Cod-f-pc-4 revista presei



Yüklə 155,15 Kb.
səhifə1/9
tarix31.10.2017
ölçüsü155,15 Kb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9

27.03.2017


Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067



Cod-F-PC-4
REVISTA PRESEI

25 - 27 martie 2017
CUPRINS


PRESA CENTRALĂ 4

Teme ANAR 4

LITORAL în PERICOL. O lucrare garantată pentru 50 de ani începe să se năruie. Plajele de 170 de milioane de euro din Mamaia şi Eforie se dizolvă în Marea Neagră | Anchetă EVZ 4

Comunicat de presa - GEC Nera 8

Activisti de mediu din Romania si Serbia incearca sa salveze raul Nera de asaltul microhidrocentralelor 9

Teme de mediu 13

Ziua națională a pădurilor 13

Romsilva investeste 42 milioane lei pentru a planta peste 32 milioane de puieti in primavara - AGERPRES 14

Romsilva dorește să planteze peste 32 de milioane de puieți. La cât de ridică investiția 15

42 milioane lei pentru peste 32 milioane de puieti 16

Remaniere cu scandal în Guvern 17

Se schimbă strategia de descentralizare 18

ALDE a decis retragerea sprijinului politic pentru Daniel Constantin. Consecintele 20

Grindeanu: ”Doamna Gavrilescu are experiență și susținere politică, ceea ce contează” 22



PRESA LOCALĂ 22

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ 23

Teme ABA 23

Malul Mureșului, mai curat și mai frumos de Ziua Mondială a Apei 23

Ziua Mondială a Apei – 22 martie 2017 “Apa şi Apa uzată” 24

Pârâul Poklos, curățat de gunoaie 26

Deținuții – acțiune de igienizare a pârâului Pokloș 27

Ziua Mondială a Apei, sărbătorită la Iernut 27

Director nou la ABA Mureş 28

Teme similare 28

„Înțelegând norii”, tema Zilei Mondiale a Meteorologiei 28

Ziua Mondială a Apei, marcată la Liceul Tehnologic Automecanica 29

Ministerul Energiei vrea să plătească despăgubiri de 1,5 milioane lei pentru exproprierile necesare pornirii hidrocentralei Răstoliţa 29

Preocupare pentru dezvoltarea satelor aparţinătoare, la Iernut 30

Teme de mediu 31

Se inaugurează Centrul Educațional privind Adaptarea la Schimbările Climatice 31

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT 32

Teme ABA 32

Sute de peşti morţi, observaţi plutind pe apa unui pârâu din vestul ţării. O parte dintre aceştia au fost luaţi de către localnici pentru a-i consuma 32

DEZASTRU ECOLOGIC! Sute de pești morți plutesc pe un râu din vestul țării 33

Pesti morti in muntii Banatului (iar) loviti de copitele cailor?... 33

GEC Nera aşteaptă explicaţii în privinţa peştilor găsiţi morţi în râul Caraş 34



ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD 35

Teme ABA 35

Instituţiile statului scot la concurs aproape 20 de posturi în județ 35

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA 36

Teme similare 36

Ponton nou pe Someş. Cum va arăta şi când apare 36

Teme de mediu 39

600 de copii cântă sâmbătă pentru Ora Pământului în Baia Mare 39

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU 40

Teme ABA 40

Noi lucrări la cursurile de apă din judeţ 40

Teme similare 40

20 județe sub Cod galben de vânt puternic și ninsori 40

Precipitații, vânt și brumă, de duminică până luni 41

Lucrări degradate pe varianta de ocolire a municipiului Târgu-Jiu 41


PRESA CENTRALĂ


Teme ANAR

LITORAL în PERICOL. O lucrare garantată pentru 50 de ani începe să se năruie. Plajele de 170 de milioane de euro din Mamaia şi Eforie se dizolvă în Marea Neagră | Anchetă EVZ


Așa arăta plaja din Eforie Nord la sfârșitul lui februarie. Marea a adus nisip nu a luat, spune George Papari, directorul ABADL. Îl crede cineva?

Sezonul estival bate la ușă. Cu o lună în urmă, plajele făcute cu bani grei în Mamaia și Eforie s-au prăbușit sub propria greutate. Trebuiau să dureze 50 de ani. O investiție româno-europeană, cu contractori olandezi și austrieci, se duce pe apa sâmbetei. Mai exact, în nisipul Mării Negre

După o iarnă ușoară, în care n-au fost mai mult de două – trei furtuni, ample porţiuni din plajele extinse de la Mamaia şi Eforie Nord s-au surpat. O parte din nisipul adus la țărm, pe bani grei – plătiți și de UE și de statul Român – în cadrul unui proiect de consolidare, a fost spălat de mare. Plaja a fost „muşcată” de valuri. Pe alocuri, „muşcătura” a creat diferenţe de nivel chiar şi de 1,70 de metri între plajă şi linia apei, realizate în urmă cu doar o lună. Paradoxal, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, George Papari, afirmă că marea nu a luat, ci a adus nisip pe plajă. Nu a adus, însă, deşi era necesar, şi câteva scări pe care turiştii să coboare de pe plajă, pentru o baie în mare.

Digurile ar fi trebuit să reziste o jumătate de secol

Proiectul de extindere a plajelor a demarat pe 1 august 2013 şi a fost recepţionat de Apele Române pe 29 decembrie 2015. În cele 546 de zile lucrate efectiv, s-au construit 1.400 de metri liniari de diguri submerse, 4.000 de metri liniari de diguri de suprafață și s-au „pompat” 3,4 milioane de metri cubi de nisip, pentru lățirea plajelor cu aproximativ 100 de metri. Suprafaţa totală câştigată din mare a fost de 33 de hectare. Lucrările din Mamaia Sud au fost efectuate de compania Porr Bau GmbH din Austria, iar cele din Constanţa şi Eforie Nord, de Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, din Olanda. Investiția a costat 170.450.084 de euro. În această valoare au fost incluse şi sume stabilite prin acte adiţionale. Consolidarea trebuia să dureze 50 de ani, conform specificaţiilor tehnice.

Filozofia proiectului de extindere a plajelor

Plajele au fost extinse pe o structură de diguri aparente, îngropate în nisip sau amplasate pe fundul mării. Pentru fiecare din cele cinci tronsoane de plajă, unde s-au făcut aceste intervenții, s-au construit diguri aparente, ce pornesc de la mal spre largul mării, în arc de cerc, fără a se împreuna. Între aceste cadre, s-au mai realizat, pe alocuri, diguri îngropate sau epiuri, peste care s-au pompat cantităţi imense de nisip, aduse din largul mării, din perimetre special concesionate companiei Van Oord. Între capetele digurilor aparente, pe fundul mării, au fost construite diguri submerse, cu rolul de stavilă în calea curenților marini. Trăinicia porţiunilor înnisipate artificial depinde, tehnic vorbind, de calitatea digurilor aparente, îngropate în nisip sau amplasate pe fundul mării.

Proiectul de bază era o minunăție inginerească

În proiectul inițial, digurile submerse trebuiau să aibă formă trapezoidală, cu înălțimea adecvată, ajungând până la jumătate de metru de suprafața apei. În medie, structurile trebuiau să aibă 54 de metri la bază și 18 metri la vârf. La baza construcției, pe fundul mării, trebuia așezat un strat de Geotextil. Urma un nucleu de piatră brută, iar de o parte și de alta, o manta din blocuri de piatră naturală. Această structură se închidea cu o carapace compusă din elemente prefabricate de tip „Xbloc”, care se îmbinau între ele și care confereau unitate digului submers. Această structură conferea unitate digului submers în fața forței valurilor și a curenților marini.

Caietele de sarcini, deşi obligatorii, au devenit lectură suplimentară

Din motive de maximizarea profitului, Van Oord a venit cu propuneri care au fost acceptate de beneficiarul Apele Române şi de inginerul de proiect, firma Romair Consulting SRL a fostului general de aviaţie Gheorghe Boeru. În acest fel, Van Oord a renunțat la stratul de geotextil și l-a înlocuit cu un strat de filtrare, din piatră seacă. Porr Bau nu a renunțat la geotextil, dar a achiesat la o altă soluție tehnică facilă, propusă de Van Oord. Astfel, în octombrie 2014, în baza unui memorandum încheiat cu Romair Consulting – inginerul proiectului, de fapt, „milițianul” care trebuia să asigure că lucrurile merg conform planului – s-a eliminat obligaţia ca mantaua digului submers să fie realizată din structuri de beton Xblock de 6/4 tone/ bucată. Prin urmare, în locul Xblocurilor de beton s-au utilizat blocuri de piatră de 300-600 kg/bucată. Van Oord a eliminat structuri de beton în valoare de 12 milioane de euro, fiind înlocuite cu blocuri de piatră mult mai ieftine. Un fel de calcar.

Soluțiile ieftine au scumpit proiectul cu 13 milioane de euro

Această economie nu s-a tradus printr-o micşorare a preţului plătit de Apele Române, ci printr- o mărire. În mod paradoxal, olandezii au primit în plus 55,2 milioane de lei (n.r - 12,2 milioane de euro), iar austriecii, 4,49 milioane de lei (n.r. - aproximativ 1 milion de euro), sume fără TVA, acordate prin acte adiționale în 15.12.2015. Astfel de suplimentări nu se acordă, de regulă, firmelor româneşti.

Directorul Van Oord pentru România, Marius Stamat, afirmă că: „Van Oord şi Porr Bau au luat licitaţia cu 112 milioane de euro. Nu s-a suplimentat cu nimic! Asta a fost valoarea licitată, prin care s-au închis contractele. Au mai fost bani, nu ştiu câţi, cheltuiţi de autorităţi pentru alte servicii. Dar nu de către noi!”. În schimb, directorul ABADL, George Papari, care a recunoscut că valoarea proiectului a fost de 170 de milioane de euro, mărturisește suplimentarea cantitativă și valorică a contractului, dar spune că aceasta a fost făcută conform unei Hotărâri de Guvern, recte nr. 869/2015.

În locul digurilor, s-au pus mormane de piatră

Construcția digurilor submerse, așa cum era stipulată în Caietul de sarcini, necesita și folosirea unor nave specializate cu dispozitive GPS și excavatoare cu braț lung care să poziționeze Xblocurile cu precizie. Această obligație s-a evaporat pur și simplu după adoptarea soluției cu blocuri de piatră. În consecință, antreprenorii și-au ușurat munca și au montat pe fundul mării doar bolovani de piatră într-o structură neomogenă. Digurile submerse nu au un profil compact, ci arată ca un morman de piatră.

Filmările subacvatice arată dimensiunea jafului submarin

Filmările subacvatice, văzute de noi, realizate în zona digurilor submarine atestă că lipsa structurilor prefabricate a dus la expunerea nucleului şi împrăştierea blocurilor de piatră din manta. De asemenea, se poate observa o împrăştiere accentuată a blocurilor de piatră în sectorul realizat de Porr Bau, acolo unde s-au creat adevărate cratere în digul submers. Efectul este vizibil pe plaja din zona hotelului Perla din Mamaia. Din aceleaşi filmări se poate constata că digurile submerse executate de firma olandeză sunt şi ele o adunătură de blocuri de calcar într-o structură ceva mai compactă. Este foarte probabil ca eroziunea să devină mai agresivă în următorii ani, când piatra din digurile submerse se va mai eroda şi va fi împrăştiată de furtuni.

FOTO: Numai la noi în țară digurile sunt măturate. De ce? Să nu se vadă calitatea proastă

Van Oord nu recunoaște, iar Porr Bau nu discută cu presa

Reprezentantul Van Oord în România, Marius Stamat, declară: „Singurul loc unde s-a erodat plaja este în dreptul hotelului Aurora, din Mamaia, plajă făcută de Porr Bau. Plajele făcute de Van Oord nu au fost afectate în niciun fel. La Eforie nu s-a întâmplat nimic!”. Imaginile noastre îl contrazic. Directorul George Papari afirmă că standardele nu pot fi schimbate de executanţi şi că studiile de fezabilitate şi caietele de sarcini conţin cerinţele beneficiarului. Însă, sofistic, afirmă că ofertanţii pot veni cu soluţii tehnice alternative care să răspundă cerinţelor. Limbajul de lemn te încurcă. Trebuie adăugat că Van Oord şi Porr Bau nu mai erau ofertanţi la momentul schimbării soluţiei tehnice. Erau deja antreprenorii care îşi adjudecaseră licitaţiile.

Reprezentantul Porr Bau în România, Bogdan Mărgineanu, nu a dorit să ne explice ce s-a întâmplat cu plaja făcută de firma pe care o reprezintă. Ne-a spus, textual: „Eu nu sunt purtătorul de cuvânt al Porr Bau. Într-adevăr, am fost managerul pentru executarea lucrărilor, dar nu dau declaraţii presei”.

Au măturat calcarul ca să ascundă încălcarea standardelor

La Eforie Nord, olandezii au utilizat piatră de calcar, improprie unor lucrări care trebuiau să dureze 50 de ani. În Caietul de Sarcini se spunea, negru pe alb, că toată piatra utilizată va fi densă, solidă, lipsită de elemente aluvionare și aptă să reziste la expunerea factorilor atmosferici. Fotografiile realizate în timpul lucrărilor atestă că muncitorii unui subcontractor al olandezilor au măturat pur și simplu pietrele de pe diguri. Mizeria adunată de măturători provenea fie de la sfărâmarea pietrelor, fie de la elemente aluvionare, deopotrivă interzise. Fotografiile actuale arată că o parte din calcarul aruncat pe diguri a suferit din plin de pe urma factorilor atmosferici. Și sunt doar pietrele vizibile. Ce-o fi în adâncuri, doar un expert ar putea să calculeze.

Sfidarea maximă: „Marea n-a luat, ci a adus nisip!”

În anii viitori, când curenții marini vor afecta structurile submerse, când calcarul din diguri va suferi și mai tare de pe urma factorilor atmosferici, eroziunea se poate accentua. Curios este de ce atunci când s-a schimbat soluția tehnică cu una mai ieftină nu s-a micșorat și prețul? Directorul George Papari spune în susținerea teoriei sale că marea n-a luat, ci a adus nisip, că în zona Mamaia Sud „s-a constatat o evoluție a liniei țărmului cu bilanț pozitiv”. El afirmă că se constată „un excedent” de suprafață a plajei față de momentul recepției lucrărilor. Despre zona Eforie Nord, Papari spune sec: „S-au înregistrat depuneri (n.r. - de nisip)”. Teoria lui Papari ar trebui luată în calcul, pentru că urmează o licitație pentru înnisipări artificiale în zona de Sud a litoralului românesc. Și atunci, conform celor constate de el, dacă sunt construite digurile, înnisiparea nu mai are rost, pentru că se va ocupa marea să aducă nisipul și plaja va crește de la sine. /Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/plaje-mamaia-eforie-dizolva.html




Kataloq: Comunicate%20de%20pres -> Revista%20presei -> Revista%20presei%202017 -> martie
Revista%20presei%202017 -> Cod-f-pc-4 revista presei
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Cod-f-pc-4 revista presei 16 iunie 2017 cuprins
martie -> Cod-f-pc-4 revista presei 11 17 martie 2017 cuprins
Revista%20presei%202017 -> Cod-f-pc-4 revista presei 25 aprilie 2017 cuprins

Yüklə 155,15 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə