Cod-f-pc-4 revista presei 27 iunie 2016 cuprins



Yüklə 37,18 Kb.
tarix01.08.2018
ölçüsü37,18 Kb.


ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

http://www.rowater.ro/damures











Cod-F-PC-4


REVISTA PRESEI

27 iunie 2016

CUPRINS

Teme ABA 3

Cod Galben de Inundaţii în Alba până marţi. Posibile depăşiri ale cotelor de atenţie pe râul Arieş şi afluenţii Mureşului

Doamne fereşte de alte inundaţii! Autorităţile din judeţ nu au finalizat nici măcar estimarea pagubelor de la precedentele revărsări de ape

Teme ABA 2

Teme similare 4

Teme de mediu 7


MMAP a reziliat contractul de administrare al Parcului Naţional Defileul Mureşului Superior

Au defrişat păduricea de la IMAR

Teme ABA


Cod Galben de Inundaţii în Alba până marţi. Posibile depăşiri ale cotelor de atenţie pe râul Arieş şi afluenţii Mureşului

Hidrologii au emis atenţionare Cod Galben de inundaţii pentru judeţul Alba, valabilă pentru luni şi marţi, având în vedere că în această perioadă sunt aşteptate ploi torenţiale şi furtuni. Sunt posibile depăşiri ale cotelor de atenţie pe râul Arieş şi afluenţii Mureşului. Se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale pe unele sectoare de râu şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie, potrivit INHGA. Atenţionarea Cod Galben este în intervalul 27 iunie, ora 10.00 – 28 iunie, ora 18.00, pe râurile din bazinele hidrografice: Arieş – bazin superior şi afluenţi (judeţele Cluj şi Alba)

afluenţii mici ai Mureşului din judeţele Alba, Hunedoara şi Arad, Târnava Mare – bazin superior şi afluenţi, Târnava Mică – bazin superior şi afluenţi (judeţele Harghita, Mureş, Bistriţa Năsăud şi Sibiu). Fenomenele se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare în intervalul 27.06.2016 ora 18:00 – 28.06.2016 ora 06:00 pe unele râuri mici din judeţele: Mureş, Harghita, Suceava şi Neamţ.

/Agerpres RO şi Alba24 AB, http://alba24.ro/cod-galben-de-inundatii-in-alba-pana-marti-posibile-depasiri-ale-cotelor-de-atentie-pe-raul-aries-si-afluentii-muresului-502408.html
Doamne fereşte de alte inundaţii! Autorităţile din judeţ nu au finalizat nici măcar estimarea pagubelor de la precedentele revărsări de ape

Dacă serviciile de urgenţă (Pompieri, Ambulanţă, Poliţie, Jandarmerie) ar acţiona în ritmul în care acţionează unele primării din judeţ, Prefectura, Consiliul Judeţean ori Serviciul de Gospodărire a Apelor, am avea de-a face cu dezastru după dezastru în judeţ. Au trecut aproape două săptămâni de la cele mai păguboase inundaţii din acest an, iar autorităţile încă evaluează pagube. Asta în timp ce, de astăzi, intră în vigoare un nou cod galben valabil şi pentru judeţul Hunedoara. La începutul acestei săptămâni se va întocmi un bilanţ final al daunelor produse de inundaţii în judeţul Hunedoara, pe parcursul lunii iunie. Miercuri dimineaţa, raportul trebuie să se afle pe masa premierului Cioloş. Sunt daune provocate în 32 de municipii, oraşe şi comune din judeţ. Studiu de caz, Petacul. Pe 15 iunie, pârâul Petac se transforma într-un adevărat fluviu (comparativ cu dimensiunile sale obişnuite) ieşea din matcă, bloca drumul spre Hunedoara, rupea un dig şi se revărsa în sute de gospodării din Peştişu Mare şi Cristur. Atunci, angajaţii Serviciului de Gospodărire a Apelor, ajutaţi de jandarmi şi de voluntari, refăceau porţiunea ruptă de dig cu saci de nisip. Mai departe însă, nimic. „Noi, cu beneficiarii de ajutoare sociale, am procedat deja la curăţarea cursului pârâului Zlaşti, începând de la Groş în jos. Nu avem însă utilajele de care dispun cei de la Apele Române. Totuşi, am încercat să facem ceva pe acel pârâu. Am solicitat celor de la Apele Române decolmatarea Petacului încă de la Peştişu Mic în jos. Aşteptăm să vedem ce răspuns vom primi”, spune primarul Hunedoarei, Dan Bobouţanu, care adaugă că valoarea daunelor provocate de inundaţiile din urmă cu aproape două săptămâni, în Groş, Boş şi Peştişu Mare este de aproximativ 550.000 de lei.


La ora actuală, zona în care s-a revărsat Petacul nu este nici măcar curăţată de gunoaie şi vreascuri. Lângă podul peste Petac de pe DJ 687 s-au adunat movile de pietriş şi nisip care, în cazul altei viituri, ar forma un baraj natural şi ar încuraja alte revărsări. Un sistem prost. Directorul Serviciului de Gospodărirea Apelor Hunedoara, Grigore Burjan, spune că în zona amintită de noi nu s-a intervenit până acum din cauză că nu au fost finalizate toate procedurile birocratice necesare. „Sunt peste 30 de primării care au raportat pagube produse de inundaţii în ultimele săptămâni. Fiecare primărie face o primă evaluare, apoi o comisie formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii judeţene verifică în teren cum stau lucrurile, abia apoi se face o estimare finală a pagubelor. Mai departe, trebuie să vedem de unde vin banii pentru intervenţii. Noi avem un plan tehnic anual de lucrări, plan pe care acum trebuie să-l modificăm. SGA Hunedoara nu este însă ordonator de credite. Solicităm bani la administraţia bazinală de care aparţinem, de acolo se cer mai departe la Bucureşti, după care (pe acelaşi traseu – n.red.) se întoarce şi răspunsul la solicitare. E vorba de un proces care nu durează mai mult de două săptămâni”, spune Grigore Burjan. „În plus, mai trebuie văzut şi de unde vin banii. Poate sunt de la Guvern, poate din surse proprii, nu ştim încă. Avem de rezolvat probleme serioase şi la Petac, dar şi pe alte cursuri de apă din judeţ care au produs stricăciuni”. Cod galben, de azi până mâine. Natura nu ţine cont de circuitul hârtiilor prin birocraţia românească. Până se-nvârt hârtiile prin primării, Prefectură şi, mai ales, prin Administraţia Naţională „Apele Române”, meteorologii emit un nou cod galben de instabilitate atmosferică valabil de azi, de la ora 10.00, până mâine la aceeaşi oră. Potrivit avertizării, în Banat, Crişana, Maramureş, Transilvania, vestul Olteniei şi nordul Moldovei sunt aşteptate averse torenţiale, frecvente descărcări electrice, intensificări de vânt şi, pe arii restrânse, grindină. Cantităţile de apă vor depăşi local 25 de litri pe metrul pătrat, dar, izolat, vor putea ajunge până la 60 de litri pe metrul pătrat. Banii merg spre primării. Subprefectul judeţului, Fabius Kiszely (foto), spune, la rându-i, că un raport final referitor la daunele provocate de inundaţii va fi întocmit astăzi, cel mai târziu mâine, şi nu poate preciza o sumă totală care va fi solicitată Guvernului pentru acoperirea daunelor: „Ştiu că, până la un moment dat, ajunseserăm la aproape 1 milion de lei, fără să luăm în calcul inundaţiile petrecute din 15 iunie încoace. E destul de greu de făcut centralizarea, pentru că e vorba de 32 de unităţi administrative. Mare parte din sumele alocate de Guvern cred eu că vor merge spre primării. Persoanele private afectate de inundaţii vor primi acele ajutoare de incluziune ce se acordă prin intermediul Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii şi Intervenţie Socială. În rest, doar cei care deţin asigurări pentru imobile sau culturi agricole pot obţine despăgubiri suplimentare”

/Glasul Hunedoarei HD, http://glasul-hd.ro/doamne-fereste-de-alte-inundatii-autoritatile-din-judet-nu-au-finalizat-nici-macar-estimarea-pagubelor-de-la-precedentele-revarsari-de-ape/

Teme similare


A „înflorit” Mureşul cu efemerfide

Miliarde de efemeride, insecte ce trăiesc numai câteva ore, umplu în aceste zile apa Râului Mureş, în apropiere de Arad. Miliarde de efemeride, insecte ce trăiesc numai câteva ore, umplu în aceste zile apa Râului Mureş, în apropiere de Arad. Fenomenul anu­al determinat de perioada de îm­perechere a acestor insecte este cunoscut şi sub numele popular de în­florire a Mureşului. Insectele sunt denumite popular şi rusalii – pentru că în general, încep să zboare deasupra apei în preajma acestei sărbători, la fel cum s-a întâmplat şi anul acesta. Prezenţa efemeridelor deasupra apei este un semn bun pentru spe­cialiştii care ţin sub observaţie ecosistemul Râului Mureş. Apa­ri­ţia lor le semnalează biologilor faptul că râul este nepoluat. „Este o specie endemică pentru această zonă a Europei, se găseşte doar pe Râul Tisa şi pe Râul Mu­reş, găsindu-se doar în anumite condiţii ale malului râului unde se găseşte acel mâl de care are nevoie pentru stadiul larvar”, explică Gabriel Her­lo – biolog în cadrul Parcului Natural Lunca Mureşului. Apariţia efemeridelor este mo­tiv de bucurie şi pentru cei care vin la pescuit pe malul Mureşului. La Arad, sărbătoarea Parcului Natural Lunca Mureşului este le­ga­tă de momentul în care zboară efemeridele. Dacă la noi sunt cu­nos­cute şi ca rusalii, vecinii unguri le numesc flori de Tisa. /Vestic AR, http://www.vestic.ro/articol_51987/a-%E2%80%9Einflorit%E2%80%9D-muresul-cu-efemerfide.html


Braconieri prinşi pe râul Mureş

Trei persoane suspectate de braconaj piscicol au fost depistate pe malul râului Mureş, între Cicir şi Frumușeni. „În zona localităților Cicir și Frumușeni au fost depistate trei persoane care pescuiau prin metoda greblare, cu ajutorul unor cârlige tip gafă metalică și cu undițe prevăzute cu cârlig triplu”, spun jandarmii. Cele trei persoane au fost legitimaţi, iar oamenii legii au depistat că au de a face cu bărbaţi cu vârste cuprinse între 35 şi 51 de ani care au comis braconaj piscicol.



/Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/braconieri-prinsi-pe-raul-mures/1656794

/Live AR, http://www.livearad.ro/infractiuni-de-braconaj-piscicol-sesizate-de-jandarmi/

/News AR, http://newsar.ro/prinsi-de-jandarmi-timp-ce-pescuiau-ilegal/

/Vestic AR, http://www.vestic.ro/articol_52012/infractiuni-de-braconaj-piscicol-sesizate-de-jandarmi.html
Situație critică la Bătrâna. Comuna a rămas complet izolată după ce drumul de acces a fost rupt

Situație disperată în localitatea Bătrâna, după ploile torențiale care au căzut. Singurul drum de acces în comună a fost rupt de o puternică viitură și a făcut imposibilă trecerea mașinilor. Localnicii, puțin peste 100 la număr, au rămas complet izolați de lume. La scurt timp de la producerea dezastrului, autoritățile locale au luat primele măsuri de urgență pentru repararea stricăciunilor produse de apă. Acestea au încercat să găsească o soluție provizorie pentru a se putea trece pe acolo măcar cu mașinile mici. Drama e cu atât mai mare cu cât drumul cu pricina are mai mulți stăpâni, iar acum nu se știe de cine va fi reparat. Primăria ar vrea, dar e „legată de mâini”, dat fiind faptul că resursele financiare sunt limitate, iar drumul mai aparține și altcuiva. Drumul Județean (DJ) 688, căci despre acesta este vorba, unicul care face legătura oamenilor din Bătrâna cu restul lumii, a fost distrus pe mai multe porțiuni, în urma ploilor torențiale care au căzut pe parcursul săptămânii trecute. Cea mai grav afectată a fost porțiunea din zona Dobrișoara, unde drumul s-a surpat pur și simplu. Autoritățile locale s-au organizat foarte repede și au încercat să găsească o soluție pe timp limitat pentru a redeschide circulația mașinilor mici. „Totul s-a întâmplat săptămâna trecută, în urma ploilor căzute. Acesta este singurul drum de legătură dintre comuna Bătrâna și restul localităților. Drumul a fost rupt pe o porțiune de un kilometru și nu a mai putut fi asigurată trecerea mijloacelor auto. În calitate de primar ales al comunei Bătrâna adresez întrebarea: Cine va remedia aceste stricăciuni făcute de viitura venită din amonte? Cine îl va repara având în vedere situația juridică a acestui drum, pe care am făcut-o cunoscută autorităților încă din anul 2000”, spune primarul comunei Bătrâna, Radu Herciu. “Cine va achita cheltuielile?” Edilul spune că, la scurt timp de la producerea dezastrului, a adus în zona respectivă utilaje în speranța de a redresa cât de cât situația. „Măsuri am luat, cu forțe proprii, în ziua respectivă, în orele imediat următoare producerii dezastrului, astfel încât populația să nu sufere în urma celor întâmplate. În momentul de față se poate trece, dar numai cu mașini mici (…) Acum lucrăm cu cineva așa că… mă cunoaște, dar oare obțin eu bani să plătesc întreaga reparație sau intru în datorie întreg mandatul. Se pune problema cine va achita cheltuielile cu readucerea acestor porțiuni de drum la starea de normalitate”, a mai zis primarul Radu Herciu. Autoritățile locale din Bătrâna au făcut o estimare a costului reparării stricăciunilor produse de viitură, iar acesta s-ar ridica, potrivit acestora, undeva la suma de 120.000 de lei. Drumul stricat de viitură este același pentru care administrația publică locală din Bătrâna se luptă, de mai bine de 10 ani, să îi rezolve situația juridică. După spusele primarului Radu Herciu, drumul e trecut (doar) în acte şi pe toate hărţiile ca fiind unul judeţean. Edilul zice că, de ani de zile, a bătut pe la toate uşile instituţiile statului abilitate pentru ca acest drum să nu mai fie judeţean doar pe hârtie, ci un fapt real. El este de părere că dacă drumul ar intra în administrarea Consiliului Județean (CJ) situația s-ar putea schimba, iar starea acestuia nu ar mai fi atât de jalnică, plin de „cratere”, cum este în prezent, și de noroi, mai ales pe timp ploios.

/Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/situatie-critica-la-batrana-comuna-a-ramas-complet-izolata-dupa-ce-drumul-de-acces-a-fost-rupt_127623.html
Complexul Energetic Hunedoara (CEH), din nou în insolvenţă

Complexul Energetic Hunedoara (CEH) va reintra în insolvenţă, potrivit unei decizii a Tribunalului Hunedoara. De asemenea, instanţa a numit același administrator judiciar, şi anume firma GMC SPRL Craiova, potrivit unor surse din sectorul energetic, citate de Agerpres. CEH intrase în insolvență pe 7 ianuarie, însă Curtea de Apel Alba Iulia a admis, în 3 mai, apelul formulat de Sindicatul "Noroc Bun" Petroșani împotriva sentinței de intrare în insolvență. În cadrul CEH lucrează aproximativ 6.300 de angajați la termocentralele Mintia și Paroșeni, precum și la minele de cărbune Lonea, Livezeni, Lupeni și Vulcan din Valea Jiului. Complexul Energetic Hunedoara are datorii totale de 1,5 miliarde de lei. 



/Puterea RO, http://www.puterea.ro/economie/complexul-energetic-hunedoara-ceh-din-nou-in-insolventa-139204.html

Teme de mediu


MMAP a reziliat contractul de administrare al Parcului Naţional Defileul Mureşului Superior

Senatorul PNL Marius Paşcan, care a formulat numeroase interpelări la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi a sesizat o serie de ‘abuzuri’ ale administratorului Parcului Naţional Defileul Mureşului Superior, a anunţat joi, la Târgu Mureş, că MMAP a a reziliat contractul de administrare a Parcului, încheiat cu SC Ocolul Silvic Privat Gheorgheni SA. Paşcan a prezentat un document având numărul 4174/088/10.06.2016, semnat de ministrul Cristiana Paşca Palmer, prin care se arată că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a reziliat contractul de administrare a Parcului Naţional Defileul Mureşului Superior încheiat cu SC Ocolul Silvic Privat Gheorgheni SA în anul 2010 şi modificat prin două acte adiţionale din 2012, întrucât acesta ‘nu mai îndeplineşte condiţiile de administrare şi nu mai respectă clauzele contractuale’. În documentul MMAP se arată că administrarea ariilor protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural, aflate în reţeaua naţională de arii naturale protejate, se face prin structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în subordinea unor regii autonome, companii şi societăţi naţionale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, muzee, ONG-uri aflate în relaţia contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Ministerul a subliniat că, întrucât în urma modificărilor actului normativ din 2014 Asociaţia Administraţia Parcului Naţional Defileul Mureşului Superior nu aparţine niciuneia dintre entităţile mai sus enumerate, nu constituie structura de administrare special constituită, cu personalitate juridică, necesară ariei naturale protejate. Senatorul PNL Marius Paşcan a spus că a sesizat în repetate rânduri Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) cu privire la modul în care instituţia permite Ocolului Silvic Privat Gheorgheni să încaseze taxe de la proprietari şi să modifice limitele proprietăţilor acestora, ‘creând tensiuni în zonă’. ‘Reprezentanţii Asociaţiei Proprietarilor de Păduri, Păşuni şi Terenuri Agricole din România, filiala Mureş, reprezentând peste 1000 de proprietari de păduri de pe Valea Mureşului Superior, s-a adresat instituţiilor competente ale statului, implicit prim-ministrului, reclamând că proprietăţile lor sunt administrate abuziv şi nedrept de către S.C. Ocolul silvic de regim privat Gheorgheni S.A. Petiţiile proprietarilor de păduri din comunele mureşene Stânceni, Lunca Bradului, Răstoliţa, Deda ş.a. fie au rămas fără răspuns până acum, fie au fost tratate superficial şi au primit doar răspunsuri nerealiste, de complezenţă, iar tensiunile dintre reprezentanţii respectivei societăţi comerciale şi proprietarii de păduri sporesc permanent starea conflictuală’, a arătat Paşcan. Acesta a spus că Asociaţia proprietarilor de păduri a depus şi o sesizare penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin, prin care a sesizat o serie de aspecte grave, cum ar fi falsificarea unor semnături şi o serie de înscrisuri false, care ar fi stat la baza dosarului depus pentru dobândirea personalităţii juridice a Asociaţiei Administraţia Parcului Naţional Defileul Mureşului Superior. Senatorul a reclamat în repetate rânduri că SC Ocolul Silvic Privat Gheorgheni SA a câştigat licitaţia privind administrarea Parcului Natural Defileul Mureşului Superior în detrimentul Direcţiei Silvice Mureş, ‘printr-o complicitate favorizantă şi cu sprijinul politic al UDMR’ şi că ar fi fost copiat după dosarul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, ‘schimbându-se doar valorile de referinţă şi adaptate denumirile’.

/Agerpres MS şi Punctul MS, http://www.punctul.ro/mmap-a-reziliat-contractul-de-administrare-a-parcului-national-defileul-muresului-superior/

/Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/90948/61/Suspiciuni-de-fals-si-uz-de-fals-in-Defileul-Muresului-Superior
Au defrişat păduricea de la IMAR

Copacii încep să cadă unul câte unul, pe terenul fostei fabrici de mobilă, unde unii localnici sperau că într-o zi va fi amenajat un parc. Pomii crescuți în ultimii ani pe terenul fostei fabrici de mobilă IMAR, rezultând o pădurice în toată regula, încep să fie tăiați, spre dezamăgirea celor care sperau că zona va rămâne mult timp o oază de verdeață. Nu este clar dacă proprietarul terenului a comandat defrișarea, pentru a începe lucrările la complexul rezidențial anunțat, sau dacă este vorba de persoane care și fac provizii de lemne pentru iarnă. Cert este că zeci de copăcei au fost puși deja la pământ, iar buruienile sunt tăiate. Mulți arădeni visau ca pe terenul fostei fabrici să fie amenajat un parc, în următorii ani, având în vedere că în cartierul Vlaicu nu există o oază de verdeață, cu excepția… cimitirului Eternitatea. S-au născut numeroase dezbateri online, însă terenul este în proprietarea unei companii. Ar trebui cumpărat de municipalitate pentru a se putea face amenajări, însă prețul ar fi unul ridicat. În urmă cu aproape zece ani, IMAR a vândut circa opt hectare din terenul deținut pentru suma de 14,5 milioane de euro. Centru comercial și locuințe. În urmă cu patru luni, Primăria a dat publicității Planul Urbanistic Zonal (PUZ) şi  Regulamentul Local de Urbanism pentru „Complex rezidenţial şi de servicii, Calea Aurel Vlaicu nr.14, municipiul Arad”. Este vorba de investița anunțată cu mulți ani în urmă pentru acest teren pe care AFI Europe spunea că va ridica un mall. Conform informațiilor prezentate de municipalitate, o firmă din București – SC Complex Rezidenţial Arcade SRL – a cerut aprobarea construirii unui complex rezidenţial cu trei zone. În prima zonă (spre Calea Aurel Vlaicu) ar urma să fie ridicat un centru comercial şi un complex de locuinţe, 149 de apartamente în blocuri cu patru etaje. În a doua zonă se dorește ridicarea a 156 de apartamente în blocuri, iar în a treia zonă ar urma să fie construite vile.



/Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/au-defrisat-paduricea-de-al-imar/1656607



- REVISTA PRESEI -

Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Str. Koteles Samuel nr. 33, Târgu –Mureş, jud. Mureş

cod poştal 540057

Tel. : 0265 260289, 0265 265420; Fax: 0265 264290, 0265 265059




Yüklə 37,18 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə