Cod-f-pc-4 revista presei


Comunicat de presa - GEC Nera



Yüklə 155,15 Kb.
səhifə2/9
tarix31.10.2017
ölçüsü155,15 Kb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9

Comunicat de presa - GEC Nera


In data de 24 martie a.c in zona satului Iam, comuna Berliste jud. Caras - Severin, la 1,3 km de granita cu Serbia pe un afluent local al paraului Vicinic, caruia localnicii ii spun Crivaia, au fost observate de catre localnici un numar foarte mare mari de pesti morti sau degradati plutind pe apa paraului.

O parte dintre acestia au fost recuperati pentru consum de catre localnici.

Oficiali locali ne-au informat ca in acest caz au fost anuntate Politia, Comisariatul Judetean al Garzii de Mediu, Agentia pentru Protectia Mediului si Serviciul de Gospodarire a Apelor Resita. Conform informatiilor pe care le-am primit de la voluntarii de la Asociatia Deliblatika din Serbia, pesti morti sau degradati plutind pe apa raului Caras au fost observati in aceeasi perioada si in dreptul localitatii Vojvodinci din Serbia care este situata in aval cu cca 3 Km de confluenta paraului Vicinic cu raul Caras.

Asociatia Deliblatika a notificat autoritatile din Serbia si a cerut explicatii.

In urma difuzarii acestui comunicat de presa speram sa primim explicatii credibile din partea autoritatilor din Romania privind cauza acestui incident de mediu, vinovatii si masurile dispuse pentru pedepsirea acestora. Spunem explicatii credibile deoarece intr-un caz similar care a avut loc in anul 2015 pe raul Nera, pe cursul din zona Vaii Almajului, Administratia Bazinala de Apa Banat Timisoara ne-a explicat ca pestii au murit 'loviti de copitele cailor' de la carutele ce treceau prin vadurile de pe raul Nera iar celelalte autoritati (Politie, Garda de Mediu) au acceptat si ele aceste explicatii. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/comunicate/2017/03/26/comunicat-de-presa-gec-nera-13-42-14

Activisti de mediu din Romania si Serbia incearca sa salveze raul Nera de asaltul microhidrocentralelor


VIDEO. Activisti de mediu din Romania si Serbia incearca sa salveze raul Nera de asaltul microhidrocentralelor Daniel Befu

Activistii de mediu din Grupul Ecologic de Colaborare NERA atrag atentia asupra impactului devastator asupra mediului ce l-ar avea intentiile unor afaceristi din Romania si Serbia de a construi pe raul Nera doua microhidrocentrale in zona localitatii Borlovenii Vechi din Romania si trei microhidrocentrale in zona localitatii Kusic din Serbia.

In acest sens GEC Nera a contribuit la un film realizat de o parte si de alta a granitei cu Serbia, atat in judetul Caras-Severin, cat si in Voivodina, care a facut o prezentare in oglinda a presiunii asupra raului Nera, in contextul in care acesta a intrat atat in atentia afaceristilor romani, cat si a investitorilor sarbi, dornici de profit prin turbinarea apei.

Urmariti materialul video realizat impreuna de activistii de mediu sarbi si romani:

Materialul video a pornit de la ideea activistei de mediu Rua Helac, fiind realizat de Milica Alavanja, impreuna cu o echipa de filmare din Serbia, in cadrul unui proiect al Vojvodanska Zelena Inicijativa.

Romania Curata a dialogat cu Cornel Popovici Sturza, presedintele Grupului Ecologic de Colaborare NERA, care a explicat cum s-a nascut acest material filmat: Au participat la evenimente Asociatia Renarja din Serbia, Deliblatika si Aurora cu participare majora, iar din Novi Sad o Asociatie de cinefili de mediu, numita Zelena Patrola. Din partea sarba realizatorul principal este Rua Helac, cea care a gandit materialul, iar cameramani si reporteri de teren au fost doi la numar, iar intervievator a fost Milica, fiica Ruei. In Romania eu am participat pe post de translator al celor intervievati, insa implicarea noastra e mult mai mare. A fost o colaborare intre GEC Nera, Exploratorii Resita si Activity. Noi, partea romana, am contribuit efectiv la strategia acestui film. Inainte de a se filma pe teritoriu romanesc a fost o strategie in care noi, impreuna cu Rua Helac am stabilit ce urma sa facem si dupa aia am purces la drum. Acest film, nascut prin colaborarea ONG-urilor din Romania si Serbia, a reusit pentru moment sa stopeze si in Romania si prin Serbia proiectele de MHC-uri, asta si printr-o masiva interventie a presei, care a asigurat diseminarea materialelor pe care noi le-am difuzat.

Cornel Popovici Sturza a explicat pentru SAR ca in partea de filmare realizata pe teritoriul romanesc, a incercat sa reliefeze demersurile active facute pe langa autoritati de investitori pentru obtinerea avizelor necesare construirii a doua MHC-uri la Borlovenii Vechi: Filmul porneste de la consultarea publica organizata de Agentia pentru Protectia Mediului, la care au participat si autorul studiului de impact, un domn cu antecedente penale, pentru masluirea sau concluzii rauvoitoare legate de impactul asupra mediului in care totul e foarte roz, pozitiv, participarea din partea factorilor interesati, comuna, primarie, sateni, personalitati, lideri de opinie, care au participat prin 17 februarie 2016 la Prigor, la o discutie din cadrul procedurii de dezbatere publica a impactului asupra mediului. Acea discutie a durat doar o jumatate de ora, pentru ca efectiv a fost multa, multa lume, a fost o mobilizare exemplara din partea satenilor. Dupa jumatate de ora s-a supus la vot, care desi nu are pretentia ca a fost un vot pe procedura, a fost unul care sa exprime vointa populatiei vis a vis de construirea acestor microhidrocentrale. Dupa jumatate de ora s-a intrerupt acea sedinta, dupa ce oamenii le-au spus promotorilor acestor MHC-uri: Nu mai veniti aici, ca nu le vrem. Acum MHC-urile sunt in procedura. Obtinerea acestui acord de mediu de la Agentia de Protectia Mediului este impotmolita deoarece asteapta avizul de la Apele Romane, care a venit negativ....Insa schimbandu-se si guvernarea si interesele, ne putem astepta la orice, inclusiv ca cei care construiesc acolo sa intre in lobby-ul noii guvernari si sa se dea drumul acestor proiecte. Avem emotii. Ulterior, in dialogul cu RC, presedintele GEC Nera a precizat ca persoana la care face referire ca fiind autorul studiilor pentru controversatele MHC-uri este evaluatorul Sergiu Mihut, condamnat la inchisoare cu suspendare pentru o fapta de coruptie comisa in cadrul unui proiect de mediu

De asemenea, presedintele GEC Nera rezuma pentru cititorii nostri si ce s-a constatat pe teritoriul tarii vecine: In Serbia e vorba mai degraba de o investigatie vis a vis de abuzurile comise de municipalitatea din Biserica Alba, de Agentia de Mediu de la Novisad si de alte autoritati, privind acordarea de avize in legatura cu construirea a 3 microhidrocentrale in zona localitatii Kusic, pe o derivatie a Nerei. Acea derivatie se numeste Iaruga, un fel de Nera Moarta, care n-avea nici panta si nici debit pentru realizarea de microhidrocentrale. Insa aici apare o ciudatenie. Una deja s-a construit in apropiere de Kusic, dar nu functioneaza. Este un mister de ce-a fost construita aceasta microhidrocentrala, insa din pacate impactul de mediu deja s-a produs. De-aia senzatia noastra, a celor care am vazut ce s-a intamplat acolo, a fost ca acea constructie nu va functiona niciodata. Mai trebuia doar sapat canalul de legatura intre raul Nera si aceasta derivatie, canal care nu s-a mai facut din cauza presiunii presei si in special a societatii civile, care s-a mobilizat foarte bine. La Kusic se intentioneaza a se stopa aceste proiecte MHC, deoarece este o arie naturala protejata si este afectata biodiversitatea. E vorba de rezervatia Caras-Nera de pe malul sarbesc, de-a lungul raurilor Nera si Caras pana la varsarea in Dunare. Pe aceste rauri era vorba de realizarea a 3 microhidrocentrale, din care una e deja construita in acea rezervatie naturala. Din partea colegilor din Serbia, asta a fost si este principala miza, de a se stopa si de a se aduce peisajul natural la situatia initiala.

Prezentam cititorilor si cateva opinii extrase din filmare:

Milan Belobabic de la Asociatia Aurora din Biserica Alba, Serbia: Ne aflam in satul Kusici, aceasta localitate este una dintre ultimele in apropiere de Biserica Alba, la frontiera cu Romania. In partea dreapta se afla Romania si raul Nera. Acum ne aflam in a doua centura de protectie biologica- Carasul si Nera. Raul Nera e important pentru ca curge parca printr-o zona muntoasa, iar flora si fauna sunt de munte. Daca acest rau era undeva in munti, nu ar fi fost atat de interesant. Insa, fiindca se afla in Voivodina, pentru noi este interesant din cauza biodiversitatii. Ba chiar exista si pastravi in acest rau. Este planificat sa fie sapat un canal si raul Nera sa fie unit cu canalul Iaruga. Aici, in spatele meu, in partea stanga, este planificat sa fie sapat canalul, el ar merge pana la dig, iar apoi sub dig pentru ca deja exista o parte din canal care s-ar uni cu Iaruga, in acest fel apa s-ar retrage. Prin reactivarea acestui canal Iaruga, s-ar ajunge la probleme cu nivelul apei din raul Nera. In acest loc unde ne gasim acum, este in faza de constructie prima dintre aceste microhidrocentrale... In cazul in care canalul Iaruga s-ar uni cu raul Nera, o parte din Nera ar seca. Investitorul a cerut permis de la Institutul pentru Protectia Mediului. Institutul a eliberat permisul, a pus unele conditii riguroase, insa dupa parerea noastra nici aceasta nu este bine. Pentru Nera este important sa se reverse, pentru ca este aproape de Caras si ele sunt singurele doua rauri de munte din Voivodina. De ce este important ca raul sa se reverse? Pentru ca atunci cand el se revarsa, imbiba cu apa solul livezilor de aici si este benefic pentru flora si fauna existenta. De aceea a si fost decretata drept a doua centura de protectie.

Barbara Potokan Fiksmer de la Asociatia Arenaria din Biserica Alba, Serbia: Raul Nera este un rau international, curge prin Romania si Serbia si este foarte specific. Intr-o parte este rau de munte, iar in cealalta de ses. El inseamna foarte mult pentru cetatenii nostri, nu doar din punct de vedere turistic, ci si ecologic si pentru pescari. Pot spune ca cetatenii localitatii Biserica Alba traiesc din acest rau.

Cornel Popovici Sturza, presedintele Grupului Ecologic de Colaborare NERA: Pentru noi este totusi ciudat, pentru ca pe paraul Ieruga nu exista nici debit si nici panta pentru realizarea acestor microhidrocentrale... Pe o distanta de 5 kilometri in Romania, localitati precum Parneaura, Campia, Socol, vor ramane fara apa o perioada mare din an, deoarece pentru functionarea microhidrocentralelor este nevoie de apa pe paraul Ieruga.

Nota: Redactarea si publicarea articolului s-a realizat din Proiectul Sa facem impreuna legi pentru natura!, derulat de Federatia Coalitia Natura 2000 Romania in parteneriat cu Societatea Academica Romana si co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa. Acest articol nu reflecta neaparat pozitia oficiala a guvernului elvetian. Responsabilitatea pentru continutul acestuia este asumata de redactia Romania Curata. /Romania Curata, http://www.romaniacurata.ro/video-activisti-de-mediu-din-romania-si-serbia-incearca-sa-salveze-raul-nera-de-asaltul-microhidrocentralelor/

/Jurnalul Bucurestiului, http://jurnalulbucurestiului.ro/romania-curata-activisti-de-mediu-din-romania-si-serbia/


Kataloq: Comunicate%20de%20pres -> Revista%20presei -> Revista%20presei%202017 -> martie
Revista%20presei%202017 -> Cod-f-pc-4 revista presei
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Revista%20presei%202017 -> Cod-f-pc-4 revista presei 16 iunie 2017 cuprins
martie -> Cod-f-pc-4 revista presei 11 17 martie 2017 cuprins
Revista%20presei%202017 -> Cod-f-pc-4 revista presei 25 aprilie 2017 cuprins

Yüklə 155,15 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə