Cod-f-pc-4 revista presei



Yüklə 98,18 Kb.
tarix31.10.2017
ölçüsü98,18 Kb.

27.01.2017


Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067



Cod-F-PC-4
REVISTA PRESEI

27 ianuarie 2017
CUPRINS


PRESA CENTRALĂ 3

Teme similare 4

Agentia Europeana de Mediu: Ne asteapta inundatii, seceta si epidemii de boli infectioase 4

Teme de mediu 4

Romsilva donează lemn de foc pentru 100 de familii defavorizate, într-o acțiune umanitară derulată de Crucea Roșie 4

ONG-uri străine se alătură campaniei pentru salvarea pădurilor românești 5



PRESA LOCALĂ 6

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA 6

Teme ABA 7

Mica Unire şi Marea Dezbinare 7

Teme similare 8

Peste 2.000 de kaiacişti şi canoişti vin în judeţul nostru. Campionatul Mondial, pe lacul Bascov! 8

Navigaţia pe Dunăre, inclusiv la Giurgiu, în continuare închisă 9

Șaizeci de nave sunt blocate de gheață în zona portuară Giurgiu 9

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA 10

Teme similare 10

Priorităţile administraţiei judeţene în 2017: Aeroportul şi depozitul de deşeuri de la Fărcaşa 10

Reţele extinse de apă şi canal în Zalău 11

Proiect pentru apa din Zalau, dar... 14

Primaria Zalau are o problema cu reteaua de apa care strabate proprietatile particulare 14



ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ 14

Teme similare 15

Cum va fi vremea în următoarele două săptămâni 15

Multe proiecte de dezvoltare în comuna Teliucu Inferior 15

Birocrația excesivă, cel mai greu adversar din 2016 pentru edilii din Râu de Mori 16

Teme de mediu 17

Aleşii arădeni sunt chemaţi să voteze Strategia pentru transformarea municipiului în oraş verde! 17

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT 18

Teme de mediu 18

DIRECTORUL ALIN VOICESCU A BIFAT TOATE OBIECTIVELE PROPUSE ÎN 2016 18

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA – LITORAL 19

Ştiri mai vechi 20

Teme ABA 20

Intervenţie inedită în staţiunea Mamaia: pompierii trebuie să scoată din mare un rezervor de avion! VIDEO 20

Rezervor de avion găsit în staţiunea Mamaia 20

Motor de avion, recuperat din mare, pe plaja de la Mamaia 20

Teme similare 21

Primăria Constanţa vrea vedere spre mare şi la vestigiile istorice 21

Felix Stroe, reales preşedinte al Asociaţiei Române a Apei 24

Proiect de buget pe 2017. Judeţul nostru primeşte bani pentru plaje şi pentru autostrada Constanţa - Nădlac 25

Fotoreportaj 26

Imagini spectaculoase pe plaja din Mamaia. Nisipul fin a fost înlocuit de bolovani (video) 26

Proiect de buget 2017. Judeţul Constanţa. Bani privind utilizarea plajei Mării Negre 26


PRESA CENTRALĂ


Teme similare

Agentia Europeana de Mediu: Ne asteapta inundatii, seceta si epidemii de boli infectioase


Agentia Europeana de Mediu: Ne asteapta inundatii, seceta si epidemii de boli infectioase

Agentia Europeana de Mediu (AEM) a lansat un avertisment zilele trecute pentru toate tarile de pe batranul continent. Specialistii anunta ca in urmatorii ani, schimbarile climaterice vor creste riscul de inundatii si de seceta, dar si raspandirea cu mai mare usurinta a bolilor infectioase. Vestul Europei este posibil sa se confrunte mai des cu inundatii in timp ce perioadele de seceta s-ar putea abate cu precadere in zonele sudice si sud-estice ale continentului nostru, potrivit Agerpres. Alte ... citeste toata stirea /Ziare.com, http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/agentia-europeana-de-mediu-ne-asteapta-inundatii-seceta-si-epidemii-de-boli-infectioase-6565083



Teme de mediu

Romsilva donează lemn de foc pentru 100 de familii defavorizate, într-o acțiune umanitară derulată de Crucea Roșie


O sută de familii defavorizate din județele Giurgiu, Ialomița și Călărași vor primi lemn de foc din partea Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, într-o acțiune umanitară organizată de Crucea Roșie Română, se arată într-un comunicat de presă al Romsilva, transmis vineri AGERPRES.

Familiile care au beneficiat de acest sprijin provin din județe afectate de căderile masive de zăpadă și de gerul din ultima perioadă.

Potrivit Romsilva, în cadrul acestei acțiuni, 40 de familii din comuna Izvoarele (județul Giurgiu), 30 de familii din comuna Miloșești (județul Ialomița) și alte 30 de familii din comuna Ulmu (județul Călărași), vor primi câte doi metri cubi de lemne pentru foc, distribuite de către voluntarii din cadrul Crucea Roșie Română și angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor. Deja, prima acțiune a avut loc în comuna Izvoarele din județul Giurgiu, în satele Chiriacu și Valea Bujorului, lemnele pentru foc fiind furnizate de Ocoalele Silvice Ghimpați și Bolintin, urmând ca, în zilele următoare, să fie extinsă în celelalte locații stabilite de Crucea Roșie Română.

"Furnizarea de lemne pentru foc este o prioritate pentru Romsilva și ne bucură parteneriatul cu Societatea Națională de Crucea Roșie, care se implică într-o acțiune de sprijinire a familiilor defavorizate. Încă de la înființare, Regia Națională a Pădurilor a ajutat comunitățile locale, iar parteneriatul cu o organizație puternică, precum Crucea Roșie, este unul benefic și sporește gradul de implicare socială a Romsilva", afirmă Ciprian Pahonțu, directorul general al RNP Romsilva. Conform datelor Regiei, în 2016, Romsilva a oferit populației peste 850.000 de metri cubi de lemne pentru foc, din care 400.000 în ultima parte a anului, pentru a suplini lipsa acestora de pe piață. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/social/2017/01/27/romsilva-doneaza-lemn-de-foc-pentru-100-de-familii-defavorizate-intr-o-actiune-umanitara-derulata-de-crucea-rosie-14-00-16



ONG-uri străine se alătură campaniei pentru salvarea pădurilor românești


Organizații similare de-clic din Europa se alătură campaniei pentru salvarea pădurilor românești. Campact, organizație de campaigning din Germania și #Aufstehn, Austria s-au alăturat campaniei inițiată de de-clic în luna decembrie 2016, prin care se solicită FSC (Forest Stewardship Council) să retragă definitiv certificatul de sustenabilitate acordat companiei Holzindustrie Schweighofer.

Potrivit de-clic, în luna decembrie FSC (Forest Stewardship Council) și-a încheiat ancheta internă cu prvire la Holzindustrie Schweighofer și a concluzionat că aceștia au tăiat lemn ilegal și au încălcat legile României. FSC a hotărât să acorde companiei o perioadă de probă de 3 luni, după care va lua în considerare dacă se va dezasocia definitiv de acest brand sau nu. Până acum, peste 130.000 de oameni din Germania si din Austria s-au alăturat vocilor celor peste 30.000 de membri ai comunității de-clic, care cer ca Schweighofer să simtă niște consecințe reale ale felului nesustenabil în care a exploatat pădurea.

Austria și Germania sunt principalele țări din Europa care importă lemn de la Schweighofer. EIA (Environmental Investigation Agency) scria într-o investigație că numai în 2014, Austria a importat lemn românesc în valoare de 56,8 milioane de euro, iar Germania de 2,5 milioane de euro. Faptul că cetățeni ai aceste două țări s-au hotărât să-și asume un punct de vedere împotriva Schweighofer demonstrează cât de importante sunt pădurile României în contextul european”, a declarat Raluca Veștemeanu, coordonator al campaniei din partea de-clic.

Consumatorii germani vor să poată avea încredere în standardele FSC. Pentru a putea face acest lucru, trebuie să fie clar că FSC nu tolerează tăieri ilegale, distrugerea pădurilor și a habitatelor naturale ale speciilor protejate – în România sau oriunde în lume. Ne bucurăm că putem lucra cu societatea civilă din România și Austria pentru a arăta lumii că oamenii din diverse țări se pot uni împotriva puterii corporațiilor”, a spus Katrin Beushausen, campaigner al Campact care coordonează campania FSC în Germania. Este inacceptabil ca o companie austriacă implicată în tăieri ilegale să dețină o certificare FSC. Ca membri activi ai societății civile austriece este responsabilitatea noastră să arătăm publicului austriac cum Schweighofer este implicat în exploatarea nesustenabilă a pădurilor românești, care amenință dispariția ultimilor urși bruni protejați”, a declarat Nelson, campaigner la #aufstehn.

În data de 7 februarie, de-clic va organiza împreună cu Campact și #aufstehn un eveniment și o înmânare de semnături la sediul FSC din Bonn, Germania. /Green -Report, http://www.green-report.ro/ong-uri-straine-se-alatura-campaniei-pentru-salvarea-padurilor-romanesti/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA


Teme ABA

Mica Unire şi Marea Dezbinare


În condiţiile în care societatea este tot mai dezbinată, în stradă ieşind tineri nemulţumiţi de actul normativ privind graţierea, preşedintele ţării aflându-se în război cu actuala putere aleasă cu un procentaj zdrobitor, ieri au avut loc în Piteşti – ca, de altfel, în toată ţara – manifestări dedicate Unirii Principatelor Române. Puterea şi Opoziţia şi-au dat mâna – de ochii lumii, poate – şi s-au prins în tradiţionala Horă a Unirii. Din peisaj a lipsit prefectul Cristian Soare care a avut probleme urgente la Bucureşti.

Un ministru la Piteşti. Oficialităţi prezente la eveniment

Tiparul manifestării este unul clasic în fiecare an: un sobor de preoţi (ieri au fost şi preoţi militari) oficiază o slujbă de pomenire, cineva (ieri, Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean) vorbeşte despre Unire, se depun coroane de flori, un actor al Teatrului „Alexandru Davila” îl interpretează pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Corul Veteranilor aduce în memorie cântece patriotice, iar apoi participanţii se prind în Hora Unirii, în acordurile fanfarei. Printre cei prezenţi ieri la manifestare i-am remarcat pe senatorul Şerban Valeca, ministrul Cercetării şi Inovaţiei, pe preşedintele Consiliului Judeţean, Dan Manu, pe subprefectul Emilian Dragnea, pe primarul Cornel Ionică, alături de cei doi viceprimari Laurenţiu Zidaru şi Sorin Apostoliceanu, precum şi pe parlamentarii Radu Vasilică, Dănuţ Bica, Nicolae Velcea. Prezent a fost şi fostul primar al Piteştiului Tudor Pendiuc. Deşi în Argeş sunt peste 40 de instituţii publice deconcentrate, doar două au depus coroane de flori: Inspectoratul Şcolar şi Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea (în afara celor militarizate care, inclusiv SRI, au avut reprezentanţi). Dintre partide, doar PSD, PNL şi ALDE au avut reprezentanţi la manifestare. /Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/mica-unire-si-marea-dezbinare/



Teme similare

Peste 2.000 de kaiacişti şi canoişti vin în judeţul nostru. Campionatul Mondial, pe lacul Bascov!


Federaţia Română de Kaiac Canoe a stabilit calendarul competiţional pentru anul 2017. Sportivii argeşeni vor participa în acest an la 17 competiţii interne incluse în calendarul competiţional, dar şi la 7 întreceri internaţionale unde se vor decerna medalii. În afară de aceste concursuri oficiale, sportivii din jude­ţul nostru care sînt şi la loturile naţionale vor lua startul şi la competiţii de verificare organizate de cluburile din ţară.

Toate competiţiile interne incluse în calendarul FRK vor avea loc pe lacul Bascov, unde se pregăteşte şi lotul naţional de juniori al României. Întrecerile vor începe în luna aprilie şi se vor încheia în luna septembrie. Unele dintre aceste întreceri sînt şi criterii de selecţie pentru loturile naţionale care vor participa la Campionatele Europene şi Mondiale de juniori, tineret şi seniori. Cea mai importantă întrecere care va fi găzduită de lacul Bascov este Campionatul Mondial de juniori şi tineret, întrecere care va avea loc în luna iulie. La acest concurs sînt aşteptaţi să participe în jur de 2.000 de sportivi din toată lumea. În 2015, tot pe lacul Bascov a avut loc Campionatul European de juniori şi tineret, întrecere care a adunat în jur de 1.000 de sportivi de pe Bătrînul Continent. Baza Sportivă Bascov a fost adusă la standarde europene cu ocazia a­cestui concurs, însă procesul de modernizare va continua şi în acest an, avînd în vedere că cerinţele impuse de Federaţia Internaţională sînt foarte stricte în privinţa condiţiilor pe care organizatorii trebuie să le îndeplinească. Întrecerea de acum doi ani a fost un succes şi din punct de vedere financiar, hotelurile din Piteşti şi din apropierea oraşului fiind pline de sportivi care au lăsat mulţi bani. Organizatorii Campionatului Mondial se aşteaptă ca reţeta financiară să fie una şi mai de succes, avînd în vedere că numărul de sportivi este dublu faţă de Campionatul European, iar majoritatea hotelurilor sînt deja ocupate pe perioada desfăşurării competiţiei. /Curierul zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=83086&Itemid=418


Navigaţia pe Dunăre, inclusiv la Giurgiu, în continuare închisă


De două săptămâni, navigaţia pe Dunăre a fost închisă, şi în zona Portului Giurgiu, situaţia rămânând neschimbată. Nici în cursul zilei de astăzi, pe Dunăre nu se putea naviga, sloiurile de gheaţă creând în continuare probleme.

La nivel naţional, navigaţia pe Dunăre nu mai este permisă între kilometri 1.075 – 175, respectiv şi în zona Portului Giurgiu, situat la kilometrul 489 -497, din data de 10 ianuarie. Potrivit unui aviz către navigatori remis de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, restricţia este valabilă pentru o perioadă nedeterminată.

„Această restricţie intră în vigoare din cauza fenomenelor meteorologice extreme, înregistrate în ultima perioadă sau prognozate pentru următoarele zile, temperaturi foarte scăzute, care au favorizat producerea gheţii pe toată suprafaţa Dunării, combinate cu scăderea debitului Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, ceea ce va determina scăderea nivelurilor aval de barajul Porţile de Fier II. De asemenea, siguranţa navigaţiei este periclitată de deplasarea semnalelor plutitoare, ca urmare a scurgerii sloiurilor de gheaţă pe suprafaţa apei, pe tot sectorul de Dunăre”, se arăta în avizul AFDJ emis la acea dată. /Giurgiuveanul, http://www.giurgiuveanul.ro/stiri/navigatia-pe-dunare-inclusiv-la-giurgiu-in-continuare-inchisa/#ixzz4WwIYrAI6

http://www.giurgiuveanul.ro/stiri/navigatia-pe-dunare-inclusiv-la-giurgiu-in-continuare-inchisa/#ixzz4WwIQsLJ3

Șaizeci de nave sunt blocate de gheață în zona portuară Giurgiu


Încă din data de 10 ianuarie, a fost emis un aviz către navigatori (avizul nr. 7) prin care aceștia erau anunțați de faptul că, de la acea dată, se închide circulația pe Dunăre, pe sectorul românesc, între kilometrii 1075 și 175 (sectorul de Dunăre Fluvială, de la intrarea în țară până la Brăila).

„La nivelul Portului Giurgiu avem staționate un număr de 15 nave propulsate (dotate cu motor și prevăzute cu echipaj) și alte 45 de nave nepropulsate (barje, șlepuri, care, în general, nu au echipaj). Acestea sunt adăpostite la Giurgiu și în zonele adiacente”, a declarat, pentru Jurnal Giurgiuvean, directorul Căpităniei Giurgiu, Florin Oprea.

La acest moment, pe Dunăre, la Giurgiu, este gheață la mal, și există o foarte mică fâșie de apă pe care curg sloiuri. Din când în când, o navă de capacitate mare intră pe șenalul navigabil, pentru a nu permite formarea de poduri de gheață. Cât privește eventuala deschidere a circulației navale pe Dunăre, aceasta nu se va relua prea curând, mai ales că se înregistrează zone cu poduri de gheață, dar și deoarece toate autoritățile statelor riverane Dunării au interzis circulația pe fluviu, ca urmare a unui acord internațional, a mai ținut să precizeze Florin Oprea. /JURNAL GIURGIUVEAN, http://jurnalgiurgiuvean.ro/saizeci-de-nave-sunt-blocate-de-gheata-in-zona-portuara-giurgiu/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA


Teme similare

Priorităţile administraţiei judeţene în 2017: Aeroportul şi depozitul de deşeuri de la Fărcaşa


Ca în fiecare început de an, autorităţile, fie ele locale sau judeţene, îşi fac un plan de bătaie, întocmind o listă a proiectelor pe care doresc să le transpună în practică, în anul în curs. Pentru judeţul Maramureş, anul 2017 va aduce, printre altele, în primul rând, finalizarea obligatorie a unor proiecte, respectiv proiectul Aeroportului Internaţional Baia Mare, dar şi cel al depozitului ecologic de la Fărcaşa. Ambele proiecte au probleme, mai mari sau mai mici.

Despre priorităţile anului 2017 preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea ne-a declarat: „Sunt proiecte care sunt începute deja, deci nu vorbim neapărat de proiecte noi. În primul rând, ne gândim în perioada următoare şi vom discuta cu noii miniştri pentru a identifica sursa de finanţare pentru Aeroportul Internaţional Baia Mare. Aceasta este prioritatea zero în următoarele luni pentru noi. Am făcut toate demersurile necesare în acest sens, doar că nu am avut din partea guvernului de tehnocraţi suficientă susţinere, pentru că, legal vorbind, puteam avea finanţarea asigurată încă de anul trecut. Apoi, finalizăm procedurile de achiziţie pentru noii consultanţi, în special pe partea tehnică, la Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor, pentru a putea relua lucrările acolo şi a finaliza în acest an proiectul de la Fărcaşa. În restul judeţului, în afară de Fărcaşa, lucrările sunt aproape 100% finalizate. Va trebui să demarăm procedurile pentru selectarea operatorilor în acest an”.

Drumul Nordului

Unul dintre domeniile de la care maramureşenii au în acest an mari aşteptări este fără doar şi poate cel al infrastructurii rutiere. Aici conducerea Consiliului Judeţean are în plan continuarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a drumurilor judeţene, cu cât mai mulţi kilometri posibili. Referitor la acest aspect, Gabriel Zetea a adus în discuţie proiectul Drumul Nordului: „Avem depus pe Programul Operaţional Sectorial Regional la ADR Nord-Vest proiectul Drumul Nordului. El este acum în faza de evaluare. Avem informaţii că proiectele judeţelor din jurul Maramureşului au fost respinse. Noi am trecut de o anumită fază şi încă se evaluează proiectul depus de Maramureş. Vorbim de 80 km de drum judeţean finanţat din fondurile Uniunii Europene”. „Tot în acest an, vom relua discuţiile cu Ministerul Dezvoltării, pentru a găsi finanţările necesare pentru două drumuri judeţene extrem de importante şi anume Vadu Izei –Săcel şi Leordina – Poienile de sub Munte. Sperăm să convingem Ministerul Transporturilor să finanţeze mai cu suflet DN 18 Moisei – Iacobeni şi să găsim finanţare pentru DN 18 B Baia Mare – Târgu Lăpuş”.Alte proiecte care ar putea prinde viaţă în acest an sunt cele legate de centrul de echitaţie de la Recea sau amenajarea intrărilor şi ieşirilor din judeţ. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/prioritatile-administratiei-judetene-in-2017-aeroportul-si-depozitul-de-deseuri-de-la-farcasa



Reţele extinse de apă şi canal în Zalău


 Consilierii locali au aprobat punerea la dispoziţia Companiei de Apă Someş a terenurilor necesare pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare din municipiu, într-un proiect finanţat de Comisia Europeană. Este vorba despre o investiţie de 350 milioane de euro în infrastructura de apă şi canalizare din judeţele Cluj şi Sălaj, în urma căreia apa de la robinetele noastre va veni de la acumularea Gilău.

Apel către consilierii locali

Compania de Apă Someş a solicitat consilierilor locali aprobarea unei hotărâri prin care pun la dispoziţia companiei mai multe terenuri pentru construirea, extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare din Zalău.

„După cum ştiţi, Compania de Apă Someş se află în plin proces de pregătire a aplicaţiei de finanţare pentru proiectul regional Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţele Sălaj şi Cluj, în perioada 2014-2020. Pentru aceasta, pentru lista de investiţii aferentă municipiului Zalău, este nevoie ca dumneavostră să adoptaţi o hotărâre de Consiliu Local prin care să se ateste că lucrările care vor afecta municipiul Zalău se efectuează pe domeniul public. După cum ştiţi, toate proiectele cu finanţare europeană trebuie să se desfăşoare pe domeniul public. În municipiul Zalău vor fi afectaţi aproximativ 28 km de drum pentru extinderea şi reabilitarea reţelei de apă, vom executa 61 km de reţea de canalizare, extindere şi reabilitare, vom construi rezervoare. Ca urmare,  vom depune la dosarul de aplicaţie hotărârea pe care o adoptaţi, urmând ca în cel mai scurt timp să o transmitem la consultantul care întocmeşte aplicaţia şi să o transmitem la Comisia Europeană”, a spus Marcel Zaharia, directorul Sucursalei Zalău a Companiei de Apă Someş.

Fără străzi asfaltate înainte de spargere

Un consilier local a cerut executivului primăriei să aibă în vedere  aceste lucrări pentru a nu se sparge străzi care se reabilitează înainte.

„Vizavi de refacerea infrastructurii subterane aş vrea, dacă se poate, să existe o simetrie între refacerea acestor reţele cu drumurile, ca să nu fim nevoiţi la un moment dat să spargem drumurile proaspăt asfaltate”, a atras atenţia Adrian Popan, consilier PMP.

„Şi noi ne-am gândit la acest aspect şi prin acest proiect noi vrem să dăm tot sprijinul Companiei de Apă încât să scurtăm timpii de punere în operă a acestui proiect, ca să putem şi noi să avem un timp rezonabil să refacem infrastructura stradală”, i-a răspuns viceprimarul Teodor Bălăjel.

Ciunt face lobby pentru proiect

Şi primarul municipiului Zalău a ţinut să sublinieze importanţa acestui proiect major de investiţii pentru Zalău. „Vreau doar să fac următoarea precizare: acest proiect este extrem de important pentru municipiul Zalău, pentru comunitatea în care trăim cu toţii, şi are două componente esenţiale. Una se referă la extinderea reţelei de alimentare cu apă şi cea a reţelei de canalizare şi a doua componentă înseamnă reabilitarea reţelelor existente de apă şi de canalizare. Vreau să punctez aici câteva cifre: extinderea reţelei de alimentare cu apă se va face, în cadrul proiectului, pe 33 de străzi din municipiu şi are o lungime de 17.421 ml. Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă se va face pe 26 de străzi şi are o lungime de 11.140 ml. Extinderea reţelei de canalizare pe 74 de străzi, cu o lungime de 38.731 ml, iar reabilitarea reţelei de canalizare pe 80 de străzi cu 16.270 ml. Noi am încercat să prindem toate străzile şi străduţele din municipiu care nu au reţea de apă şi canalizare şi cele unde există aceste reţele, dar sunt cu probleme”, a precizat primarul Ionel Ciunt.

Când încep lucrările?

Viceprimarul Teodor Bălăjel a cerut directorului de la Compania de Apă Zalău să facă o estimare cu privire la începerea lucrărilor.

„Din informaţiile pe care le am în acest moment, în primul semestru al acestui an aplicaţia va fi depusă la Bruxelles, la Comisia Europeană, astfel încât până spre sfârşitul acestui an sau începutul anului viitor contractul de finanţare să fie semnat şi lucrările să poată începe în cursul anului viitor. Noi considerăm că pentru a grăbi puţin procesul ulterior semnării contractului de finanţare, pe lângă studii de fezabilitate, proiectanţii au executat şi proiectul tehnic când au fost în teren, astfel încât avem deja proiecte şi caietele de sarcini, să nu mai aşteptăm după semnarea contractului de finanţare o perioadă îndelungată pregătirea caietelor de sarcini şi a licitaţiilor. Astfel încât în cursul anului viitor credem că vor începe primele lucrări”, a precizat Marcel Zaharia.

Viceprimarul Teodor Bălăjel l-a asigurat pe şeful din Zalău al Companiei că Primăria îşi dă tot concursul pentru a sprijini proiectul, însă a vrut să ştie dacă lucrările din Zalău pot fi întârziate de lucrările pe alte zone. „Proiectul mare are o valoare de aproximativ 350 milioane euro, sunt mai multe pachete licitate, aproximativ 30. Municipiul Zalău cu toate lucrările cuprinse face parte dintr-un singur pachet. Va fi o licitaţie separată, independentă de lucrările care se vor desfăşura de exemplu la Şimleu, la Cehu Silvaniei, Jibou sau în zona rurală şi independent de aducţiunea de apă de la Gilău. Lucrarea pentru Zalău va fi o lucrare independentă”, a lămurit Marcel Zaharia.

Şeful Companiei de Apă – Sucursala Zalău a concluzionat: „După semnarea contractului de finanţare, sperăm să avem ocazia ca municipiul Zalău să fie printre primele lucrări care vor demara”. Pentru realizarea demersurilor necesare pentru obţinerea finanţării megaproiectului, consilierii locali au votat în unanimitate pentru sprijinirea Companiei de Apă. /Salajeanul, http://www.salajeanul.ro/retele-extinse-de-apa-si-canal-in-zalau-14861

Proiect pentru apa din Zalau, dar...

Primaria Zalau are o problema cu reteaua de apa care strabate proprietatile particulare


Viceprimarul Zalaului Teodor Balajel si alti angajati din cadrul Primariei Zalau au avut zilele trecute o întâlnire cu reprezentanti ai Companiei de Apa Somes SA si au dezbatut proiectul de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata (canal), proiect din care face parte si municipiul Zalau si care este menit sa aduca îmbunatatirea calitatii apei si extinderea retelelor de apa potabila si canal pe întreg perimetrul municipiului. 

Principala problema dezbatuta a fost legata de refacerea traseelor de apa si canal, precum si extinderea retelelor din municipiul Zalau. "O cerinta obligatorie din proiectul de finantare este ca traseele de retele sa fie în proprietatea publica. Astfel, se lucreaza la identificarea si gasirea unor solutii pentru proprietatile private care sunt strabatute de aceste trasee. S-a dispus invitarea proprietarilor în cauza la dicutii pentru gasirea celor mai bune solutii, în vederea promovarii proiectului", spun reprezentantii Primariei Zalau.



/Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/primaria-zalau-are-o-problema-cu-reteaua-de-apa-care-strabate-proprietatile-a-54007

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ


Teme similare

Cum va fi vremea în următoarele două săptămâni


Administraţia Naţională de Meteorologie a realizat o estimare a evoluţiei valorilor termice şi a precipitaţiilor pentru intervalul 23 ianuarie  – 6 februarie 2017.

În Banat, până la mijlocul primei săptămâni, valorile termice diurne vor scădea de la medii ale temperaturilor maxime de 3 grade la -1…-2 grade. Apoi, vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, iar în primele zile ale lunii februarie va deveni mai caldă decât în mod obișnuit la această dată, cu o medie a maximelor termice cuprinsă între 7 și 9 grade. Temperaturile minime vor avea variații ușoare de la o zi la alta, în prima săptămână, pentru ca în cea de a doua să crească treptat, iar la sfârșitul intervalului media regională să se apropie de 0 grade. Cu totul izolat și trecător vor fi posibile fulguieli până spre sfârșitul primei săptămâni, apoi burniță sau ploaie slabă.

Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor. /Actualități AR, http://www.actualitati-arad.ro/cum-va-fi-vremea-urmatoarele-doua-saptamani-31/

Multe proiecte de dezvoltare în comuna Teliucu Inferior


Judeţul Hunedoara era cunoscut, până nu demult, ca unul industrializat. Din păcate, moneritul şi siderurgia sunt într-un continuu regres, iar localităţile monoindustriale au trecut prin momente dificile.

Comuna Teliucu Inferior a fost una dintre localităţile monoindustriale ale judeţului nostru şi a depăşit, cu bine, faza critică. În fosta localitate minieră, în decursul anului trecut, s-au implementat mai multe proiecte de dezvoltare, iar unele continuă şi în 2017. „Am finalizat lucrările la un proiect integrat, pe măsura 322, care a beneficiază de finanţare europeană, acesta vizând modernizarea a patru kilometri de străzi, introducerea apei şi canalizării în Colonia Frontul 2, reparaţii capitale la trei cămine culturale, construirea unei grădiniţe în localitatea de reşedinţă şi amenajarea unui parc de joacă în satul aparţinător Cinciş – Cerna. Mai avem proiecte pentru alimentarea cu apă a satului Izvoarele şi modernizarea străzii Lacului din Cinciş – Cerna, amenajarea unei baze sportive multifuncţionale în această din urmă localitate şi facilitarea accesului către drumurile de exploataţie agricolă şi modernizarea stăzilor nereabilitate din comună. Totodată, pentru satul Cinciş – Cerna, dar şi pentru altă localitate aparţinătoare, respectiv Teliucu Superior, avem în intenţie introducerea reţelei de alimentare cu gaz metan, reabilitarea dispensarului medical uman din comună precum şi amenajarea unei zone de agrement în perimetrul fostei cariere, acolo unde s-a format un luciu de apă. De asemenea, am făcut primii paşi pentru ca zona Lacului Cinciş să primească statutul de staţiune turistică. În acest sens se apropie de faza de licitaţie proiectul pentru reţele de apă şi canalizare în zona de agrement, lucrarea fiind una multianuală. Tot la capitolul agrement doresc să subliniez şi faptul că ne propunem să amenajăm o bază sportivă multifuncţională în satul aparţinător Cinciş – Cerna, dar şi să o reabilităm pe cea deja existentă în localitatea de reşedinţă”, a declarat Daniel Gheorghe Sorin Pupeză, primarul comunei Teliucu Inferior. /Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/multe-proiecte-de-dezvoltare-in-comuna-teliucu-inferior_135596.html



Birocrația excesivă, cel mai greu adversar din 2016 pentru edilii din Râu de Mori


Una dintre cele mai atractive localităţi hunedorene din punct de vedere turistic este comuna Râu de Mori, o superbă aşezare din Ţara Haţegului, care are o suprafaţă de mai mult de 385 de kilometri pătraţi şi o populaţie de peste 3.000 de locuitori...Cu toate acestea, chestiuni birocratice împiedică implementarea unui proiect important. „Am început, pe fonduri guvernamentale, lucrările la vechiul proiect de alimentare cu apă al comunei. În acest sens, am identificat o nouă sursă de captare a apei, din pârâul Ștevia, de deasupra unei pârtii de schi de la Râușor, urmând a fi alimentate de aici zona turistică și alte şapte sate ale comunei, respectiv Suseni, Râu de Mori, Ostrovel, Brazi, Clopotiva, Ostrovu Mic şi Ostrov. Problema este că acea captare este situată într-o arie protejată...Revenind la apă, trebuie să spun că am făcut numeroase drumuri pe la diverse instituţii ca să obţinem diferite avize. După o procedură greoaie, care a constat în efectuarea a trei seturi de analize complexe fizice, chimice şi bacteriologice, am primit rezultatele, care atestă că apa de pe Ştevia, din zona protejată,  este potabilă. Urma să primim avizul de mediu, ultimul necesar înainte de a emite autorizaţia de construcţie. Aceasta se emite în cel mult o săptămână de la primirea avizului de mediu, după aceea urmând a trimite toate actele la Ministerul Dezvoltării pentru demararea acţiunilor de achiziţie prin licitaţie publică a lucrărilor necesare. Pentru obţinerea acestui aviz era necesară întrunirea unui consiliu ştiinţific, deoarece, aşa cum arătam şi mai sus, sursa de apă este situată într-o zonă protejată. Iar acest consiliu ne-a trimis dosarul pentru refacere din cauza unor banale erori materiale infime. Asta este situaţia, birocraţia este ridicată la rang de artă în România, iar legislația ariilor protejate reprezintă o frână în calea dezvoltării. Sper, totuși, să implementăm acest proiect”, a declarat Niculiță Mang, primarul  comunei Râu de Mori. /Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/birocratia-excesiva-cel-mai-greu-adversar-din-2016-pentru-edilii-din-rau-de-mori_135538.html

Teme de mediu

Aleşii arădeni sunt chemaţi să voteze Strategia pentru transformarea municipiului în oraş verde!


Aleşii municipiului sunt chemaţi la şedinţă de consiliu local. Printre punctele de pe ordinea de zi, consilierii trebuie să îşi dea votul pentru „Strategia privind transformarea în oraş verde a municipiului Arad” Conform expunerii de motive, elaborarea „Strategiei de transformare în oraş verde a municipiului Arad” se înscrie în sfera preocupărilor constante ale Municipiul Arad, în ultimii ani, pentru promovarea unor proiecte menite să ducă la creşterea calităţii vieţii locuitorilor, protecţia mediului înconjurător, eficientizarea energetică şi dezvoltarea durabilă a oraşului.  „Strategie de transformare în oraş verde a municipiului Arad” defineşte obiectivele generale şi specifice privind îmbunătăţirea calităţii mediului pe care şi le propune administraţia locală până în anul 2025, acţiunile care să conducă la atingerea acestora, precum şi indicatorii de monitorizare care vor contribui la evaluarea performanţelor ulterioare în implementare.  Strategia porneşte de la rezultatele unei analize detaliate a performanţelor de mediu la nivel local, realizate prin urmărirea a doisprezece indicatori specifici: (1) Schimbările climatice, (2) Transportul local, (3) Spaţiile verzi, (4) Natura şi biodiversitatea, (5) Calitatea aerului, (6) Calitatea mediului acustic, (7)  Managementul deşeurilor, (8) Managementul apei, (9) Managementul apelor reziduale, (10) Eco-inovaţia şi locurile de muncă sustenabile, (11)  Performanţa energetică, (12) Managementul integrat al mediului. Pe baza acestei analize, au fost identificate oportunităţile, punctele slabe, punctele forte şi posibilele ameninţări de care s-a ţinut cont la stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor în vederea transformării Aradului într-un oraş verde.  Priorităţile Aradului pentru perioada 2016 - 2025 sunt legate de continuarea dezvoltării sustenabile, cu accent pe mobilitatea urbană, spaţiile verzi şi sectorul energiei, în strânsă corelare cu mobilizarea societăţii civile şi a tuturor părţilor interesate, astfel încât viziunea privind dezvoltarea oraşului să angajeze întreaga comunitate.  /Vestic AR, http://www.vestic.ro/articol_55609/-alesii-aradeni-sunt-chemati-sa-voteze-strategia-pentru-transformarea-municipiului-in-oras-verde.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT


Teme de mediu

DIRECTORUL ALIN VOICESCU A BIFAT TOATE OBIECTIVELE PROPUSE ÎN 2016


Șeful Agenției Județene pentru Protecția Mediului Vâlcea, Alin Voicescu, a prezentat, la ultimul Colegiu Prefectural, planul de măsuri propus pentru îmbunătățirea activității instituției în 2016, fiind bifate toate obiectivele. În ceea ce privește îmbunătățirea colaborării instituționale în vederea optimizării activității de reglementare în domeniul protecției mediului s-au realizat: sprijinirea autorităților locale pentru dezvoltarea unor strategii proprii privind combaterea schimbărilor climatice la nivel local, prin acțiuni de colectare date și informații privind sursele de emisie gaze cu efect de seră și alți poluanți, colaborarea cu Comisariatul Județean de Mediu Vâlcea pentru verificări pe Directiva SEVESO II, IPPC, LCP – în domeniul Controlului poluării industriale, precum și crearea unor mecanisme eficiente pentru îmbunătățirea cooperării între autorități în scopul unei mai bune reglementări în domeniu prin organizare de ședințe ale Comisiei de analiză tehnică în procedurile de reglementare.

S-a continuat implementarea programului național de mediu – Sistemul Integrat de Mediu (S.I.M.) și monitorizarea calității aerului prin rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului. Astfel, optimizarea și dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a calității aerului s-a realizat prin: supravegherea funcționării și calibrarea echipamente stații automate calitate aer prin acțiuni de verificare stații VL – 1 și VL – 2, respectiv 366. Stația VL-1 se află în apropierea Grădinii Zoologice, iar stația VL-2 este amplasată pe platforma chimică. Au fost încheiate protocoale de colaborare cu instituții de învățământ, ONG-uri etc. pentru îmbunătățirea activității de informare publică și activității de educație ecologică, conform Calendarului de mediu.

Au fost derulate parteneriate cu: Primăria Râmnicului, Biblioteca Județeană, Direcția Silvică, Inspectoratul Școlar Județean.

Sub coordonarea directorului APM Vâlcea, Alin Voicescu, au fost organizate tot felul de acțiuni de mediu, amintind: „Programul Casa Verde”, „Ziua Zonelor Umede”, „Ziua Mondială a Mediului”, „Luna Pădurii” etc. S-au mai desfășurat activități de conștientizare a factorilor responsabili și a publicului privind gestionarea deșeurilor și a substanțelor chimice periculoase. , referindu-ne la lecții de ecologie, acordarea de consultanță agenților economici și organizzarea de campanii de informare. /Curierul de Valcea, http://curieruldevalcea.ro/directorul-alin-voicescu-a-bifat-toate-obiectivele-propuse-in-2016/


ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA – LITORAL

Ştiri mai vechi

Teme ABA

Intervenţie inedită în staţiunea Mamaia: pompierii trebuie să scoată din mare un rezervor de avion! VIDEO


Pompierii constănţeni au fost solicitaţi să intervină în staţiunea Mamaia, în zona hotelului Tomis, pentru ceea ce se credea iniţial a fi muniţie de război rămasă neexplodată. Ajunşi la faţa locului, militarii ISU Dobrogea au constatat că în apa Mării Negre se află în rezervor suplimentar de avion, pe care nu au putut să îl scoată. A fost solicitat prijinul reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral.

Update: Pompierii vor continua sâmbătă dimineaţă acţiunea de recuperare. /Replicaonline, http://www.replicaonline.ro/interventie-inedita-in-statiunea-mamaia-pompierii-trebuie-sa-scoata-din-mare-un-rezervor-de-avion-video-305208/



Rezervor de avion găsit în staţiunea Mamaia


Pompierii constănţeni au fost chemaţi să scoată un rezervor suplimentar de avion descoperit în staţiunea Mamaia, la mal, în nisipul îngheţat. Autorităţile s-au chinuit timp de aproape două ore să scoată obiectul din locul în care a fost găsit. Rezervorul, despre care nu s-a putut stabili de unde provine, urmează să fie analizat de specialişti. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/rezervor-de-avion-gasit-in-statiunea-mamaia

Motor de avion, recuperat din mare, pe plaja de la Mamaia


Echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dobrogea a intervenit, sâmbătă dimineață, de la ora 7:30, pe plajă la Mamaia, pentru a recupera de la limita mării un corp metalic din aluminiu ce pare a fi motor de aeronavă, scrie realitatea.net

Prefectul județului Constanța, Adrian Nicolaescu, a declarat, pentru AGERPRES, că împuternicitul la comanda ISU Dobrogea, colonelul Daniel Gheorghe Popa, l-a informat că, deși inițial s-a crezut că este vorba despre un rezervor exterior suplimentar pentru aeronave, după recuperarea componentei aeronautice se pare că ar fi vorba despre un echipament pentru propulsarea aeronavelor.

"Mi-a spus că pare mai degrabă a fi vorba despre un motor de avion, dar că nu se pot face speculații pe această temă și că este așteptată o comisie a Autorității Aeronautice Civile și specialiști militari pentru a examina corpul recuperat din mare", a precizat Adrian Nicolaescu. Purtătorul de cuvânt al ISU Dobrogea, Anca Chiriță, a explicat, pentru AGERPRES, că piesa metalică recuperată din mare, sâmbătă dimineața, are un diametru de aproximativ 500 cm, lungimea de 1.500 cm și greutatea de aproximativ 400 kg, fiind construită din plăci dintr-un aliaj de aluminiu, îmbinate prin nituire.

"Corpul metalic era adânc înfipt în nisip, la limita dintre plajă și apa mării și echipa de intervenție pirotehnică a lucrat aproximativ două ore pentru a-l scoate la suprafață din nisipul înghețat. Ulterior, echipamentul a fost transportat și depozitat în incinta unității din Constanța, unde va fi expertizat de specialiștii în aeronautică, înainte de a fi prezentat presei, după cum s-a dispus", a afirmat Anca Chiriță. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-eveniment-motor-de-avion-recuperat-din-mare-pe-plaja-de-la-mamaia-309720



Teme similare

Primăria Constanţa vrea vedere spre mare şi la vestigiile istorice


Fără blocuri turn pe falezele din Peninsulă!

De mai bine de şase ani, una dintre cele mai frumoase zone ale Constanţei se dezvoltă haotic. În lipsa unui Plan Urbanistic Zonal, Peninsula s-a umplut de tot felul de clădiri kitschoase, blocuri de sticlă sau turnuri imense de betoane care pun în umbră imobilele istorice, multe dintre ele lăsate în paragină. Singurele reglementări urbanistice se fac, în prezent, prin autorizaţiile de construcţie, pentru investitori, sau prin cele de funcţionare, pentru operatorii economici. Pe masa Biroului de Strategii Urbane din cadrul Primăriei Constanţa a ajuns, în sfârşit, o variantă a unui Plan Urbanistic Zonal realizat încă din anul 2012 de arhitecta Mirela Băncescu, de la SC Expaco SRL, în cadrul unui contract de prestări servicii pentru Primăria municipiului Constanţa. PUZ-ul respectiv nu a primit niciodată avizul Consiliului Local, deşi în 2013 a fost emis un certificat de urbanism în vederea aprobării. În 2015, certificatul a expirat fără să fie votat. Abia acum i-a venit rândul şi se pare că va dura până când va primi avizul final. Comisia tehnică de urbanism şi amenajarea teritoriului a anunţat, ieri, că a analizat documentaţia de urbanism PUZ - Zona Peninsulară şi că, având în vedere complexitatea proiectului, acesta va fi discutat pe parcursul mai multor şedinţe, în vederea evaluării şi corectării proiectului.

Proprietarii taluzurilor vor să ridice blocuri

Deocamdată, în prima şedinţă, au fost luate în discuţie doar propunerile de reglementare a terenurilor situate pe versanţi. De altfel, aceasta a fost şi cea mai disputată propunere din 2012 în-coace. Practic, arhitecţii care au elaborat PUZ-ul vorbesc despre ridicarea de construcţii noi pe taluzul de la plaja Modern. Acolo sunt propuse a se construi blocuri turn cu cel puţin zece etaje.

„Acest lucru va altera specificul istoric al zonei şi va bloca vizibilitatea anumitor obiective turistice şi istorice”, era de părere, la momentul respectiv, arhitectul Alexandru Bălan, preşedin-tele filialei Constanţa a Ordinului Arhitecţilor din România.

Mirela Băncescu, cea care a elaborat PUZ-ul, menţiona, în 2012, că imobilele respective nu vor afecta aspectul zonei. „Zona de taluz din nord-estul Peninsulei, dinspre Portul Tomis, este pro-prietate privată şi proprietarii doresc reglementare de PUZ, în vederea construirii. Blocurile vor avea trei registre. Vor fi păstrate culoare de vizibilitate cu ieşire spre mare. Însă, în afară de Hotelul Palas, în rest, în zonă sunt nu-mai dosuri de case”, spunea reprezentantul Expaco SRL.

Interdicţie temporară de construire pe versanţi Se pare însă că propunerea arhitectei Băncescu nu este însă nici pe placul urbaniştilor de la Primăria Constanţa.

Iată ce se precizează în rezoluţia emisă după prima analiză: „Se recomandă instituirea unei interdicţii temporare de construire pe terenurile de pe versanţi, până la întocmirea, avizarea şi aprobarea unor studii de fundamentare geotehnice şi hidrogeo-logice care să aibă ca obiectiv găsirea de soluţii de consolidare a malurilor printr-un proiect unitar. Reglementarea acestor zone se va face după implementarea proiectului menţionat, prin actualizarea PUZ la nivelul întregii zone peninsulare, iar autorizarea ulterioară a construcţiilor se va face în baza unor documentaţii de urbanism faza PUD”. Cu alte cuvinte, nimeni nu va putea să se apuce de ridicat turnuri pe spaţiile verzi ale versanţilor dacă nu va avea studii clare şi dacă nu va consolida malurile astfel încât să nu se întâmple ceea ce s-a întâmplat pe strada Traian, unde investitorul s-a apucat de treabă şi tot malul, cu tot cu stradă şi blocurile din zonă au luat-o la vale.

Maximum două etaje

În rezoluţie mai sunt stabilite şi alte reglementări care nu permit ridicarea de blocuri în anumite zone istorice şi turistice. „Pe taluzul adiacent străzii Mircea cel Bătrân, între intersecţia cu bulevardul Ferdinand şi Biserica Greacă, unde nu mai există fond istoric în vecinătate, este permisă reglementarea unor construcţii (după îndeplinirea cerinţelor de stabilizare a malurilor), dar înălţimea acestora va fi limitată de nivelul de călcare al promenadei de la nivelul existent al versantului, pentru asigurarea vizibilităţii asupra mării. De asemenea, în zonele reglementate ca spaţii verzi vor fi admise construcţii uşoare (cu structură metalică, închidere peri-metrală din sticlă şi fundaţii izolate) pentru protejarea şi punerea în valoare a vestigiilor istorice. Autorizarea acestora se va face în baza unor concursuri de soluţie, urmate de documentaţii de urbanism faza PUD”, se arată în rezoluţia Serviciului de Urbanism.

Zone pietonale şi de promenadă

De asemenea, autorităţile locale doresc să studieze posibilitatea asigurării accesului publicului în partea de sus a taluzului prin crearea de circulaţii pietonale şi accese din circulaţiile publice existente. În ce priveşte zona de platou istoric, se vor lăsa libere perspectivele spre mare, iar reglementările pentru parcelele monumentelor istorice vor ţine seamă de necesitatea păstrării situaţiei existente. Funcţiunile permise vor fi largi, din domeniul turistic, muzeal, completate cu alimentaţie publică, hoteluri de mici dimensiuni, artizanat etc. Regimul de înălţime maxim permis este parter, două etaje şi mansardă sau aliniat la cornişa insulei. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-fara-blocuri-turn-pe-falezele-din-peninsula-307512



Felix Stroe, reales preşedinte al Asociaţiei Române a Apei


Înfiinţată la 15 iunie 1995, Asociaţia Română a Apei (ARA) este o asociaţie autonomă, patronală şi profesională, care reprezintă, promovează, apară şi susţine interesele patronale şi profesionale ale membrilor săi: operatori de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare şi firmele de profil, în relaţiile cu autorităţile publice, sindicatele şi alte persoane juridice, atât în plan naţional cât şi internaţional.

Printre obiectivele principale şi formele de activitate ale asociaţiei, se numără şi iniţierea, elaborarea şi promovarea strategiilor şi a programelor de investiţii, sprijinirea introducerii progresului tehnic şi ştiinţific în domeniul apei şi asigurarea consultanţei tehnice, manageriale şi cooperarea internaţională. Toate aceste acţiuni sunt coordonate de diferite comisii de specialitate din cadrul ARA, comisii care se întrunesc trimestrial pentru a rezolva eventualele probleme apărute, dar şi pentru a promova şi pune în aplicare noi programe şi idei de dezvoltare.

Vineri, 16 decembrie, la Bucureşti, s-a desfăşurat Adunarea Generală a Asociaţiei Române a Apei, întâlnire la care au participat toţi cei 132 de membri. Pe ordinea de zi s-a aflat şi proiectul de alegere a noului preşedinte. Având în vedere implicarea directorului general al SC RAJA SA, Felix Stroe, în elaborarea şi promovarea strategiilor şi programelor de dezvoltare din sectorul apei, propunerea pentru funcţia de preşedinte a fost renominalizarea sa. Cu unanimitate de voturi, Felix Stroe a fost reales, pentru încă un mandat de trei ani, în funcţia de preşedinte.

„Asociaţia Română a Apei este cea mai mare organizaţie profesională din România. Pentru operatorii de profil din ţară, scopul principal este asigurarea condiţiilor pentru continuitatea programelor aflate deja în derulare şi accesarea de noi fonduri nerambursabile. Totodată, vom continua colaborarea cu organizaţiile de profil din ţară şi din străinătate şi vom defini noi parteneriate cu structurile internaţionale din domeniu, menţinându-ne rolul de catalizator în dezvoltarea proiectelor cu ţările din regiune, aducând în România cele mai noi şi performante tehnologii”, a declarat preşedintele ARA, Felix Stroe. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-felix-stroe-reales-presedinte-al-asociatiei-romane-a-apei-306844


Proiect de buget pe 2017. Judeţul nostru primeşte bani pentru plaje şi pentru autostrada Constanţa - Nădlac


Proiectul de buget pe anul 2017, configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei şi pe o creştere economică de 5,2%. Banii vor fi direcţionaţi şi către judeţul Constanţa, pentru activităţile desfăşurate pe plaje, dar şi pentru lucrările la autostrada Constanţa - Nădlac.

În proiectul de buget menţionat, „suma de 4,5 milioane de lei se alocă judeţului Constanţa, potrivit prevederilor art. 4, alin. (21) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 274/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică prevăzute în anexă“.

Alţi bani care vizează judeţul Constanţa au fost cuprinşi în bugetul Ministerului Transporturilor pentru o nouă autostradă care va ajunge până la mare.

Ministerul Transporturilor are prevăzut pentru anul 2017 un buget de 13,761 de miliarde de lei, în creştere cu 60,33% raportat la execuţia preliminată pe 2016, care a fost de 8,583 de miliarde de lei. Unul dintre proiectele prioritare ale MT pentru anul 2017 şi perspectiva 2018-2020 pentru infrastructura rutieră este reprezentat de continuarea lucrărilor la autostrada Constanţa - Nădlac. Noua autostradă este o cerinţă a Uniunii Europene, face parte din Coridorul IV Paneuropean şi va avea următorul traseu: Nădlac - Arad - Timişoara - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Constanţa. Când va fi realizată în întregime, autostrada va avea o lungime de circa 900 de kilometri.

Guvernul va adopta vineri proiectul de buget pe anul 2017 şi în aceeaşi zi acesta va putea fi depus la Parlament, conform realitatea.net. „Vineri facem şedinţa, domnule ministru“, i s-a adresat premierul Grindeanu ministrului Finanţelor, Viorel Ştefan, la începutul şedinţei Executivului de miercuri.

La rândul său, ministrul Viorel Ştefan a precizat că vineri seara proiectul de buget poate fi depus la Parlament. „Domnule prim-ministru, v-aş ruga să fiţi de acord să facem vineri, pentru a avea timpul necesar ca toţi colegii noştri să reîncarce sistemul, urmare a modificărilor care se impun a fi operate în structură. Sigur, aşteptăm să vedem poziţia Parlamentului. În opinia mea, vineri seară, proiectul poate fi depus la Parlament, deci calendarul, pe cel mai pesimist scenariu, ar putea fi decalat cu o zi faţă de calendarul iniţial, care presupunea să fim joi seară în Parlament“, a afirmat ministrul Finanţelor Publice. /Ziua de Constanta, http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/administratie-locala/proiect-de-buget-pe-2017-judetul-nostru-primeste-bani-pentru-plaje-si-pentru-autostrada-constanta-nadlac-621650.html



Fotoreportaj

Imagini spectaculoase pe plaja din Mamaia. Nisipul fin a fost înlocuit de bolovani (video)


Constănțenii care au vrut să profite de soarele blând și de temperaturile mai prietenoase de astăzi și au pornit la plimbare pe plaja din Mamaia au avut parte de o surpriză. În locul nisipului fin, pe întreaga plajă erau împrăștiați bolovani de gheață și nisip. /Ziua de Constanta, http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/fotoreportaj/fotoreportaj-imagini-spectaculoase-pe-plaja-din-mamaia-nisipul-fin-a-fost-inlocuit-de-bolovani-620289.html


Proiect de buget 2017. Judeţul Constanţa. Bani privind utilizarea plajei Mării Negre


Proiectul de buget pe anul 2017, configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei şi pe o creştere economică de 5,2%, conţine şi informaţii interesante pentru judeţul Constanţa.

Aşadar, în proiectul de buget citat, „suma de 4,5 milioane lei se alocă județului Constanța, potrivit prevederilor art.4 alin.(21), din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.274/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru finanțarea cheltuielilor aferente funcționării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar și a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinație turistică prevăzute în anexă”. /Ziua de Constanta, http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/proiect-de-buget-2017-judetul-constanta-bani-privind-utilizarea-plajei-marii-negre-621469.html





- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38


Kataloq: Comunicate%20de%20pres -> Revista%20presei -> Revista%20presei%202017
Revista%20presei%202017 -> Cod-f-pc-4 revista presei
Revista%20presei%202017 -> Cod-f-pc-4 revista presei
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Cod-f-pc-4 revista presei 16 iunie 2017 cuprins
Revista%20presei%202017 -> Cod-f-pc-4 revista presei 11 17 martie 2017 cuprins
Revista%20presei%202017 -> Cod-f-pc-4 revista presei 25 aprilie 2017 cuprins

Yüklə 98,18 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə