şi imposibilitatea de a fi legat de celelalte localităţi au fost impedimente majore. Plus că exista riscul ca din start să nu ne fie aprobat un astfel de proiect”, a mai spus primarul Inăşescu. Grijile sale nu se opresc însă aici, impunându-se o cofinanţare a investiţiilor în cuatum de trei la sută din valoarea totală, la care se adaugă şi câteva cheltuieli considerate neeligibile.

/Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/canalizarea-principala-problema-a-primarului-din-orastioara-de-sus/

Teme de mediu


Cum se prăbuşeşte sistemul de colectare ecologică a gunoiului în România. „Aici nu e vorba de rezistat, ci cât de mult ne mai permitem să mergem în pierdere“

Pregătite din fondurile nerambursabile alocate României în exerciţiul bugetar european anterior, sistemele de management integrat al deşeurilor puse în funcţiune la nivel de judeţe dau rateuri. La Bistriţa, sistemul a clacat de anul trecut, la Bacău tocmai a fost notificată rezilierea contractului de colectare şi transport, iar Sibiul se pregăteşte de acelaşi destin. Cu un sprijin nerambursabil european echivalent a 70 de milioane de lei, autorităţile judeţului Sibiu au reuşit din noiembrie anul trecut să demareze colectarea selectivă în municipiul reşedinţă de judeţ şi în alte 20 de localităţi învecinate, printre care şi două oraşe. În cele şase luni care au trecut de atunci, autorităţile responsabile de gestionarea acestui proiect au primit deja trei notificări din partea operatorilor din domeniu. Două notificări au fost depuse de către Soma SRL, firma angajată să colecteze şi transporte deşeurile, iar cea de-a treia are drept autor Brantner Enviroment SRL, societatea contractată pentru sortarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile şi a compostului. Toate cele trei notificări arată că proiectul a fost prost pregătit deoarece cantităţile de deşeuri colectate şi sortate sunt mult mai mici decât cele estimate iniţial, iar firmele înregistrează pierderi importante. Cei de la Soma solicită o creştere a tarifelor de la 165 de lei pe tona de deşeuri transportate la aproximativ 240 de lei, iar cei de la Brantner, de la 156 de lei/tona de deşeu sortat la 850 de lei. Una e în scripte, alta e în realitate. Faptul că sibienii nu sortează în mod corect deşeurile de plastic, hârtie, metal, biodegradabil şi rezidual a trecut în planul doi al proiectului de colectare selectivă la Sibiu. Firmele care preiau deşeurile şi le sortează arată că şi-au fundamentat preţurile pe baza cărora au câştigat contractele pe date oferite de autorităţi şi care nu au legătură cu realitatea. Cei de la Soma au câştigat contractul ofertând un tarif de 165 de lei/tonă bazându-se pe cele aproximativ 8.300 de tone de deşeuri lunare estimate în documentaţia licitaţiei. În realitate, în cea mai „bună“ lună de până acum – luna martie a anului 2017 – cei de la Soma au transportat şi facturat o cantitate de nici 5.000 de tone de deşeuri. Aşa s-a ajuns ca, din noiembrie şi până luna trecută, cei de la Soma să înregistreze pierderi totale de aproximativ două milioane de lei (diferenţa între cheltuieli şi facturile emise). „Aici nu e vorba de rezistat, ci cât de mult ne mai permitem să mergem pe pierdere. Noi am făcut acele adrese şi tot aşteptăm ca cineva să ia o decizie. Am înţeles că s-au făcut demersuri şi către Uniunea Europeană şi către Guvern, dar în câteva luni trebuie luată o decizie - ori laie, ori bălaie, cum s-ar zice“, declară Narcis Doru, directorul general al Soma SRL. La sortare e şi mai rău. Mai mare este diferenţa în cazul sortării deşeurilor reciclabile, estimate în documentaţia de licitaţie la 1.600 de tone lunar. În realitate, cei care au câştigat acest contract au de prelucrat aproximativ zece la sută din estimări. „Ne dorim ca proiectul să funcţioneze conform aşteptărilor. Sibiul merită să fie în top, pe harta colectării selective“, declară David Zeininger, CEO Brantner România, ca urmare a notificării prin care cer creşterea de cinci ori a tarifelor cu care au intrat în proiectul de la Sibiu. Autorităţile, în schimb, cer timp pentru a analiza posibilele modificări de proiect. Fiind cofinanţat din fonduri europene, orice modificare are nevoie de avizul autorităţii de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu. ”Noi sperăm să nu se ajungă la rezilierea contractelor. ADI Eco Sibiu are dreptul de a opera staţiile pe perioadă temporară prin intermediul unui alt operator. Nu se va ajunge ca sistemul de management integrat al deşeurilor să fie pus în pericol atât de mult”, declară Claudia Iordănescu, directoarea Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară (ADI) Eco Sibiu. Această asociaţie reuneşte toate localităţile judeţului Sibiu şi este responsabilă de implementarea proiectului colectării selective. Firma care colectează şi transportă deşeurile în prima zonă a judeţului Sibiu unde se colectează selectiv a înregistrat pierderi de două milioane de lei după primele şase luni de contract

 Urmele bătute pe care calcă Sibiul: Bistriţa – Năsăud. Judeţul Bistriţa – Năsăud a fost printre primele din ţară care a implementat un sistem similar celui de la Sibiu, şi tot din fonduri europene. În Bistriţa-Năsăud colectarea selectivă a început de la finele lui 2014, firma angajată să colecteze şi transporte deşeurile fiind Vitalia Servicii de Mediu. Spre diferenţă de Sibiu (unde plata serviciilor de salubrizare se face prin intermediul primăriilor care colectează banii necesari prin intermediul taxei de salubrizare), la Bistriţa-Năsăud contractele au fost încheiate de Vitalia direct cu cetăţenii şi firmele active. La fel ca la Sibiu, şi operatorul de colectare şi transport de aici a găsit neconformităţi între datele din documentaţia licitaţiei şi realitate. În ianuarie 2016, cei de la Vitalia anunţau într-o conferinţă de presă că numărul estimat al populaţiei în documentaţie era cu aproximativ 16% mai mare decât cel real. Această diferenţă a creat celor de la Vitalia pierderi lunare de peste 600.000 de lei. Din cauza acestor pierderi, celor de la Vitalia le-a fost retrasă licenţa ANRSC, din august contractul a fost reziliat astfel că s-a ajuns la situaţii în care primarii îndemnau cetăţenii să îşi ţină gunoaiele acasă până se va găsi o soluţie. Temporar, soluţia a fost angajarea prin procedură de urgenţă a unei noi societăţi de colectare şi transport, însă problemele sunt departe de a fi rezolvate. „Noul contract cu operatorul SC Supercom SA are o durată de trei şi poate fi prelungit până la desemnarea unui nou operator în urma unei proceduri de achiziţie publică“, arătau reprezentanţii ADI Deşeuri, într-un comunicat de presă emis în septembrie 2016. Un nou operator nu a fost, încă, angajat.

 La Bacău se cer şi daune. Dacă la Sibiu şi Bistriţa-Năsăud, deficienţele ţin de estimări greşite în documentaţii, la Bacău colectarea selectivă s-a împotmolit în licitaţii. Autorităţile băcăuane au reuşit să atribuie doar contractul de colectare şi transport a deşeurilor, cele pentru sortare, compostare şi depozitare fiind blocate de doi ani în instanţe. În acest context, Romprest - firma care a început din ianuarie 2016 să colecteze şi transporte deşeurile din 65 de localităţi ale judeţului – a fost notificată că o perioadă de timp va fi nevoită să transporte deşeurile pe distanţe mult mai mari (până la groapa de gunoi). Pierderile generate de această situaţie au fost crescute şi de deciziile unor primării care au declarat mai puţini locuitori decât în realitate pentru a reduce sumele de plătit pentru salubrizare. Din cauza numeroaselor nereguli şi după alte trei notificări, cei de la Romprest au emis o ultimă notificare de reziliere a contractului începând cu 1 iunie 2017. Potrivit Ziarului de Bacău, cei de la Romprest au cerut, prin respectiva notificare, şi 58 de milioane de lei daune pentru pierderile generate în derularea contractului. Exemplul pozitiv. În judeţul Argeş, colectarea selectivă a deşeurilor a început din 2014 cu un ajutor european nerambursabil de aproximativ 55 de milioane de lei. Gabriel Moiceanu, directorul ADI Servsal Argeş, a declarat presei locale că, în judeţ, procentul de deşeuri reciclabile recuperate este de 32%, în contextul în care la nivel naţional acest grad este de 4,5%. Asta în condiţiile în care, până în 2020, România şi-a asumat în faţa Uniunii Europene un grad de reciclare de 50% din totalul deşeurilor menajere colectate. /Adevărul SB, http://adevarul.ro/locale/sibiu/cum-prabuseste-sistemul-colectare-ecologica-gunoiului-romania-aici-nu-e-vorba-rezistat-ci-mai-permitem-mergem-pierdere-1_58fbf10b5ab6550cb879781a/index.html
410.000 de puieţi forestieri au fost plantaţi, primăvara aceasta, la Arad

Campania de împădurire derulată de Direcţia Silvică Arad a ajuns la momentul bilanţului. Prin ocoalele silvice din subordine, cu sprijinul voluntarilor şi al unor elevi din Arad, Bârzava, Buteni, Căpâlnaş, Chisindia, Conop, Dezna, Gurahonţ, Lipova, Moneasa şi Sebiş, au fost plantaţi nu mai puţin de 410.000 de puieţi forestieri. „În cadrul campaniei aferente «Lunii plantării arborilor» s-au organizat 31 de acţiuni de plantare de puieţi forestieri, au fost făcute prezentări având ca tematică pădurea şi mediul în şapte unităţi de învâţământ, acţiuni la care au participat şi s-au implicat 405 elevi, precum şi 50 de voluntari” – detaliază ing. Teodor Ţigan, director al Direcţiei Silvice Arad. „Alăturarea instituţiilor de învăţământ, a elevilor şi a voluntarilor la acţiunile organizate şi/sau coordonate de angajaţi din cadrul ocoalelor silvice a fost de natură a ne bucura. Ţinem să mulţumim tuturor acelora care, prin faptele lor, au dovedit că iubesc natura şi pădurea” – conchide ing. Ţigan. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/410-000-de-puieti-forestieri-au-fost-plantati-primavara-aceasta-la-arad/1819953





- REVISTA PRESEI -

Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Str. Koteles Samuel nr. 33, Târgu –Mureş, jud. Mureş

cod poştal 540057

Tel. : 0265 260289, 0265 265420; Fax: 0265 264290, 0265 265059




Yüklə 32,47 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə